Stenogramă plen

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Liderii grupurilor parlamentare, sunteți de acord?

Este angajamentul cu FMI-ul din ce am înțeles. Nu, domnule Gerea?

Doamnă președinte? Da?

Un punct.

Da, să înceapă acum discuția, că a fost trimis la casete. Liderii grupurilor politice parlamentare sunt de acord.

Din partea Ministerului Sănătății, da?

Avem o secundă, domnule ministru, ca să supun la vot.

Se suplimentează ordinea de zi, la cererea Grupului parlamentar al PNL, cu proiectul de lege sus-menționat.

O să-i rog și eu pe cei de la tehnic să mi-l aducă și mie. Mulțumesc foarte mult.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

Deci mergem pe Propunerea legislativă pentru

modificarea și completarea Legii nr. 95/2006.

dentiști și farmaciștii parlamentari de a desfășura în continuare activități medicale și farmaceutice în unitățile sanitare private și de stat.

Ministerul Sănătății apreciază pozitiv această inițiativă legislativă. Este de acord și cu amendamentele formulate, care vin în susținerea angajamentelor noastre față de organismele internaționale financiare și susțin adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în baza raportului de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Doamna președinte Rodica Nassar, președintele Comisiei pentru sănătate și familie. Pentru sănătatea toată, a tuturor, sănătatea noastră. Și familie, familia fiecăruia.

Doamnă președinte, aveți cuvântul.

Înainte?

Domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar PDL.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vreau să vă comunic o modificare a structurii de conducere a grupului. A fost ales vicelider domnul Negruț Clement, astfel că grupul nostru are următoarea componență în conducere: Mircea Toader – lider, Gheorghe Tinel – vicelider, Cezar Preda – vicelider, Negruț Clement – vicelider și Dan Cristian Popescu – secretar.

## Mulțumesc foarte mult.

Îi urez succes domnului Clement Negruț în această funcție! Nu este ușor.

Bun!

Din partea inițiatorului, domnule ministru, aveți cuvântul. Vă rog frumos.

Doamna Nassar, din partea Comisiei de sănătate și familie, după aceea.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** – _subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Obiectul de reglementare al acestei inițiative legislative constă în reglementarea posibilității pentru medici, medicii

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul negativ al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, precum și punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în vederea creării cadrului legal pentru ca medicii dentiști și farmaciștii care sunt aleși într-o funcție de demnitate publică să își poată practica profesia de medic dentist, respectiv farmacist în unități sanitare publice și private.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi. Am avut un singur vot împotrivă.

În urma dezbaterii, Comisia pentru sănătate și familie propune adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Mulțumesc.

Grupurile politice parlamentare?

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, Grupul parlamentar al PDL.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noul proiect de act normativ sau completarea la Legea reformei în sănătate are câteva modificări extrem de interesante. Pentru unele dintre ele Comisia juridică, de disciplină și imunități a dat aviz negativ și eu aș vrea să încep cu acest aspect. Dacă într-adevăr deputații și senatorii de profesie medic pot profesa în același timp cât sunt în Parlamentul României, atunci și profesorii vor profesa. Începem să... da, pentru toate categoriile pe care noi le vom identifica ca fiind liber alese, stă în forța noastră... atunci unde mai e, eu știu, calitatea de incompatibilitate, pentru că toți vom dori ca profesiile pe care le reprezentăm aici să fie asociate profesiei liberale și va fi un haos de nedescris. Eu cred că nu întâmplător Comisia juridică, de disciplină și imunități a dat un aviz negativ acestui proiect de act normativ.

În al doilea rând, aș vrea să vă aduc la cunoștință faptul că prevederile modificării la art. 183[3] alin. (1) lit. o), în sensul că în cazul existenței a 3 luni consecutive de plăți restante a căror vechime este mai mare decât termenul scadent de plată, respectiv a arieratelor, conform prevederilor contractuale sau legale, înseamnă că este o sarcină în plus în spatele managerilor și eu cred că asta e pusă ca o ghilotină, așa. Îi dăm afară, închidem spitale. Nu cred că ăsta este sensul legii. Ar trebui s-o discutăm altfel, să le acordăm banii, să le dăm banii, dar nu să venim să spunem: „dacă în 3 luni de zile n-ai achitat...” poate nu au avut sursele financiare alocate, necesare achitării arieratelor.

Eu cred că ar trebui să facem în alt fel și m-aș gândi să vă propun s-o reîntoarcem totuși la comisie, s-o regândim, pentru că, încă o dată, plecăm din start cu o deschidere a cutiei Pandorei.

Am avut în legislatura trecută, la Legea învățământului, foarte multe discuții cu cei care ocupau funcțiile de conducere la universități și ați văzut ce scandal a fost până când unii au înțeles să se retragă, să aleagă între calitatea de parlamentar și cea de conducere a universităților respective. Acum venim și spunem da, medicii pot fi în același timp... Foarte bine! Atunci, haideți să deschidem cutia Pandorei și să începem pentru toate profesiile pe care noi le vom identifica ca liberale! Și avocații să practice, da, nu toți, da, veți vedea că nu toți, și atunci să începem să spunem... și toți ceilalți, toți ceilalți care se identifică.

Propun, în numele Grupului parlamentar al PDL, reîntoarcerea la comisie, pentru a reanaliza acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Sunt de acord.

Trebuie să supun la vot, n-am ce să fac. Asta este procedura. Nu e oltenească, dar e românească. Este procedura românească regulamentară.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele. Grupul parlamentar al PDL propune retrimiterea la comisie.

A fost respinsă. Continuăm dezbaterile. Grupul parlamentar al PNL. Aveți cuvântul, domnule deputat.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Onorabilul coleg din opoziție face exercițiul opoziției.

În primul rând, vreau să vă spun că, de principiu, orice profesie liberală este compatibilă cu calitatea de demnitate publică. În principiu! Pentru că nu înseamnă același program de lucru. Bineînțeles, cu respectarea conflictelor de interese care sunt prevăzute de lege.

Trebuie să subliniez că medicii, profesorii și avocații pot să-și continue și actualmente activitatea, cu aprobarea Camerei din care fac parte.

Trebuie să subliniez faptul că această precizare pe care vine s-o facă în lege are rolul de a evita orice fel de neclarități în ceea ce privește incompatibilitatea persoanelor alese în funcțiile de demnitate publică. Și am să vă dau un exemplu din practica curentă. Am făcut o cerere către ANI, care să-mi confirme sau să-mi infirme dacă sunt incompatibil cu calitatea de coordonator într-un program POSDRU, program la care este aplicant Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, unde sunt angajat și unde-mi desfășor activitatea legală, conform legii în vigoare, și unde sunt... aș fi fost doar un simplu angajat care desfășoară acest program. ANI mi-a răspuns că sunt incompatibil, motivând printr-un articol din Codul penal care face vorbire despre foloasele materiale pe care le poate primi funcționarul public.

Această exprimare incorectă sau insuficient de corectă din lege face ca salariul, retribuția, care este răsplata muncii, să fie confundată cu folosul material, ceea ce este profund greșit. De aceea am scris acest proiect de lege, pentru a evita astfel de interpretări ale legii.

În doilea rând, în ceea ce privește precizarea ca managerii să nu poată să facă arierate timp de mai mult de 3 luni, este extrem de bine-venită, și ea vine dintr-o practică curentă, îndelungată, domnule deputat, în care managerii, chiar sub răspunderea Legii finanțelor publice, angajau cheltuieli peste bugetul real pe care știau că-l au.

## Da, dumneavoastră.

Ce făceau domnii manageri? Domnii manageri aveau un buget de venituri de la Casa de Asigurări de Sănătate la care mai puneau 3, 4, 5, 10, 15 milioane venituri proprii și angajau cheltuieli în aceste bugete. La sfârșitul anului veneau și spuneau: „Nasol, n-am reușit să fac veniturile proprii de 15 milioane, pe care mi le-am angajat, am făcut numai un milion de lei!” Și nu se întâmpla nimic. Acesta este motivul pentru care, an după an, în sistemul sanitar se creează arierate.

Este momentul ca acești manageri să răspundă imediat pentru faptul că angajează cheltuieli, fără ca aceste cheltuieli să aibă acoperire în veniturile spitalelor. Acesta este motivul pentru care s-a făcut această propunere, care a fost discutată și dezbătută cu FMI-ul, care este în acordul cu FMI-ul și care noi considerăm că este o precizare extrem de bine-venită.

Deci, din acest punct de vedere, cred că acest proiect de lege vine să completeze foarte bine Legea nr. 95, și PNL va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna doctor deputat, doamna deputat doctor, viceliderul grupului parlamentar.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbesc atât în nume propriu, cât și în numele grupului parlamentar și aș vrea să vă spun că salut această inițiativă legislativă în partea care privește, în special, posibilitatea medicilor dentiști și a farmaciștilor de a profesa în paralel cu activitatea parlamentară. Bineînțeles, așa cum a spus și antevorbitorul meu, este vorba despre posibilitatea de a profesa în intervale orare de timp care să nu se suprapună cu activitatea parlamentară.

Inițial, proiectul de lege avea menționat acolo că ar putea să profeseze și ca medic-șef și farmacist-șef. Aceste discuții, ieri, în Comisia pentru sănătate și familie au condus la concluzia că acest lucru ar provoca o incompatibilitate privind funcția de șef, medic-șef, farmacist-șef și, respectiv, cea de demnitate publică și, de aceea, faptul că un medic poate să-și profeseze în paralel profesia sa cu cea de demnitar este foarte important. Vă spun din proprie experiență că pregătirea profesională a unui medic, care constă nu numai în cei 6 ani de studii universitare, studii masterale, studii de specializare și tot ce înseamnă pregătirea lui până la moarte, trebuie să fie validată și de o experiență practică, altfel, prin faptul că medicul ajunge într-o funcție de demnitate publică, îl face să se deprofesionalizeze. Este un lucru foarte grav. El a fost ales în funcția de demnitate publică în principal datorită activității sale profesionale și bunei sale reputații, respectiv renumelui profesional. Aceste beneficii pe care le aduce societății s-ar putea să se deterioreze în timp dacă această persoană nu practică medicina cel puțin în condițiile temporale care să-i permită desfășurarea în paralel a celor două activități.

De aceea, grupul nostru susține aprobarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu foarte mult.

Domnul deputat Ciuhodaru, după care domnul deputat Ganț.

Mulțumesc, domnule președinte.

Credeam că trebuie să facem în Parlament legi bune pentru oameni. Și aflu peste noapte că sunt prea mulți medici în România, deși acest lucru nu este adevărat. Nu cred că trebuie să-i discriminăm pe cei care au mai ales să lucreze în România în niște condiții pe care alții nu și le-ar putea imagina.

De-a lungul vieții am depus două jurăminte. Unul este jurământul lui Hipocrat, de a-mi trata pacienții, și al doilea este pe Constituția României, de a ajuta toți românii. Vom susține acest proiect legislativ care permite pacienților și medicilor de a avea o viață normală în România, așa că grupul meu parlamentar va susține acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ovidiu Ganț. O secundă, că domnul Bode e nehotărât unde să stea. Nu-și găsește locul la PDL.

