**Domnul Cemil Çiçek** – _președintele Marii Adunări Naționale a Republicii Turcia_ **:**
Stimați membri ai Parlamentului,
Stimate domnule Zgonea,
Cu ocazia vizitei pe care o întreprind în România, împreună cu delegația care mă însoțește, vizită pe care o fac
la invitația președintelui Camerei Deputaților, domnul Valeriu Zgonea, sunt deosebit de onorat să mă adresez tuturor stimaților deputați ai României, țară prietenă și aliată, în această clădire impozantă, care a devenit simbolul democrației românești. Și am o deosebită onoare să vă adresez și în numele Parlamentului Turciei un salut deosebit de călduros tuturor.
Noi suntem reprezentanții unor popoare care au trăit în pace pe aceste meleaguri secole de-a rândul, au asimilat aceeași cultură, au împărtășit valori comune și au scris împreună istoria comună.
Trecutul nostru comun inspiră puternice legături de prietenie existente între țările noastre și luminează construirea unui viitor comun.
Aflate în aceeași zonă geografică și vecine la Marea Neagră, Turcia și România aniversează, în acest an, 131 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între ele.
Referindu-ne la anul 2013, suntem deosebit de satisfăcuți de atingerea unui nivel extraordinar al relațiilor politice dintre țările noastre, până în prezent. Turcia și România colaborează intens de la economie la domeniul transportului și al energiei, de la cultură la învățământ, având o strânsă colaborare în toate domeniile de activitate.
Suntem deosebit de satisfăcuți să continuăm puternica voință politică și hotărârea ambelor părți de a dezvolta și mai mult relațiile existente între țările noastre și sunt încântat de acest lucru.
În acest cadru, cu ocazia vizitei oficiale pe care președintele țării dumneavoastră, domnul Băsescu, a efectuat-o în decembrie 2011 în Turcia, semnarea de către președintele țării noastre și președintele țării dumneavoastră, domnul Băsescu, a documentului Parteneriatul strategic a constituit un moment de răscruce al colaborării noastre bilaterale.
Documentele semnate cu ocazia vizitei efectuate în luna martie de către ministrul de externe, domnul Corlățean, împreună cu ministrul nostru de externe, domnul Davutoğlu, vor transpune în viață prevederile Parteneriatului strategic și, în același timp, reprezintă un alt element important, care încununează relațiile noastre care se vor dezvolta și mai mult; și suntem convinși de acest lucru.
Avem convingerea că acest plan de acțiune care pregătește terenul aplicării în practică a proiectelor de colaborare în diverse domenii de activitate va dezvolta și mai mult și va adânci relațiile bilaterale dintre țările noastre.
În cadrul întrevederii pe care am avut-o puțin mai devreme cu domnul Zgonea, am discutat pe larg despre intensificarea contactelor și a vizitelor reciproce dintre grupurile de prietenie și comisiile de specialitate constituite sub cupola parlamentelor noastre, despre constituirea unor noi canale de dialog între parlamentele celor două țări.
Sunt fericit să constat, încă o dată, că manifestăm aceeași hotărâre pentru a face pași înainte ca să se dezvolte și mai mult relațiile dintre parlamentele noastre.
Considerăm că, pentru ca proiectele comune realizate cu scopul de a face ca dialogul existent și colaborarea să fie în interesul popoarelor noastre, avem și trebuie să avem în continuare un schimb de idei deosebit de rodnic.
Cu această ocazie, doresc să-mi exprim sentimentele de apreciere față de distinșii membri ai Parlamentului României, care știu că nutresc sentimente frățești față de Turcia.
Am convingerea că relațiile exemplare dintre Turcia și România aduc o importantă contribuție la pacea și stabilitatea regională. În această perioadă în care sunt provocate ciocniri, îndeosebi etnice, religioase și sectante și care constituie amenințări la adresa păcii mondiale, colaborarea existentă între țările noastre, atât la nivel bilateral, cât și la nivel de platforme multilaterale, a devenit și mai importantă în chestiuni regionale și internaționale.
În acest cadru, solidaritatea dintre țările noastre, atât sub egida NATO, dar și colaborarea în structuri regionale, cum este colaborarea economică la Marea Neagă, forumul procesului de colaborare al țărilor din Europa de Sud-Est, joacă un rol important în rezolvarea problemelor regiunii noastre, dar și ale celor de dincolo de ea și la instaurarea prosperității. Și colaborarea noastră la Marea Neagră, care formează granița noastră comună maritimă și care are o importanță deosebită pentru ambele țări, reprezintă o altă expresie a relațiilor apropiate dintre țările noastre.
În lumina obiectivului de aderare la Uniunea Europeană, care reprezintă o opțiune strategică pentru țara noastră, noi continuăm procesul de democratizare și de reforme.
În acest sens, doresc să menționez aprecierea noastră pentru sprijinul pe care-l acordă România procesului de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană în mod deosebit.
Noi, Marea Adunare Națională a Republicii Turcia, vom continua să depunem toate eforturile care ne stau în putință pentru ca negocierile de aderare să progreseze în sensul și ritmul dorit de noi și pentru realizarea aderării la Uniunea Europeană, care constituie ultima verigă a integrării noastre europene.
Considerăm că este necesar ca proiectul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, care durează de peste 50 de ani, să se realizeze în cel mai scurt timp.