Stimate domnule președinte, Stimate colege,

Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota în favoarea acestui proiect, însă vreau să precizez că niciunul dintre membrii săi nu exercită una dintre aceste profesiuni. O facem totuși, pentru că suntem de părere că dacă e valabilă această posibilitate pentru profesori universitari, avocați, știu și eu, alte profesii, atunci nu vedem de ce să nu fie valabilă și pentru colegii dentiști sau farmaciști. De aceea, vom fi de acord.

Personal, am un singur regret că fiind profesor în învățământul preuniversitar, unde norma didactică este de 18 ore, nu pot să-mi exercit profesia de bază. Vă mulțumesc frumos.

Mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Știți intervalul de timp și vă rog frumos să-l păstrați, da? Mulțumesc foarte mult.

Un drept la replică stimatului coleg de la PNL.

Spuneați că ați fost interpelat de ANI și declarat incompatibil tocmai din acest motiv, că ocupați în aceeași funcție... și, eu știu, aveați calitatea de demnitar parlamentar și de medic și ați venit în Parlamentul României, și ați modificat legea ca să lămuriți această problemă. Sincer să fiu, n-aș fi făcut această afirmație de la tribuna Parlamentului, că v-ați rezolvat problema de incompatibilitate modificând legea pentru a vă clarifica problema cu ANI.

Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult. Îmi pare rău, nu facem dialog!

Mulțumesc.

N-am înțeles.

Este cineva dintre dumneavoastră care conduce ședința astăzi? Este un drept la replică față de afirmațiile domnului deputat. Dacă dăm dreptul la replică, la replică, stăm 45 de minute numai pe dreptul la replică.

Domnule deputat,

Data viitoare trebuie să formulați în așa fel limbajul dumneavoastră, încât colegul dumneavoastră să nu se simtă ofensat.

Îmi pare rău că trebuie să vă spun asta!

Asta este arta fiecărui politician.

Mergem mai departe.

Trecem la dezbaterea inițiativei. Mergem pe calupurile de 1–5 la amendamentele admise, ca de obicei, da?

1–5 amendamente admise. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 6–10. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 11. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Merge la votul final. Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum v-am propus și cum am discutat în Biroul permanent, înainte de poziția 17, vă cer un vot pentru suplimentarea ordinii de zi cu cele două proiecte care au revenit de la comisie, Proiectul de hotărâre pentru vacantarea unui loc de deputat, al domnului Becali George și al domnului Nechita Aurel.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele pentru începerea votului.

Mergem pe cel al domnului George Becali, care are erori materiale și-l refacem.

Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

În temeiul dispozițiilor art. 70 alin. (2) din Constituție, republicată, ale art. 7 alin. (1) și (5) din Legea nr. 96, coroborate cu Legea nr. 35, art. 48 alin. (16), Legea nr. 67, Legea nr. 215 și Legea nr. 393, precum și ale art. 210 din Regulamentul Camerei Deputaților,

având în vedere că în ședința plenului din data de 29 mai s-a luat act de Decizia penală nr. 830 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, definitivă prin Decizia penală nr. 124 din aceeași zi, 20 mai 2013, completul de 5 judecători a hotărât condamnarea domnului Becali George, deputat ales în Parlamentul României, Circumscripția electorală nr. 42, Colegiul uninominal nr. 25.

Potrivit art. 36 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 33 lit. a), combinat cu art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 Cod penal, domnul Becali George are doi ani, nu cinci, cum a fost publicat în Monitorul Oficial, închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, pe o durată de 5 ani.

Astfel încât avem următoarea hotărâre pe care v-o supun atenției.

Dacă nu aveți nicio obiecție, comentariu, merge la votul final.

Camera Deputaților declară vacant locul domnului deputat Becali George în Circumscripția electorală nr. 42 – București, Colegiul uninominal nr. 25.

Hotărârea Camerei Deputaților nr. 18/29 mai 2013 privind constatarea încetării unui mandat de deputat se abrogă.

Obiecții, comentarii?

Nu.

Mulțumesc mult.

Mergem la următoarea, domnul Nechita Aurel, tot la fel, Decizia instanței nr. 585 din 5 februarie 2013, prin care s-a constatat – actul de constatare nr. 73.895 –, s-a constatat incompatibilitatea în care se află domnul deputat Aurel Nechita.

Articolul unic – Camera Deputaților declară vacant locul de deputat deținut de domnul Nechita Aurel în Circumscripția electorală nr. 18 – Galați, Colegiul uninominal nr. 9.

Obiecții, comentarii?

Nu.

Merge la votul final.

16. Mergem la următorul proiect de lege, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor – Administrația Națională „Apele Române”.

Din partea inițiatorului?

Numele, prenumele și funcția, o să vă rog frumos. ## **Domnul Ionuț Ciprian Iuga** – _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Ionuț Iuga, secretar de stat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Departamentul de ape, păduri și piscicultură.

Având în vedere necesitatea creării unor condiții reale pentru dezvoltarea economico-socială în zona litoralului Mării Negre și ținând cont de nivelul actual de exploatare a potențialului economic reprezentat de valorificarea resurselor acvatice vii, se impune adoptarea rapidă a unor măsuri de consolidare a activităților economice specifice pescuitului, realizate din fonduri europene derulate în cadrul axei 3.

În acest sens, Guvernul susține Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor – Administrația Națională „Apele Române”, susținând, de asemenea, în baza raportului de admitere al comisiei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Din partea comisiilor comune? Doamna deputat Surdu. Doamnă deputat, aveți cuvântul.

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința plenului Camerei Deputaților din 15 aprilie 2013, în conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, s-a hotărât retrimiterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”. S-a hotărât retrimiterea către Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Acest proiect are ca obiect de reglementare darea în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului și în

administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, în vederea modernizării, restructurării locurilor de debarcare și construirii de mici adăposturi pentru desfășurarea activității cu specific pescăresc.

La întocmirea prezentului raport comun înlocuitor, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au examinat proiectul de lege sus-menționat în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au examinat proiectul de lege în ședința din 27 mai 2013, iar membrii Comisiei pentru administrație publică au examinat proiectul de lege susmenționat în ședința din 21 mai 2013.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea raportului comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, transmis anterior cu nr. 24/179 din 3 aprilie 2013, respectiv cu nr. 26/73 din 3 aprilie 2013.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Doamna deputat, vă mulțumesc și eu.

Din partea grupurilor politice parlamentare?

Domnul Tinel Gheorghe, după care, din partea grupurilor

politice parlamentare, cine mai dorește să ia cuvântul. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunteți în vervă astăzi.

Încă n-am început.

## Stimați colegi,

Proiectul ăsta de act normativ, lăsând la o parte necesitatea adoptării lui, la data când a fost elaborat, avea o structură instituțională corectă, în sensul că atât Autoritatea pentru Management – Programul Operațional de Pescuit, cât și Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură erau în subordinea Ministerului Agriculturii. Proiectul de act normativ, ordonanța în speță, a fost inițiat pentru a ușura accesarea fondurilor pe axa 3 a Programului Operațional de Pescuit, în sumă de vreo 40 de milioane de euro. A venit Guvernul Ponta 2 și a spus: „Nu e bine așa. Ca să ușurăm accesarea fondurilor europene, să luăm ANPA, Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, de la agricultură, s-o ducem la mediu și să lăsăm POP-ul, Programul Operațional de Pescuit, la agricultură, și să le separăm.” Ca și cum putem să facem distincție între, eu știu, cei care implementează și cei care fac proiecte.

Și a apărut... Eu am înțeles din raportul citit aici de distinsa mea colegă de la Comisia pentru administrație că – vezi Doamne! – ANPA ar fi tot în subordinea Ministerului Agriculturii. Așa am înțeles din raport.

Nu. ANPA este în subordinea Ministerului Mediului în momentul de față.

Una peste alta, el este foarte important. De ce? Vreo 12 locații care aparțineau Agenției „Apele Române”, situate în localități gen Costinești, Agigea, Tuzla, Năvodari, treceau de la „Apele Române”, neavând, eu știu, sporul economic necesar, la Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură.

A fost reîntors la comisie, s-au menținut punctele de vedere, precum și necesitatea adoptării acestui proiect de act normativ și ne găsim în situația în care trebuie să-l adoptăm. Și așa este. Trebuie să-l adoptăm, dar nu în forma instituțională în care gândim noi operaționalizarea Programului Operațional pentru Pescuit, în sensul că, dacă vrem să accesăm cele 40 de milioane de euro pentru care nu am cheltuit bani acum și pentru care ușurăm, eu știu, munca celor care vor să se ocupe de pescuit și acvacultură, ar trebui să le refacem dualismul, integritatea, integralitatea, să le readucem... ori luăm POP-ul de la PNDR și-l ducem la mediu, ori aducem ANPA înapoi la Ministerul Agriculturii, pentru că, altfel, vă spun, n-o să avem viitor. O să avem încă o dată două instituții, două entități care răspund de aceeași problematică a absorbției fondurilor europene.

Asta este o temă pentru viitor. Sper ca ministerul, Guvernul, în ansamblu, când va proceda la o remaniere guvernamentală, la proxima remaniere, să înțeleagă necesitatea aceasta de a grupa din punct de vedere instituțional cele două instituții.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PDL susține proiectul de act normativ în forma în care a fost inițiat.

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Aurelia Cristea.

Doamna Cristea, aveți cuvântul. Ați ridicat mâna.

Dacă ridică doi, vorbiți cu liderul de grup și vă înțelegeți care dintre cei doi ridică primul mâna. Dacă este concurs la PSD, eu ce să fac? Am înțeles că alegerile sunt în 2016, nu

acum. Dumneavoastră candidați în Iași, doamna deputat candidează la Cluj.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să exprim mult mai clar ceea ce înseamnă Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor – „Apele Române”.

Este, practic, punctul de vedere al Grupului PSD.

Este necesară consolidarea și dezvoltarea instituțională a sectorului pescăresc, prin modernizarea punctelor de debarcare și a adăposturilor deja existente, în vederea desfășurării activității pescărești.

O infrastructură adecvată asigură și o monitorizare eficientă și operațională a capturilor. Astăzi, administrarea și monitorizarea operațională a capturilor de pește nu este eficientă. Se evită, prin această preluare în administrare, pierderea unor fonduri europene de 40 de milioane de euro alocate axei 3 din Programul Operațional de Pescuit 2007–2013, iar aceste fonduri ar trebui astfel preluate de bugetul național, în baza angajamentelor asumate de România.

Fără o infrastructură adecvată există riscul diminuării sau chiar al desființării flotei de pescuit la Marea Neagră. Vasele nu pot acosta, debarca și stoca peștele până la valorificarea acestuia, condiții impuse de legislația europeană. De asemenea, ajută substanțial la combaterea evaziunii fiscale în domeniul pescuitului.

Terenurile menționate în lege sunt libere de sarcini, nu se află în litigiu și nu fac obiectul unor revendicări. Administratorul actual a comunicat acordul pentru schimbarea acordului. Prin această lege se oferă și posibilitatea creării de noi locuri de muncă și se contribuie în același timp la dezvoltarea locală și regională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Celelalte grupuri politice parlamentare?

Nu mai vrea nimeni.

Dacă-i dați voie și domnului Mocanu să spună două cuvinte.

Cu permisiunea opoziției, domnul Mocanu.

Cu permisiunea opoziției, având în vedere experiența dumneavoastră îndelungată în această materie și lungul drum pe care l-ați făcut de la Iași până la București, vă rog frumos, aveți cuvântul.

Domnul Rățoi nu este de față să vă vadă!

Mulțumesc, domnule președinte. Rățoi e aici.

Este și domnul Rățoi de față și vă vede. Atunci, toate lucrurile sunt îndeplinite. Aveți cuvântul.

Eu nu vreau să spun foarte multe lucruri, doar o chestiune foarte importantă asupra acestui proiect de lege.

Domnule, noi, la agricultură, trebuie să ne hotărâm ce avem de făcut, în Comisia pentru agricultură. M-am săturat să las cercetarea fără pământ. Asta este singura chestie. Mișcările astea de pământ au dus ca la cercetare să nu mai avem cu ce lucra. Una.

A doua chestiune. Este pentru prima dată când sunt de acord, am fost de acord cu domnul Tinel Gheorghe, dar am votat cu partidul, fiindcă eu sunt om de partid. Atât.

O intervenție de succes. Zdrobitoare! S-a cutremurat această clădire. Să luăm act și să rămână... a rămas în memoria stenogramei Camerei Deputaților intervenția domnului deputat.

Doamnelor și domnilor, mergem la dezbaterea pe articole. Lucrăm pe raport.

Avem șase amendamente admise. De la 1 la 5.

Obiecții, comentarii? Nu sunt. Amendamentul nr. 6. Obiecții, comentarii? Nu sunt. Admis. Anexa. Dacă la anexă aveți obiecții, comentarii? Nu.

Admisă.

Proiectul de lege merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter ordinar.

17. Următorul proiect de lege, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, PL-x 122/2013.

Tot caracter ordinar.

Din partea inițiatorului.

Vă rog frumos, numele și prenumele, pentru stenogramă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dan Manolescu, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice.

Ordonanța de urgență nr. 17/2013 a stabilit alocarea unei sume de 104 milioane lei din sumele obținute ca urmare a scoaterii la licitație prin platforma comună a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pentru finanțarea lucrărilor desfășurate prin Ministerul Transporturilor la Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei. Și, de asemenea, s-a instituit un mecanism de flexibilizare a finanțării, astfel încât sumele obținute din comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră să poată fi utilizate pentru proiecte urgente care se încadrează în categoria prevăzută la art. 10 din Directiva 2003/87.

Menționăm că în ceea ce privește alocarea sumei de 104 milioane de lei Ministerului Transporturilor, întrucât se suplimentează atât veniturile, cât și cheltuielile bugetului de stat cu aceeași sumă, proiectul de act normativ nu are impact asupra deficitului bugetului general consolidat.

Ministerul Finanțelor susține ordonanța în forma propusă de Guvern.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Din partea comisiilor comune.

Doamna deputat Surdu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională, iar Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru industrii și servicii a transmis un aviz favorabil.

Obiectul de reglementare a fost susținut de minister.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc. Grupurile parlamentare. Domnul ministru Ialomițianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

De fapt, ce aprobăm? Un act normativ prin care repartizăm niște sume pentru investiții. Vreau să vă readuc aminte că întreaga procedură de vânzare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră s-a aprobat atunci când Guvernul Boc a fost și a răspuns de problemele financiare ale României. Și a fost desemnat Ministerul de Finanțe. Eu mă bucur că Ministerul de Finanțe a avut mai mult succes decât Ministerul Mediului. Dacă v-aduceți aminte, atunci când Ministerul Mediului a răspuns de vânzarea certificatelor, s-a înregistrat un blocaj.

Și vreau să-i felicit pe colegii de la Ministerul Finanțelor că au continuat demararea acestui proces de vânzare și s-a finalizat cu succes. Sper că prin aprobarea acestui act normativ n-o să invocați greaua moștenire, pentru că, de fapt, sunteți beneficiarii unor sume realizate pe timpul guvernării Boc.

Așa că vă rog foarte mult să analizați cu mai multă răspundere atunci când faceți evaluări la fostele guvernări. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Sunteți subțiri, așa că... domnul Popescu e un pic mai greu așa și poate atârnă un pic, dar nu cred că e o problemă. Doamna deputat Cristea, Grupul parlamentar al PSD. Aveți cuvântul.

Domnule deputat, după aceea vă dau și dumneavoastră cuvântul din partea Grupului parlamentar al PNL.

Consiliului Europei din 13 octombrie 2003, din sumele obținute ca urmare a comercializării cotelor de emisii de gaze cu efect de seră. Se evită astfel imobilizarea acestor sume, iar această sursă de finanțare nou-creată este menită să contribuie la creșterea economică, menținerea și crearea de noi locuri de muncă și, nu în ultimul rând, va contribui la îmbunătățirea calității mediului, proiectele finanțate având drept scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Prima alocare de sumă se face către Ministerul Transporturilor pentru finanțarea în anul 2013 a proiectului de investiții „Magistrala 5 – Metrou, Etapa I, Drumul Taberei–Universitate”.

Guvernul arată că-și respectă astfel promisiunile de a utiliza cât mai eficient resursele bugetare și a investi în proiecte de dezvoltare durabilă, în acest caz crearea unui mediu sănătos.

Și pentru că astăzi este Ziua Mondială a Mediului, fac un apel pentru a fi cu toții mai responsabili, mai atenți la modul în care exploatăm resursele țării și în care lăsăm o moștenire copiilor noștri.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Onorat prezidiu,

## Stimați colegi,

Proiectul de lege prevede o modificare la Ordonanța nr. 115/2011, ordonanță prin care se stabilea modul în care se reglementa un cadru prin care Guvernul putea beneficia de sumele provenite din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate României, dar această ordonanță prevede un lucru foarte important mai ales pentru bucureșteni, și anume faptul că 104 milioane de lei merg către finanțarea magistralei 5 a metroului din Capitală, și anume faptul că mulți dintre cetățenii Capitalei, și nu numai pot beneficia de un mijloc de transport modern. Este un merit al Guvernului USL și al Ministerului Transporturilor, și mai important este faptul că aceste sume nu afectează bugetul de stat, sunt venituri din afara bugetului și toate aceste lucruri ne îndreptățesc să credem că este un proiect de lege bun.

Cei din Grupul PNL vor vota și vă îndemn să faceți același lucru.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Pentru conformitatea faptelor, Guvernul Boc a implementat o directivă care prevedea vânzarea certificatelor de emisii de gaze, așa că să fim corecți față de acest lucru.

Prin aprobarea Ordonanței de urgență nr. 17/2013 se instituie însă un mecanism flexibil de finanțare a proiectelor urgente din domeniile stabilite conform Directivei 2003/87 a

Mulțumesc. Bun.

Nu mai sunt alte luări de cuvânt.

Vă reamintesc că nu avem amendamente admise sau respinse.

Conform art. 106, merge la votul final. Are caracter ordinar. 18. Următorul proiect de lege, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.

Proiect cu amendamente admise.

Caracter ordinar.

Procedură de urgență. PL-x 138/2013. Domnule ministru, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Popa Stan, vicepreședinte AAAS.

Modificările supuse atenției vizează, în principal, următoarele lucruri: Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului devine Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului în toate actele normative în vigoare.

De asemenea, se precizează, ca o altă completare, faptul că o parte a încasărilor instituției va merge pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect creanțe deținute împotriva Autorității pentru Administrarea Activelor Statului.

Se precizează, de asemenea, faptul că coordonarea activității AAAS se va face de către ministrul economiei, sprijinit de un consiliu de supraveghere și îndrumare format din 5 membri reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerului Justiției, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Finanțelor Publice.

De asemenea, se redefinesc unele atribuții care îi revin președintelui autorității, în sensul acordării unor înlesniri la plata unor creanțe. Suplimentar, au fost propuse unele amendamente, între care faptul că autoritatea... se precizează faptul că este o instituție de specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea ministrului economiei.

Pentru executarea silită a titlurilor executorii, astfel cum sunt definite în Ordonanța nr. 51, se înființează Corpul propriu de executori fiscali, numiți prin ordin al președintelui AAAS, și care are competență pe întreg teritoriul țării.

De asemenea, sunt precizări legate de faptul că numirea și revocarea membrilor Consiliului de îndrumare și supraveghere se fac, pentru operativitate, de către conducătorii instituțiilor care i-au desemnat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisiile. Comisia pentru politică economică. Domnule deputat. Azi e ziua Clujului?

Da, am înțeles. Aveți cuvântul, domnule Itu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, transmis cu adresa PL-x 138 din 13 mai 2013.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din 28 mai 2013.

La dezbaterea acestui proiect de lege au participat, în calitate de invitați, din partea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, domnul Stan Popa, vicepreședinte, și doamna Cristina Gociu, director.

La dezbaterea acestei inițiative legislative, din totalul de 28 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, au fost prezenți 27.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Grupurile parlamentare. Vă rog, aveți cuvântul. Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Aș vrea să vă exprim punctul de vedere al Grupului parlamentar al PNL.

Găsim foarte bune modificările aduse și aș vrea să vă supun atenției doar două dintre ele. Una, care ni s-a părut nouă foarte interesantă, este că dânșii aveau o problemă foarte mare în recuperarea creanțelor și vin astăzi să ne propună înființarea unui corp de control de executori fiscali propriu, ceea ce va duce, în mod evident, la recuperarea creanțelor. Pentru că dumneavoastră știți că ei au două obiective. În primul rând, este vorba despre administrarea și despre recuperarea creanțelor. În zona recuperării creanțelor erau probleme, și această măsură este de natură să rezolve aceste probleme.

O altă chestiune interesantă și importantă este că se creează și se trasează noi reguli pentru acest consiliu de coordonare, consiliu de coordonare care, strategic, ia toate deciziile importante ale acestei instituții.

Aceasta este poziția Grupului parlamentar al PNL. Noi susținem această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul deputat Mircea Toader.

Am spus domnul deputat Mircea Toader.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă uitați în altă parte și am crezut că nu-mi dați mie cuvântul.

Mă uit unde vreau, dar vă văd, să știți.

Trebuie să fim foarte realiști. De ce este nevoie a unifica cele două autorități ca să recupereze creanțele? Știți bine că, din punct de vedere juridic, procesele în instanță au ca titular de recuperare a creanțelor AVAS-ul. Nu se va duce niciodată. De acum încolo dacă va fi această problemă... Știți că a fost și cu domeniile statului la fel, aceeași problemă, că Ministerul de Finanțe va recupera.

Eu cred că – și colegii mei sunt în asentimentul meu – doresc, practic, să îngroape, să nu mai știe nimeni cine trebuie să recupereze, fiindcă, din punct de vedere juridic, titularul merge până la sfârșit. Acum, pe cine întreabă? Acel consiliu de coordonare și conducere... de ce nu s-a recuperat creanța de la nu știu ce investitor eventual? Cred că acesta este adevărul. Și aș fi curios să vedem o dată la șase luni de zile, dacă se înființează această nouă instituție, care este suma recuperată din zona cealaltă.

Este adevărat că băncile au cu totul altă organizare, dar au organizare fiindcă sunt mai interesate decât marea majoritate, sunt societăți comerciale private.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Deci îl acuzați pe domnul Popa de colaboraționism cu fostul Guvern?