În acest sens, pornind de la o viziune strategică, referitoare la aderarea la Uniunea Europeană, ne așteptăm ca plusvaloarea pe care Turcia o va conferi Uniunii Europene prin populația ei dinamică, prin forța de muncă calificată, economia ei puternică și politica, influența și avantajele ei să fie apreciate în mod just de toți.
Stimați deputați,
Criza economică și financiară care și-a pus amprenta asupra ultimilor ani a fost resimțită în întreaga lume și a zguduit din temelii, în special zona euro.
Din cauza crizei, economiile s-au contractat, șomajul și datoriile au crescut, relațiile economice și comerciale dintre țări au fost afectate.
În cadrul acestui tablou sumbru, atât economia Turciei, cât și a României au trecut cu succes examenul.
În ciuda efectelor negative ale crizei economice, anul trecut volumul schimburilor comerciale dintre țările noastre a atins un nivel de aproximativ 6 miliarde de dolari. Scopul nostru este de a întări și mai mult relațiile comerciale și avem ca obiectiv comun atingerea unui volum anual al schimburilor comerciale de 10 miliarde de dolari.
Datorită economiei sale de piață care funcționează sănătos și pieței largi pe care o reprezintă, România a devenit un centru de atracție pentru oamenii noștri de afaceri. În prezent, în România își desfășoară activitatea peste 7.000 de investitori turci, cu un evantai larg de activități, de la domeniul bancar, industrial până la diverse sectoare de investiții.
Investițiile oamenilor de afaceri turci, care aduc o importantă contribuție la dezvoltarea relațiilor noastre comerciale și economice, au depășit, împreună cu cele venite de pe terțe piețe, 5 miliarde de dolari.
Prin întărirea legăturilor economice, țările noastre se apropie și mai mult, contactele dintre oamenii de afaceri se intensifică și mai mult pe zi ce trece. În plus, am fost bucuros să aflu că, anual, aproximativ 400 de mii de turiști români ne vizitează țara.
Și în Turcia se manifestă interes pentru România. Contactele intense dintre popoarele noastre au contribuit la realizarea a 40 de curse aeriene săptămânale între Istanbul și București.
Faptul că, peste două zile, se va inaugura și cursa Constanța–Istanbul este un argument important pentru a demonstra nivelul atins de contactele dintre cele două popoare.
## Stimate domnule președinte,
## Stimați membri ai Parlamentului,
Și colaborarea noastră în domeniul culturii a contribuit la dezvoltarea relațiilor de prietenie, cu rădăcini adânci, dintre popoarele noastre.
S-au deschis în anul 2011 centrele de cultură „Yunus Emre” de la București și Constanța și cel de la Istanbul, Centrul cultural „Dimitrie Cantemir”. Toate și-au asumat o importantă sarcină în vederea promovării culturilor noastre și a dezvoltării relațiilor dintre popoarele noastre.
Pe de altă parte, am aflat că mâine, la moscheea „Carol I” din Constanța, va avea loc o ceremonie cu ocazia aniversării a 100 de ani de la darea în folosință pentru cult a acesteia.
Moscheea Carol I, construită în anul 1823 de către Sultanul Mahmud I și cunoscută sub denumirea moscheea „Mahmudie”, și care a fost afectată ulterior de un incendiu, a fost reconstruită în anul 1910 de către Regele Carol I și reprezintă un bun exemplu al moștenirii noastre culturale și istorice comune.
Desigur că, la constituirea punților de prietenie dintre țările noastre, un rol important l-au jucat și conaționalii noștri turci și tătari care trăiesc în România.
Doresc să subliniez faptul că noi apreciem abordarea pozitivă a autorităților române care asigură un trai liniștit și prosper conaționalilor noștri, care pot vorbi liber în limba lor și își manifestă liber credințele religioase, și s-au integrat în societatea românească, abordare cunoscută sub numele de „modelul dobrogean”.
În zilele noastre, prevenirea polarizării dintre comunități având religii și culturi diferite, asigurarea întăririi dialogului între civilizații au devenit elemente inevitabile ale instaurării păcii și prosperității mondiale.
Din acest punct de vedere, considerăm că abordarea constructivă a statului român față de minorități trebuie să constituie un exemplu pentru întreaga lume.
Suntem deosebit de fericiți de faptul că și conaționalii noștri care trăiesc în România muncesc pentru a servi această țară și că sunt buni cetățeni.
Faptul că, în Camera Deputaților, minoritățile sunt reprezentate, iar conaționalii noștri turci și tătari, care constituie o punte de prietenie între țările noastre, sunt reprezentați de câte un deputat în Parlament este important pentru a demonstra că sistemul pluralist parlamentar din România se dezvoltă atât de bine și din acest punct de vedere.
## Stimate domnule președinte,
## Stimați deputați,
Am convingerea că colaborarea apropiată, în perioada următoare, dintre țările noastre va continua foarte eficient și doresc să accentuez încă o dată faptul că suntem gata să depunem toate eforturile pentru a dezvolta colaborarea în toate domeniile de activitate.
Înainte de a încheia, doresc, în numele delegației noastre, să vă mulțumesc pentru ospitalitatea manifestată față de mine și să vă adresez sentimentele mele de stimă și salutul meu pentru poporul român și pentru distinșii membri ai Parlamentului.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.