Am înțeles. Nu vrea să recupereze datoriile fostului Guvern!

Vreți să vorbiți în numele Grupului parlamentar al PSD? Păi n-ați vorbit din partea comisiei?

Mergem la amendamentele admise.

Intrăm în calupuri de câte cinci. 1–5.

Obiecții, comentarii? Nu.

6–10.

Obiecții, comentarii? Nu.

11–14. Obiecții, comentarii? Nu.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter ordinar.

19. Următorul proiect de lege, Proiectul de lege pentru ratificarea amendamentelor la Acordul de garanție dintre statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele din Africa, Caraibe și Pacific și din țările și teritoriile de peste mări, PL-x 118/2013.

Guvernul României.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Proiectul de lege vizează ratificarea amendamentelor aduse Acordului de garanție, semnat între statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții, privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele din Africa, Caraibe și Pacific.

Ca urmare a deciziei Consiliului de administrație al Băncii Europene pentru Investiții din data de 16 noiembrie 2010, s-au stabilit următoarele: creșterea limitei de expunere pentru sectorul public de la 60 la 80%, precum și asumarea riscului comercial aferent fiecărei operațiuni individuale cu entități din sectorul privat de către bancă, în timp ce riscul politic va fi acoperit prin garanția statelor membre.

Ministerul Finanțelor susține proiectul de lege în forma propusă de Guvern.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare, Comisia pentru buget. Doamnă deputat, aveți cuvântul. Sărut mâna!

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Raportul asupra Proiectului de lege pentru ratificarea amendamentelor la Acordul de garanție dintre statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele din Africa, Caraibe și Pacific și din țările și teritoriile de peste mări.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, și în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, a fost sesizată Camera Deputaților, care este prima Cameră sesizată.

Cu adresa nr. 139 din 11 martie 2013, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare este cel mai sus amintit, iar în ședința din 14 mai 2013, în conformitate cu art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificări și completări, membrii comisiei au examinat, cu o prezență de 31 de membri, acest proiect de lege, pe care l-au avizat favorabil, în unanimitate, 31 de deputați.

În acest fel, această lege, care face parte din categoria legilor ordinare, este prezentată spre dezbatere și adoptare ca proiect de lege în forma prezentată de Guvern. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale?

Vă mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de ratificare a Protocolului dintre România și Republica Austria și a Protocolului adițional, semnate la Viena la 1 octombrie 2011, de modificare a Convenției pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 30 martie 2005.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbaterea în fond cu proiectul mai sus amintit.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) din Constituția României și cu art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

După ce s-a obținut avizul favorabil cu nr. 221 din 1 martie 2013 din partea Consiliului Legislativ, proiectul de lege cu obiectul de reglementare mai sus amintit a fost luat în dezbatere, în conformitate cu art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

Din totalul de 31 de membri ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, în ședința din 14 mai 2013, 31 au aprobat acest proiect de lege în forma prezentată de Guvern.

Precizez că, în raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Nu vrea nimeni să ia cuvântul.

Merge la votul final.

Nu are niciun amendament admis sau respins. Caracter ordinar.

20. Următorul proiect, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre România și Republica Austria și a Protocolului adițional, semnate la Viena la 1 octombrie 2012, PL-x 119.

Domnule ministru, aveți cuvântul, din partea Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a acceptării de către Austria a schimbului de informații în baza modelului Convenției-cadru OCDE, România a încheiat un protocol care creează posibilitatea efectuării unui schimb de informații extins, în domeniul fiscal, inclusiv în cel bancar, ori de câte ori sunt solicitate astfel de informații de către autoritățile competente ale celor două țări.

Ca atare, Guvernul supune aprobării Parlamentului Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre România și Austria, pe care Ministerul de Finanțe îl susține în forma promovată de Guvern.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule ministru.

Doamnă deputat din partea comisiei sesizate în fond, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă deputat. Dezbateri generale? Nu sunt.

Caracter ordinar.

Nu sunt amendamente admise sau respinse. Merge la votul final.

21. Intrăm pe o reexaminare, la cererea domnului Președinte al României, a Legii privind acordarea formelor de ajutoare restante în sectorul vegetal.

A fost trimisă la comisie în 18 februarie și a primit un raport înlocuitor în 15 mai anul acesta.

Vă reamintesc că, în 25 septembrie 2012, a fost supusă la vot și nu a întrunit numărul de voturi, de aceea a fost reprogramată în această sesiune.

Din partea inițiatorului?

Nu mai există intervenții.

Comisia de specialitate?

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice... și ce mai are domnul Săpunaru.

Comisia pentru agricultură... nu are nimeni raportul? Comisia pentru agricultură... nu vrea nimeni să...

De la Comisia pentru agricultură nu este nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, raportul, PL-x 541/2010/2011.

Bună dimineața! V-aș ruga frumos, dacă puteți, să luați și haina pe dumneavoastră. Vă rog frumos.

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este de respingere.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre reexaminare asupra Proiectului de lege privind acordarea formelor de ajutoare restante în sectorul vegetal.

Președintele României, la data de 14 iunie 2011, s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare asupra Proiectului de lege privind acordarea formelor de ajutoare restante în sectorul vegetal.

În ședința din 18 februarie 2013, plenul Camerei Deputaților, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, a hotărât retrimiterea la comisie a Legii privind acordarea formelor de ajutoare restante.

În urma reexaminării, Senatul, în ședința din 31 octombrie 2011, a admis cererea formulată de Președintele României și, în consecință, a respins proiectul de lege sus-menționat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea formelor de sprijin financiar restante pe anul 2009 producătorilor agricoli din sectorul vegetal, resursele financiare aferente măsurilor de sprijin urmând să se asigure de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2011.

În ședința din 8 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – 27 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere –, să supună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare a cererii de reexaminare și, în consecință, respingerea proiectului de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar proiectul de lege sus-amintit este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Domnule vicepreședinte, mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale?

Nu sunt luări de cuvânt.

Nefiind amendamente, urmează votul final, reamintindu-vă că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea legii.

La dezbateri generale... la un proiect de lege respins și retrimis din 2010.

Vă mulțumesc foarte mult și pentru înțelegere, că sunteți colegii mei din USL.

O să-l rog pe domnul vicepreședinte Mitrea să preia conducerea ședinței.

Suntem la cea de-a doua reexaminare, PL-x 181. Domnule vicepreședinte, mulțumesc foarte mult.

## Bună ziua!

22. Reexaminarea Legii privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012.

Guvernul?

Numele meu este Marius Banu, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

## Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține adoptarea acestui proiect de act normativ, cu un singur amendament, respectiv modificarea termenului prevăzut la art. 56 alin. (1), după cum urmează: mijloacele de publicitate autorizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi menținute pe amplasamentele autorizate până la data expirării contractelor de publicitate în curs, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2014.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia?

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Bună ziua!

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic pentru punctul de vedere al comisiei.

Nu-i nimeni de la Comisia pentru administrație? Domnul deputat Almăjanu? Altcineva?

Sau juridică, dacă vreți juridică. Este în regulă, raport comun, cineva de la comisie.

Perfect!

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu cererea de reexaminare a Legii privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în data de 20 decembrie 2011, iar în data de 23 decembrie 2011, 80 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și 55 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal au formulat o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2011”, cuprinsă în art. 56 alin. (1) din Legea privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, este neconstituțională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru a pune de acord sintagma „dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2012” cu Decizia Curții Constituționale nr. 26/2012, a reexaminat legea și a adoptat în cuprinsul acesteia sintagma „dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2014”.

Membrii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au reexaminat legea în ședința din 23 aprilie 2013.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au reexaminat legea în ședința din 20 mai 2013.

În urma reexaminării legii și a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și de către membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, admiterea cererii de reexaminare, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, și adoptarea Legii privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dezbateri? Doamna deputat Udrea.

Există și interese politice și eu pun pe seama acestor interese politice faptul că această lege a fost trimisă la Curtea Constituțională pentru a se judeca pe neconstituționalitatea ei.

Știm cu toții că în timpul alegerilor avem nevoie de panouri publicitare și atunci lobby-ul care s-a făcut de către firmele de publicitate a avut succes anul trecut.

Speranța mea este că suntem cu toții conștienți de importanța pe care o are reglementarea publicității stradale. Pe lângă faptul că afectează peisajul – și, dacă ne uităm la București, constatăm că această Capitală a devenit un bazar în care cearșafurile murdare de pe clădiri fac să arate exact ca în zona de suburbii din marile capitale – cred că este și o dovadă de responsabilitate pentru siguranța celor care se nimeresc, câteodată, sub un panou în timpul furtunii. Și ați avut cazuri, zilele trecute, când au fost persoane care au fost accidentate în timpul furtunii din București de panourile care, nefiind bine amplasate, au fost smulse.

Sper ca toți cei care vom vota să ținem cont și de recomandarea Curții Constituționale. Singurul articol declarat neconstituțional este cel legat de termenul la care această lege trebuia să intre în vigoare. Curtea Constituțională s-a pronunțat mai târziu decât prevedea legea intrarea în vigoare, și anume 1 ianuarie 2012.

1 ianuarie 2014 ar trebui să fie deci momentul de la care în toată țara se face ordine în publicitatea stradală.

Și profit de ocazie să vă rog ca și la Legea urbanismului, o altă lege la care s-a lucrat foarte mult și la care ne-am luptat cu interesele și ale autorităților publice locale, de data aceea, dar și ale marilor dezvoltatori imobiliari, să sperăm că și acolo vom fi responsabili și vom urmări interesul public, interesul comun general, și nu interesul economic al unora care cred că pot face în țara asta orice doresc, doar pentru că își permit din punct de vedere financiar.

Și speranța este că, până la alegerile următoare, firmele de publicitate vor face ordine în activitatea lor și chiar și noi, cei care vom avea nevoie să ne afișăm în campania electorală, o vom face în mod civilizat.

Vă mulțumesc.

Aveți microfonul, doamnă deputat.

Vă mulțumesc.

Dragi colegi,

Nu puteam să nu marchez acest important moment, pentru că legea care va pune ordine în publicitatea stradală s-a realizat cu un efort extraordinar al echipei de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, la vremea aceea.

Nu numai că au fost specialiști care au lucrat îndelung la acest proiect de lege, dar au fost și adevărate lupte care s-au dat cu firmele de publicitate stradală, pentru că interesele, știm cu toții, în acest domeniu sunt uriașe.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Dacă există alte luări de cuvânt la dezbateri generale? Înțeleg că nu.

Intrăm la dezbaterea pe amendamente.

Este și n-am văzut?

Domnule Mocanu, mă iertați!

Domnul deputat Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mă iertați!

Să-mi pun ochelarii de distanță!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am venit la acest microfon să spun că nu sunt și nu pot fi de acord cu doamna deputat Udrea, datorită faptului că noi avem o Capitală destul de frumoasă, îngrijită, interesantă. Și cum n-am rezolvat problemele în țară, toate, așa nu-s rezolvate nici în Capitală.

Dacă domnul Oprescu mai prinde un mandat, se rezolvă absolut tot, cred că. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Mai există intervenții? Înțeleg că nu. Trecem la dezbaterea legii. Lucrăm pe raportul comisiei. Amendamente admise. Nu avem respinse. Nr. crt. 1 – nemodificat. Intervenții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 2 – nemodificat. Intervenții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 3, 4 și 5 – nemodificate. Intervenții? Nu sunt. Adoptate. Nr. crt. 6 și 7 – nemodificate. Sunt intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 8 și 9 – nemodificate. Sunt intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 10, 11, 12 – nemodificate. Sunt intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 13, 14 și 15 – nemodificate. Sunt intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 16, 17, 18 și 19 – nemodificate. Sunt intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 20 – nemodificat. Sunt intervenții? Nu. Adoptat.

Nr. crt. 21, 22, 23 și 24 – nemodificate. Sunt intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 25 și 26 – nemodificate. Sunt intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 27, 28, 29, 30 și 31 – nemodificate. Sunt intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 32, 33, 34 și 35 – nemodificate. Sunt intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 36, 37, 38 și 39 – nemodificate. Sunt intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 40, 41, 42 – nemodificate. Sunt intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 43, 44, 45 – nemodificate. Sunt intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 46, 47 și 48 – nemodificate. Există intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 49, 50, 51 și 52 – nemodificate. Există intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 53, 54, 55 – nemodificate. Există intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 56, 57, 58 și 59 – nemodificate. Există intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 60, 61, 62 – nemodificate. Există intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 63, 64, 65, 66 – nemodificate. Există intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 67, 68 – nemodificate. Există intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 69, 70, 71 – nemodificate. Există intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 72, 73 – nemodificate. Există intervenții? Nu. Adoptate. Nr. crt. 74, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat 74. Nr. crt. 75, 76 – nemodificate. Dacă există intervenții? Nu. Adoptate. Am terminat dezbaterea reexaminării legii.

O trimitem la votul final.

23. Continuăm cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și pentru modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale.

Guvernul României, inițiatorul, aveți cuvântul. Da, domnule deputat, procedură. Aveți microfonul. Domnul deputat Pâslaru, pe procedură.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă solicităm retrimiterea la comisie a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, pentru completarea punctului de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc. Termen, o săptămână.

Domnul deputat Toader. Termen, o săptămână.

Voiam și noi să solicităm retrimiterea la comisie, dar poate, dacă o retrimitem, reanalizați acea poziție pe care cel puțin... prevederea din actul normativ prin care întreprinzătorii care angajează să fie scutiți de plata CAS-ului. Este o măsură activă și cred că nu influențează în mod deosebit, dar în mod cert – nu în mod deosebit zona bugetară –, dar în mod cert va stimula foarte mult întreprinzătorii să poată angaja din rândul șomerilor.

Și noi susținem retrimiterea, dar vă rugăm să reanalizați acea excludere care s-a făcut din textul legii.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Sunt convins, colegii dumneavoastră în comisie vor ridica această problemă.

Vom analiza.

Deci o săptămână retrimitere la comisie, propunerea Grupului parlamentar al PSD, sprijinit de PDL.

24. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 30 din Legea nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Domnul deputat Pâslaru, procedură.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunem retrimiterea la comisie a Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 30 din Legea nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, local și județean, pentru că nu avem punctul de vedere al Guvernului Boc.

Termen, 2 săptămâni.

Mulțumesc.

Că nu aveți punctul de vedere al Guvernului... doar al Guvernului Boc? A, da, da, da. Este în regulă.

Domnule Toader, vă rog.

Aveți cuvântul pe procedură.

Îmi pare rău să spun, nu-i nevoie de punctul de vedere al Guvernului. Guvernul Boc nu a dat un punct de vedere pe această lege.

Voiam să spun... motivația pe care a făcut-o colegul nostru de la PSD este că premierul Ponta a zis: „Domnule, hai să ne gândim cum facem să ajutăm administrațiile locale pentru expropriere de utilitate publică!” Sunt prevăzute în lege toate condițiile.

Acum, acolo vor să majoreze de la doi la trei ani de zile. Dacă vrei, neapărat, să expropriezi pe cineva și în doi ani de zile nu ești în stare să-ți pornești acțiunea și inițiativa de investiție, nu are niciun sens. Dar cred că motivul ăsta e.

Și, totuși, să-l informați pe domnul prim-ministru că sunt toate prevăzute în această nouă lege, exproprierea pentru utilitate publică și la nivel național, și la nivel local. Numai să nu cumva să rămână la nivel local total. Ele, așa cum prevede legea, trebuie să primească un aviz de la Guvern, pentru o analiză pertinentă a unor eventuale activități și investiții corelate, și nu a unor abuzuri.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

## Domnule deputat,

După cum știți, este nevoie ca respectiva lucrare să capete un anumit caracter ca să poată fi expropriată. Sunt convins că cunoașteți acest lucru, știm și noi. Caracterul respectiv, deocamdată, în România, îl stabilește Guvernul, la propunerea administrației locale, de asemenea. Nu cred că la asta se referea domnul deputat.

Dar am să

Proiectul de lege – două săptămâni la comisie.

25. Urmează Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă.

Inițiator, Guvernul României.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acest act normativ are drept scop protecția comercianților împotriva publicității înșelătoare și a consecințelor defavorabile ale acesteia, precum și stabilirea condițiilor în care publicitatea comparativă este permisă.

Legea nr. 158/2008 transpune în legislația națională prevederile Directivei 2006/114 a Parlamentului European și a Consiliului privind publicitatea înșelătoare și comparativă.

Proiectul de act normativ vizează:

1. Asigurarea unității legislative.

2. Stabilirea autorităților competente – în acest sens, se introduce Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor ca autoritate competentă cu verificarea respectării prevederilor care au drept scop protecția consumatorilor.

3. Stabilirea perioadei de prescripție.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia? Domnule deputat.

Domnule președinte, mulțumesc.

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate cu proiectul de lege menționat.

Aș vrea să vă aduc la cunoștință că cele două comisii au supus dezbaterii având avizul Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, precum și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Senatul, de asemenea, a adoptat proiectul de lege, ca primă Cameră sesizată, proiect de lege care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă, în sensul introducerii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor ca autoritate competentă în administrarea publicității comparative în relația dintre comercianți și consumatori, având în vedere modificările aduse recent de Comisia Europeană în Regulamentul nr. 2.006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii supun raportul de adoptare plenului Camerei Deputaților în sensul adoptării acestuia.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există colegi care vor să intervină?

Înțeleg că nu.

Nefiind amendamente, nici admise, nici respinse, proiectul de lege merge la votul final.

26. Urmează Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2012 privind unele măsuri pentru derularea exercitării opțiunii de vânzare de acțiuni conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziționarea și subscrierea de acțiuni la Societatea Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” – SA.

Guvernul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de ordonanță are ca obiect aprobarea măsurilor pentru derularea exercitării opțiunii de vânzare de acțiuni conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziționarea și subscrierea de acțiuni la Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice, cu respectarea prevederilor contractului de privatizare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 528/2007.

Coordonarea desfășurării procesului de vânzarecumpărare a acțiunilor se realizează sub coordonarea MEGMA, prin OPSPI, care va acorda mandat reprezentanților săi în AGA Electrica – SA. Având în vedere cele de mai sus, propunem plenului adoptarea proiectului de lege cu amendamentul propus de comisie.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, domnule deputat, aveți microfonul.

Întâi comisia.

Mă iertați! Comisia. Vă rog, luați cuvântul. Este vina mea, îmi cer scuze! Totdeauna doamnele. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au primit spre dezbatere în fond Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2012 privind unele măsuri pentru derularea exercitării opțiunii de vânzare de acțiuni conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziționarea și subscrierea de acțiuni la Societatea Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” – SA.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 februarie 2013.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul, prin adresa nr. 274 din 7 februarie 2013, precizează că menține punctul de vedere inițial de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 25/2012.

Inițiativa legislativă are ca obiect reglementarea aprobării Ordonanței Guvernului nr. 25/2012 privind unele măsuri pentru derularea exercitării opțiunii de vânzare de acțiuni conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziționarea și subscrierea de acțiuni la Societatea Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” – SA.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2012, cu amendamentele admise care sunt redate în anexă la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat. Dezbateri?

Domnule deputat, dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Aveți microfonul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Se pare că suntem iar puși în fața faptului împlinit, în situația de a reglementa ceva de genul Rompetrol – KazMunayGaz.

Într-adevăr, în 2007, Electrica Muntenia Sud este preluată, pachetul majoritar de acțiuni este preluat de către compania Enel Italia și, prin contractul de privatizare, Electrica se angajează să ofere Enel dreptul de primă opțiune pentru a cumpăra cele aproximativ 14% din acțiunile deținute de statul român în intervalul 2009–2012.

Guvernul Ponta, așa cum s-a precizat aici, a adoptat Ordonanța nr. 25/2012, prin care reglementează posibilitatea achiziționării de către Enel a celor 14% din acțiuni, subliniez, până la data de 31 decembrie 2012; de altfel, acest termen este considerat termenul legal.

Analizele financiare ale Electrica – SA au relevat faptul că anul 2012 este optim pentru exercitarea de către Electrica a dreptului de opțiune de vânzare de acțiuni către Enel. Opțiunea de vânzare, subliniez, putea avea loc o singură dată, în intervalul 2009–2012, așa cum este precizat în ordonanță.

Doamnelor și domnilor colegi, se impun câteva clarificări.

1. De ce Enel nu a achiziționat cele 14% din acțiuni în termenul legal – 31 decembrie 2012? Aștepta, cumva, reducerea valorii nominale a acțiunilor prin hotărâre de guvern?

Am văzut în ultimele zile o declarație a celor de la E.ON, care spuneau: „Niciodată noi nu vom achiziționa pachete mici pe bursă.” Bineînțeles, nu vor achiziționa pachete mici la prețuri mari în favoarea statului român. Așteaptă să achiziționeze pachete mari la prețuri mici, în defavoarea statului român.

A doua întrebare: de ce insistăm să vindem cele 14% din acțiuni, cât mai deține statul român la Electrica Muntenia Sud, în condițiile în care termenul din contract a expirat? De ce nu listăm pe bursă cele 14% din acțiuni? De ce nu le păstrăm în proprietatea statului român? Oare mai este oportun să vindem? România să nu mai aibă niciun control în această companie?

Și ultimele precizări înainte de a face o propunere: de ce companiile din sistemul energetic național din România nu pot funcționa pe verticală – distribuție, furnizare, servicii, așa cum funcționează CEZ, E.ON, ENEL? Sigur, și aceste companii sunt companii de stat, dar acționarul este statul italian, ceh sau german.

În concluzie, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal propune retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, cu amendamentul că avem rugămintea: Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților să fie sesizată în fond – noi, de această dată, din nefericire, am fost ocoliți –, unde, sigur, vom decide fie vânzarea, dacă vom decide vânzarea, să vindem pe bursă aceste acțiuni, fie păstrarea și, bineînțeles, să luăm dividende de pe aceste acțiuni.

Mai fac o ultimă precizare: valoarea celor 13,7% din acțiunile pe care statul român le mai deține la Electrica Muntenia Sud este de aproximativ 522 de milioane de euro.

Vă propun, domnule președinte de ședință, să supuneți la vot retrimiterea la comisie, iar Comisia pentru industrii și servicii să fie sesizată în fond pe acest proiect de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă există intervenții? Nu.

Am o propunere de retrimitere la comisie... – de câte săptămâni, domnule deputat? – de două săptămâni, a proiectului de lege.

Vă rog.

Rugăminte la colegi: când aveți probleme care sunt de procedură, să se facă înainte de începerea dezbaterii proiectului de lege.

Trecem în continuare la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Lucrăm pe raportul comisiei. Nr. crt. 1, nemodificat. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat. Nr. crt. 2, nemodificat. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat. Nr. crt. 3, nemodificat. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat. Nr. crt. 4, amendament al comisiei. Adoptat. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat amendamentul. Nr. crt. 5, nemodificat. Dacă există intervenții?

Nu. Adoptat. Nr. crt. 6, nemodificat. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat. Nr. crt. 7, 8 și 9, nemodificate. Dacă există intervenții? Nu.

Adoptate.

Dezbaterea proiectului de lege s-a finalizat. Trimitem proiectul de lege la votul final.

28. Așa cum ne-am înțeles la începutul ședinței noastre de astăzi, din acest moment trecem la punctul 28 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetățenia română, dar care au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Vă informez, cu această ocazie, că participă la lucrările ședinței noastre delegația Federației Sașilor Transilvăneni, condusă de domnul Bernd Fabritius, președinte, precum și de directorul executiv Erhard Graeff, cărora le urez „Bine au venit!” în plenul Parlamentului.

Domnule ministru Corlățean, vă rog, aveți microfonul pentru prezentarea proiectului de lege.

## **Domnul Titus Corlățean** _– ministrul afacerilor externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne,

## Stimați domni deputați,

În numele Guvernului României, aș dori să susțin adoptarea, astăzi, a acestui proiect de lege, Proiectul de lege nr. 150/2013 privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetățenia română, dar care au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Este vorba, de fapt, despre o modificare, o completare a Decretului-lege nr. 118/1990.

Este vorba despre un proiect de lege care, înainte de orice, reprezintă un gest necesar, un gest reparatoriu și are mai ales o semnificație morală pentru cei care au avut de suferit de pe urma deportărilor și represiunilor săvârșite de regimul comunist instaurat de trupele sovietice.

Și eu aș dori, în calitate de ministru al afacerilor externe, să salut prezența în sală a președintelui Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania, domnul Bernd Fabritius, și pe ceilalți membri ai delegației care reprezintă Comunitatea germană originară din România.

După cum știm, Comunitatea germanilor originari din România a avut, în decursul secolelor, o contribuție deosebită, remarcabilă la istoria, la dezvoltarea României, la patrimoniul cultural. În egală măsură, știm foarte bine istoria, trecutul, o istorie cu momente dramatice, care, în contextul celui de Al Doilea Război Mondial, a însemnat divizarea continentului european și a produs efecte dramatice care, din păcate, se resimt în parte și astăzi.

Și pentru Comunitatea germanilor din România, cel de Al Doilea Război Mondial a avut consecințe dramatice, inclusiv legate, în mod evident, de cea de a doua conflagrație mondială și consecințele care au decurs din acest lucru.

Sub dominația sovietică și regimul comunist, s-a recurs arbitrar la deportări masive și la alte măsuri represive contra minorității germane, care nu au ținut seama, de exemplu, de faptul că mulți germani au luptat și în Armata Română.

Astfel de lucruri au lăsat urme atât pentru minoritatea germană originară din România, și mai ales pentru persoanele în vârstă, vorbim despre persoane aflate la vârsta de 80 de ani, 90 de ani. Acest gest reparatoriu, gest moral, pe care astăzi vi-l propunem, în numele Guvernului României, dumneavoastră, Parlamentul României, să-l facem este un gest așteptat de foarte mulți ani. Au fost discuții de-a lungul anilor, au fost promisiuni ale diferitelor guverne ale României, cu bună intenție făcute, nefinalizate, din păcate.

Astăzi este un moment extrem de important și așa se și explică faptul că Guvernul României a promovat acest proiect de lege, Ministerul Muncii este cel care a gestionat pe fond acest proiect și a existat sprijinul politic al premierului și al Guvernului și, sunt convins, al Parlamentului României, în clipa de față.

Aș încheia spunând că este un gest care știm că este salutat și va fi salutat de etnicii germani originari din România, cei care mai trăiesc în România, cei care sunt în Germania sau în alte state, în Europa sau în afara Europei. Știm că este și un gest așteptat la Berlin și care va avea consecințe benefice.

Și mai adaug un lucru: s-a formulat – și acest lucru a fost și discutat în comisia de specialitate – un amendament la proiectul de lege, care a fost formulat de altfel cu bune intenții. Vă adresez solicitarea și rugămintea, în același timp, pentru a nu adăuga un element suplimentar de birocrație și a nu lăsa în afara domeniului de aplicare un număr de oameni – încă o dată, vorbim despre octogenari sau nonagenari –, v-aș adresa rugămintea, dacă se poate, ca proiectul de lege să rămână așa cum a fost el redactat la nivelul Guvernului și transmis la Parlament, deci fără amendamentul respectiv.

Mulțumesc foarte mult și adresez apelul unui vot cât mai consistent în Camera decizională, în Camera Deputaților a României.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Invit la cuvânt Comisia pentru muncă și protecție socială.

Domnule deputat Iordache, președintele comisiei, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială a avut în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați. Toate aceste comisii au dat un aviz favorabil.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de domnul ministru Titus Corlățean.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Amendamentele respinse le găsiți în anexa nr. 2.

În condițiile propunerii domnului ministru, domnule președinte de ședință, supuneți la vot, în aceste condiții, articolul unic, amendamentul Comisiei pentru muncă și protecție socială pentru articolul unic și, în condițiile în care articolul unic, în formula comisiei, nu va trece, va rămâne articolul unic ca propunere a Guvernului.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și pentru îndrumările pentru modul în care trebuie să conduc. Sunt foarte prețioase, domnule deputat! Dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare. Domnul deputat Ovidiu Ganț.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

## Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru al afacerilor externe,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am să spun, în primul rând, că, în mod evident, Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota în favoarea acestei inițiative. Dar pentru că aceia care au avut inițiativa, și anume confrații noștri din Germania, asociațiile sașilor, șvabilor emigrați, nu pot lua cuvântul de la tribuna Parlamentului, am să o fac eu și în numele lor, și al potențialilor beneficiari ai acestei inițiative.

Și am să încep, stimate domnule ministru al afacerilor externe, prin a vă mulțumi dumneavoastră, în primul rând, personal.

S-a întâmplat, în repetate ocazii, ca politicieni din România să răspundă formal, în mod favorabil, unor propuneri venite din partea noastră, ca să spun așa, dar s-a întâmplat rar ca acestea să se și materializeze.

Deci acest lucru care este astăzi propus putea, de fapt, să se întâmple mai demult. Este meritul dumneavoastră personal, domnule ministru, dar este și meritul Guvernului României, în ansamblu, pentru faptul că o promisiune devine realitate. Și, de aceea, vă mulțumesc în numele acelora care sunt vizați de această lege. Au suferit în 1945 de pe urma acestei măsuri punitive colective împotriva unor civili, cetățeni români. Subliniez acest lucru, pentru a mă asocia propunerii dumneavoastră de eliminare a acelui amendament pe care-l consider superfluu, pentru că aceștia cu toții erau cetățeni români, și introducerea oricărei birocrații suplimentare ar îngreuna unor oameni care astăzi au peste 80 de ani, 90, să poată să acceadă la aceste eventuale drepturi pe care statul român este dispus astăzi să le acorde.

Mai important poate decât aceste drepturi este reparația morală pe care ați invocat-o, stimate domnule ministru, pentru acești oameni care au trăit o viață cu urmările acestei măsuri. Eu cred că gestul pe care astăzi îl face Guvernul României, și sper să-l facă și Camera Deputaților la votul final de astăzi, este un gest de o importanță covârșitoare.

În fine, aș dori, stimate domnule ministru, să vă mai spun că aveți perfectă dreptate. În opinia mea, gestul respectiv are reverberații politice importante în relația pe care statul nostru, România, le are cu Republica Federală Germania.

Vă mulțumesc și dumneavoastră, și, anticipat, colegilor pentru votul de astăzi.

Pe de altă parte, stimate domnule președinte, am să revin. Vreau să ridic formal obiecții împotriva amendamentului adoptat.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dobre.

Aveți microfonul, domnule deputat. Mă iertați că nu v-am văzut!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal sprijină acest proiect de lege al Guvernului. Vom vota alături de el și cred că trebuie să-l votăm în formula propusă de domnul ministru al afacerilor externe. Și, procedural, domnule președinte de ședință, va trebui să supuneți votului amendamentul inițial admis și să rămânem în forma adoptată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar UDMR.

Domnule deputat, vă rog, aveți microfonul.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În mod evident, și Grupul UDMR susține adoptarea acestui proiect de lege, cu observația făcută aici de către toți antevorbitorii, cu procedura de eliminare a unui amendament făcut de comisie, dar trebuie să accentuez că iată de ce este util acel alineat din regulament, a cărui aplicare s-a încercat a se bloca acum o zi, pentru că, din când în când, mai este nevoie să fie supusă și înțelepciunii plenului o decizie dintr-o comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

De fapt, avem un singur articol, articolul unic al proiectului de lege.

Avem un număr de amendamente respinse și un număr de amendamente admise.

Amendamentele respinse sunt trei.

Dacă sunt susținute cele trei amendamente? Domnul Márton Árpád, amendamentul de la numărul curent, care?

Unu.

OK!

Vă rog, aveți microfonul.

O să facem întâi discuția pe amendamente și, după aceea,

Deci este un amendament al grupului nostru, semnat de domnul deputat Kerekes în comisie, cu următoarea argumentare: în legea actuală este vorba despre reprezentarea persoanei respective de către cetățeni români și s-ar putea ca persoana respectivă să fie o persoană bătrână, în vârstă, dar să aibă un copil care poate să-și reprezinte părintele, dar și el este cetățean... nu mai este cetățean român și este de altă cetățenie.

Și această amendare propusă de domnul Kerekes deschide posibilitatea ca părintele să fie reprezentat de copilul său.

Aceasta este susținerea amendamentului. Vă mulțumesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Vă rog să-mi spuneți la ce număr curent, că domnul Kerekes are trei amendamente respinse. Mi le arătați? Ca să știu ce supun la vot.

Deci avem trei amendamente respinse.

Amendamentele de la numerele curente 1 și 2 nu se susțin, deci sunt respinse.

Domnul deputat a susținut din partea Grupului parlamentar al UDMR amendamentul respins de la numărul curent 3 din raportul de amendamente respinse.

Mă întorc pe raportul cu amendamente admise. Avem un amendament admis de către comisie. Există însă o solicitare din sală să-l

Titlul legii nu l-am mai supus votului dumneavoastră. Nu au existat discuții, este nemodificat, deci este considerat adoptat.

Proiectul de lege a fost dezbătut, pleacă în forma inițială la votul final.

Stimați colegi,

Facem punctul 27, rapid.

27. Proiectul de lege privind abrogarea art. IV din Legea nr. 10/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive.

Doamnă secretar de stat, foarte rapid, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața dumneavoastră cu un proiect de lege prin care propunem rezolvarea unei chestiuni de procedură, în sensul că la un articol din lege avem reglementate anumite proceduri care se vor stabili prin ordin al ministrului, iar în art. IV, pe care-l propunem astăzi spre abrogare, se propune ca aceste norme să fie aprobate de Guvern.

Deci vă solicit aprobarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumesc.

Comisia, vă rog.

Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de lege privind abrogarea art. IV din Legea nr. 10/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea art. IV din Legea nr. 10/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive.

Prin art. IV din Legea nr. 10/2012, s-a instituit obligativitatea Guvernului României de a emite normele metodologice corespunzătoare de aplicare a Legii nr. 4/2008.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupurile parlamentare, dacă aveți intervenții? Doamnă deputat, vă rog.

O să vă rog să vă limitați la două minute intervenția. Trebuie să închidem ședința

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Dragi colege,

Stimați colegi,

Știm cu toții cât de important este să descurajăm răspândirea cazurilor de violență, inclusiv în competițiile sportive.

De fiecare dată când în cadrul unui eveniment sportiv au loc acte de violență, atât localitatea respectivă, cât și întreaga țară sunt puse într-o lumină total defavorabilă.

Eu, personal, de-a lungul timpului, am militat împotriva cazurilor de violență de orice fel, fie că vorbim de violență domestică, violență împotriva copiilor sau împotriva femeilor, cu atât mai mult cu cât vorbim de violență în cadrul competițiilor sportive.

Cu siguranță, conducerea Ministerului Afacerilor Interne poate să emită cadrul legal pentru a combate asemenea acte de violență în cadrul activităților sportive, inclusiv cele de fotbal.

În consecință, Grupul parlamentar al PSD susține și supune spre aprobare acest proiect de lege. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Calimente.

Aveți cuvântul, domnule deputat, cu aceeași rugăminte.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur, este vorba despre un act normativ asupra căruia, dacă nu ne aplecăm cu atenție, am putea crede că cineva încearcă să simplifice controlul pe care îl instituie organele de ordine la accesul pe stadioane la competițiile sportive și, în special, al celor certați cu legea.

De fapt, aici este vorba despre eliminarea unui articol care creează o suprareglementare, pentru că din cele două legi rezultă, pe de o parte, că ministrul de interne elaborează norme metodologice, pe de altă parte, că Guvernul ar trebui să emită aceste norme metodologice.

Modificarea nu face decât să reglementeze și să lase în sarcina Ministerului de Interne această reglementare.

În consecință, Grupul Partidului Național Liberal este de acord cu această modificare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există intervenții ale grupurilor? Nu.

În acest caz, nu există amendamente.

Proiectul de lege merge la votul final.

Întrerupem aici prima parte a ședinței.

În câteva minute urmează alocuțiunea președintelui Marii Adunări Naționale a Turciei, după care, la cinci minute după finalul alocuțiunii Domniei Sale, va avea loc votul final, conform programului pe care l-ați aprobat astăzi.

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

* * *

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Domnule Voicu,

## Domnule deputat,

Domnul Iulian Iancu, vă rog frumos să luați loc în bănci. Și pe domnul Popa îl rog frumos să ia loc în bancă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru de externe,

Distinși reprezentanți ai corpului diplomatic,

## Stimați invitați,

Continuăm lucrările de azi ale Camerei Deputaților cu ședința consacrată vizitei în România a Excelenței Sale, domnul Cemil Çiçek, președintele Marii Adunări Naționale a Republicii Turcia, cu ocazia vizitei oficiale pe care Domnia Sa o efectuează în România.

Suntem deosebit de încântați să îl avem ca oaspete, mai ales în acest an – în acest an aniversăm 135 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două state, România și Turcia.

Această acțiune se înscrie pe linia relațiilor excelente dintre țările noastre în cadrul parteneriatului strategic, relații care au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare dinamică, prin creșterea dialogului politic și a cooperării economice.

Doamnelor și domnilor,

Vă reamintesc că Turcia este principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene și din cadrul statelor membre ale Organizației Cooperării Economice a Mării Negre.

Ne dorim continuarea acestei colaborări și ne propunem ca schimburile economice să atingă 10 miliarde de dolari.

În acest context, dialogul parlamentar bilateral este o componentă a efortului nostru de a promova interese comune atât ale părții române, cât și ale părții turce în multiple domenii.

În prezent, cooperarea parlamentară reprezintă unul dintre factorii cei mai importanți care contribuie la stabilitatea politică internațională, la susținerea dezvoltării economice și a eficienței procesului democratic.

Prezența domnului președinte Cemil Çiçek în forul legislativ al României subliniază încă o dată rolul parlamentelor naționale în promovarea cooperării pe plan internațional, iar misiunea care ne revine nouă, tuturor deputaților, parlamentarilor, este aceea de a contribui la diversificarea colaborării dintre țările noastre și a legăturii dintre cetățenii pe care-i reprezentăm.

De asemenea, doamnelor și domnilor, cooperarea interparlamentară a dobândit noi valențe în contextul negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană.

România a fost, este și va fi un susținător puternic – și sprijin acest demers – și avem convingerea că Turcia va avea o contribuție pozitivă la consolidarea proiectului european.

Stimate domnule președinte,

Am toată convingerea că vizita dumneavoastră în România va constitui un moment de referință pentru continuarea bunei cooperări dintre Camera Deputaților și Marea Adunare Națională a Republicii Turcia.

Cu sprijinul diplomației parlamentare, ca modalitate de dezvoltare a raporturilor româno-turce în ansamblul lor, cele două state vor prospera.

Vă urez încă o dată, în numele Camerei Deputaților, bun venit și vă invit, domnule președinte, să luați cuvântul!

**Domnul Cemil Çiçek** – _președintele Marii Adunări Naționale a Republicii Turcia_ **:**

Stimați membri ai Parlamentului,

Stimate domnule Zgonea,

Cu ocazia vizitei pe care o întreprind în România, împreună cu delegația care mă însoțește, vizită pe care o fac la invitația președintelui Camerei Deputaților, domnul Valeriu Zgonea, sunt deosebit de onorat să mă adresez tuturor stimaților deputați ai României, țară prietenă și aliată, în această clădire impozantă, care a devenit simbolul democrației românești. Și am o deosebită onoare să vă adresez și în numele Parlamentului Turciei un salut deosebit de călduros tuturor.

Noi suntem reprezentanții unor popoare care au trăit în pace pe aceste meleaguri secole de-a rândul, au asimilat aceeași cultură, au împărtășit valori comune și au scris împreună istoria comună.

Trecutul nostru comun inspiră puternice legături de prietenie existente între țările noastre și luminează construirea unui viitor comun.

Aflate în aceeași zonă geografică și vecine la Marea Neagră, Turcia și România aniversează, în acest an, 131 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între ele.

Referindu-ne la anul 2013, suntem deosebit de satisfăcuți de atingerea unui nivel extraordinar al relațiilor politice dintre țările noastre, până în prezent. Turcia și România colaborează intens de la economie la domeniul transportului și al energiei, de la cultură la învățământ, având o strânsă colaborare în toate domeniile de activitate.

Suntem deosebit de satisfăcuți să continuăm puternica voință politică și hotărârea ambelor părți de a dezvolta și mai mult relațiile existente între țările noastre și sunt încântat de acest lucru.

În acest cadru, cu ocazia vizitei oficiale pe care președintele țării dumneavoastră, domnul Băsescu, a efectuat-o în decembrie 2011 în Turcia, semnarea de către președintele țării noastre și președintele țării dumneavoastră, domnul Băsescu, a documentului Parteneriatul strategic a constituit un moment de răscruce al colaborării noastre bilaterale.

Documentele semnate cu ocazia vizitei efectuate în luna martie de către ministrul de externe, domnul Corlățean, împreună cu ministrul nostru de externe, domnul Davutoğlu, vor transpune în viață prevederile Parteneriatului strategic și, în același timp, reprezintă un alt element important, care încununează relațiile noastre care se vor dezvolta și mai mult; și suntem convinși de acest lucru.

Avem convingerea că acest plan de acțiune care pregătește terenul aplicării în practică a proiectelor de colaborare în diverse domenii de activitate va dezvolta și mai mult și va adânci relațiile bilaterale dintre țările noastre.

În cadrul întrevederii pe care am avut-o puțin mai devreme cu domnul Zgonea, am discutat pe larg despre intensificarea contactelor și a vizitelor reciproce dintre grupurile de prietenie și comisiile de specialitate constituite sub cupola parlamentelor noastre, despre constituirea unor noi canale de dialog între parlamentele celor două țări.

Sunt fericit să constat, încă o dată, că manifestăm aceeași hotărâre pentru a face pași înainte ca să se dezvolte și mai mult relațiile dintre parlamentele noastre.

Considerăm că, pentru ca proiectele comune realizate cu scopul de a face ca dialogul existent și colaborarea să fie în interesul popoarelor noastre, avem și trebuie să avem în continuare un schimb de idei deosebit de rodnic.

Cu această ocazie, doresc să-mi exprim sentimentele de apreciere față de distinșii membri ai Parlamentului României, care știu că nutresc sentimente frățești față de Turcia.

Am convingerea că relațiile exemplare dintre Turcia și România aduc o importantă contribuție la pacea și stabilitatea regională. În această perioadă în care sunt provocate ciocniri, îndeosebi etnice, religioase și sectante și care constituie amenințări la adresa păcii mondiale, colaborarea existentă între țările noastre, atât la nivel bilateral, cât și la nivel de platforme multilaterale, a devenit și mai importantă în chestiuni regionale și internaționale.

În acest cadru, solidaritatea dintre țările noastre, atât sub egida NATO, dar și colaborarea în structuri regionale, cum este colaborarea economică la Marea Neagă, forumul procesului de colaborare al țărilor din Europa de Sud-Est, joacă un rol important în rezolvarea problemelor regiunii noastre, dar și ale celor de dincolo de ea și la instaurarea prosperității. Și colaborarea noastră la Marea Neagră, care formează granița noastră comună maritimă și care are o importanță deosebită pentru ambele țări, reprezintă o altă expresie a relațiilor apropiate dintre țările noastre.

În lumina obiectivului de aderare la Uniunea Europeană, care reprezintă o opțiune strategică pentru țara noastră, noi continuăm procesul de democratizare și de reforme.

În acest sens, doresc să menționez aprecierea noastră pentru sprijinul pe care-l acordă România procesului de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană în mod deosebit.

Noi, Marea Adunare Națională a Republicii Turcia, vom continua să depunem toate eforturile care ne stau în putință pentru ca negocierile de aderare să progreseze în sensul și ritmul dorit de noi și pentru realizarea aderării la Uniunea Europeană, care constituie ultima verigă a integrării noastre europene.

Considerăm că este necesar ca proiectul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, care durează de peste 50 de ani, să se realizeze în cel mai scurt timp.

În acest sens, pornind de la o viziune strategică, referitoare la aderarea la Uniunea Europeană, ne așteptăm ca plusvaloarea pe care Turcia o va conferi Uniunii Europene prin populația ei dinamică, prin forța de muncă calificată, economia ei puternică și politica, influența și avantajele ei să fie apreciate în mod just de toți.

Stimați deputați,

Criza economică și financiară care și-a pus amprenta asupra ultimilor ani a fost resimțită în întreaga lume și a zguduit din temelii, în special zona euro.

Din cauza crizei, economiile s-au contractat, șomajul și datoriile au crescut, relațiile economice și comerciale dintre țări au fost afectate. În cadrul acestui tablou sumbru, atât economia Turciei, cât și a României au trecut cu succes examenul.

În ciuda efectelor negative ale crizei economice, anul trecut volumul schimburilor comerciale dintre țările noastre a atins un nivel de aproximativ 6 miliarde de dolari. Scopul nostru este de a întări și mai mult relațiile comerciale și avem ca obiectiv comun atingerea unui volum anual al schimburilor comerciale de 10 miliarde de dolari.

Datorită economiei sale de piață care funcționează sănătos și pieței largi pe care o reprezintă, România a devenit un centru de atracție pentru oamenii noștri de afaceri. În prezent, în România își desfășoară activitatea peste 7.000 de investitori turci, cu un evantai larg de activități, de la domeniul bancar, industrial până la diverse sectoare de investiții.

Investițiile oamenilor de afaceri turci, care aduc o importantă contribuție la dezvoltarea relațiilor noastre comerciale și economice, au depășit, împreună cu cele venite de pe terțe piețe, 5 miliarde de dolari.

Prin întărirea legăturilor economice, țările noastre se apropie și mai mult, contactele dintre oamenii de afaceri se intensifică și mai mult pe zi ce trece. În plus, am fost bucuros să aflu că, anual, aproximativ 400 de mii de turiști români ne vizitează țara.

Și în Turcia se manifestă interes pentru România. Contactele intense dintre popoarele noastre au contribuit la realizarea a 40 de curse aeriene săptămânale între Istanbul și București.

Faptul că, peste două zile, se va inaugura și cursa Constanța–Istanbul este un argument important pentru a demonstra nivelul atins de contactele dintre cele două popoare.

## Stimate domnule președinte,

## Stimați membri ai Parlamentului,

Și colaborarea noastră în domeniul culturii a contribuit la dezvoltarea relațiilor de prietenie, cu rădăcini adânci, dintre popoarele noastre.

S-au deschis în anul 2011 centrele de cultură „Yunus Emre” de la București și Constanța și cel de la Istanbul, Centrul cultural „Dimitrie Cantemir”. Toate și-au asumat o importantă sarcină în vederea promovării culturilor noastre și a dezvoltării relațiilor dintre popoarele noastre.

Pe de altă parte, am aflat că mâine, la moscheea „Carol I” din Constanța, va avea loc o ceremonie cu ocazia aniversării a 100 de ani de la darea în folosință pentru cult a acesteia.

Moscheea Carol I, construită în anul 1823 de către Sultanul Mahmud I și cunoscută sub denumirea moscheea „Mahmudie”, și care a fost afectată ulterior de un incendiu, a fost reconstruită în anul 1910 de către Regele Carol I și reprezintă un bun exemplu al moștenirii noastre culturale și istorice comune.

Desigur că, la constituirea punților de prietenie dintre țările noastre, un rol important l-au jucat și conaționalii noștri turci și tătari care trăiesc în România.

Doresc să subliniez faptul că noi apreciem abordarea pozitivă a autorităților române care asigură un trai liniștit și prosper conaționalilor noștri, care pot vorbi liber în limba lor și își manifestă liber credințele religioase, și s-au integrat în societatea românească, abordare cunoscută sub numele de „modelul dobrogean”.

În zilele noastre, prevenirea polarizării dintre comunități având religii și culturi diferite, asigurarea întăririi dialogului între civilizații au devenit elemente inevitabile ale instaurării păcii și prosperității mondiale.

Din acest punct de vedere, considerăm că abordarea constructivă a statului român față de minorități trebuie să constituie un exemplu pentru întreaga lume.

Suntem deosebit de fericiți de faptul că și conaționalii noștri care trăiesc în România muncesc pentru a servi această țară și că sunt buni cetățeni.

Faptul că, în Camera Deputaților, minoritățile sunt reprezentate, iar conaționalii noștri turci și tătari, care constituie o punte de prietenie între țările noastre, sunt reprezentați de câte un deputat în Parlament este important pentru a demonstra că sistemul pluralist parlamentar din România se dezvoltă atât de bine și din acest punct de vedere.

## Stimate domnule președinte,

## Stimați deputați,

Am convingerea că colaborarea apropiată, în perioada următoare, dintre țările noastre va continua foarte eficient și doresc să accentuez încă o dată faptul că suntem gata să depunem toate eforturile pentru a dezvolta colaborarea în toate domeniile de activitate.

Înainte de a încheia, doresc, în numele delegației noastre, să vă mulțumesc pentru ospitalitatea manifestată față de mine și să vă adresez sentimentele mele de stimă și salutul meu pentru poporul român și pentru distinșii membri ai Parlamentului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc Excelenței Sale, domnul președinte al Marii Adunări Naționale a Republicii Turcia Cemil Çiçek, pentru discursul prezentat în fața plenului Camerei Deputaților.

## Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să ofer în numele Camerei Deputaților, așa cum a propus Biroul permanent, Colanul Camerei Deputaților domnului președinte al Marii Adunări Naționale a Republicii Turcia.

## Domnule președinte!

Ne vedem la 13.30, conform programului, da? Mulțumesc mult.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Doamnelor și domnilor, Revenim la votul final.

O să îi rog pe distinșii mei colegi și distinsele mele colege să ia loc în bănci.

Liderii grupurilor parlamentare au în față proiectele de hotărâri și proiectele de lege pentru votul final. Începem...

Domnul Săpunaru, dacă vă rog frumos, vorbiți și cu domnul deputat? Rugați-l frumos pe domnul Săpunaru să ia loc în bancă, ca să putem să finalizăm votul final.

Vă mulțumesc foarte mult.

Bine ați venit în rândurile noastre, domnule deputat!

Domnul Anton v-a reprezentat cu onoare și cu cinste, să știți, astăzi.

Facem o verificare la votul final, da?

Liderii grupurilor parlamentare.

2. Al doilea proiect, Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, domnul deputat Aurel Nechita.

II. Reexaminare la cererea Președintelui României.

3. Legea privind acordarea formelor de ajutoare restante în sectorul vegetal, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice propune admiterea cererii de reexaminare și respingerea legii.

Suntem Cameră decizională.

III. Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

4. Legea privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități propun admiterea cererii de reexaminare și adoptarea legii cu amendamente.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Lege ordinară.

Procedură de urgență.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități propun adoptarea proiectului de lege.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață și pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amănuntul cu suprafață mare și definirea tipologiei structurilor de vânzare.

Comisia pentru industrii și servicii propune adoptarea proiectului de lege.

7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale.

Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor propune adoptarea proiectului de lege.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Lege ordinară.

Procedură de urgență.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale propun adoptarea acestui proiect.

9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități propun adoptarea proiectului.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Lege ordinară.

Comisia pentru sănătate și familie propune adoptarea proiectului legislativ.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor – Administrația Națională „Apele Române”.

Lege ordinară.

Procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propun adoptarea proiectului de lege.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

Lege ordinară.

## Procedură de urgență.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru buget, finanțe și bănci propun adoptarea proiectului de lege.

13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorității pentru

Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.

Lege ordinară.

Procedură de urgență.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare propune adoptarea.

14. Proiectul de lege pentru ratificarea amendamentelor la Acordul de garanție dintre statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele din Africa, Caraibe și Pacific și din țările și teritoriile de peste mări.

Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune adoptarea.

15. Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre România și Republica Austria și a Protocolului adițional, semnate la Viena la 1 octombrie 2012, de modificare a Convenției pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 30 martie 2005.

Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune adoptarea.

16. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 158 din 2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propun adoptarea proiectului de lege.

17. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2012 privind unele măsuri pentru derularea exercitării opțiunii de vânzare de acțiuni conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziționarea și subscrierea de acțiuni la Societatea Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” – SA.

## Lege ordinară.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare propun adoptarea proiectului de lege. ##

18. Proiectul de lege privind abrogarea art. IV din Legea nr. 10/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive.

Lege ordinară.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională propun adoptarea.

19. Proiectul de lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetățenia română, dar care au fost persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

## Lege ordinară.

Comisia pentru muncă și protecție socială propune adoptarea proiectului de lege.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În numele Guvernului României, aș dori să felicit Parlamentul României – Camera Deputaților – pentru acest vot unanim și să felicit toate grupurile parlamentare pentru poziția exprimată prin vot. Este nu doar o lege adoptată în unanimitate care reprezintă, așa cum spuneam mai devreme, un gest necesar reparatoriu, cu o încărcătură morală importantă, dar reprezintă în același timp un semnal politic cu profunde semnificații, care va avea consecințe pozitive.

Și ultimul meu comentariu, dacă-mi permiteți, ca să înțelegem chiar mai mult despre ce este vorba, comunitatea germană originară din România, sașii, separat șvabii, au anual o întâlnire care poartă numele de Heimattag – Ziua Patriei. Faptul că este păstrată această memorie a României și a originilor din România și această relație și afectivă este un lucru pe care doream să-l semnalez în plenul Parlamentului și să vă spun că votul dumneavoastră de astăzi va conta foarte mult pentru întărirea acestor relații și foarte mult și în relația dintre România și Germania.

Încă o dată vreau să vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru. Și mulțumesc colegilor.

O să-l rog pe domnul deputat Ovidiu Ganț, reprezentantul minorității germane în Parlamentul României, să ia cuvântul. Domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Ovidiu Victor Ganț:**

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Am revenit la microfon pentru a vă mulțumi pentru unanimitatea de la acest vot și a mulțumi încă o dată Guvernului României, în numele germanilor din România, dar mai ales al germanilor din străinătate pentru acest demers.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Și eu vă mulțumesc.

Și-i salut și pe cei doi colegi care sunt prezenți din Germania și au venit aici să vadă această solidaritate a noastră.

Mergem la legile organice, doamnelor și domnilor.

20. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Lege organică.

Procedură de urgență.

Comisia pentru sănătate și familie propune adoptarea.

21. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Tot lege organică.

Procedură de urgență.

Tot comisia doamnei președinte Nassar spune că trebuie să adoptăm proiectul de lege.

22. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul silviculturii.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice propun respingerea proiectului de lege.

Este lege organică.

Procedură de urgență.

Înainte de a închide ședința, domnul deputat Tinel Gheorghe, motivarea votului, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am votat pozitiv acest proiect de act normativ, în sensul că am acceptat să respingem, pentru că am obținut garanțiile guvernamentale că suma de 5 milioane de euro, necesară pentru administrarea celor 500 de mii de hectare de pădure, se va regăsi în noua modificare a Codului silvic.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

## **Domnul Ioan Benga:**

Vreau să vă spun că astăzi este Ziua învățătorului.

Aș dori să le spunem „La mulți ani!” tuturor dascălilor din România și să fim alături de ei printr-o lege a educației mai bună.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Și eu sper la fel.

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă urez o zi frumoasă!

Ne vedem săptămâna viitoare.

Vă urez succes în activitatea în comisii!

Domnul deputat Benga vrea să vă spun ceva.

În numele dumneavoastră vrem să urăm „La mulți ani!” unui fost...

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647374]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 78/14.VI.2013 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei