Emil Boc

Ne veți spune: „Bun, ce se întâmplă dacă adoptăm acest program de reducere a cheltuielilor bugetare?”

În primul rând, vreau să știți, și cetățenii români trebuie să știe că lăsăm șanse maxime, atâtea câte pot exista, mediului privat, mediului economic pentru a putea să asigure relansarea economiei. Relansarea economiei înseamnă locuri de muncă și mai multe impozite și taxe plătite la bugetul de stat.

De aceea, acest program are în continuarea lui măsuri care vizează susținerea activității economice. Și le răspund, pe bună dreptate, și multor colegi de-ai mei care se întreabă: „Dar avem și măsuri de susținere a activității economice?” Evident că ele, atâtea câte pot fi în condițiile unui deficit de 6,8, vor fi aplicate. Și o să vă dau câteva exemple, pentru că vor fi alte situații în care vom veni în fața Parlamentului pentru a vă prezenta legile, fie ale descentralizării, fie ale combaterii evaziunii fiscale, fie ale susținerii mediului de afaceri, fie ale modificării Codului fiscal.

În primul rând, este vorba despre faptul că în aceste condiții avem posibilitatea ca pentru firme să avem un miliard de euro cu care să se achite datoriile, datorii ale firmelor care le vor permite, plătite o dată de către stat, să-și continue activitatea și să genereze resurse economice.

De asemenea, vom avea reprioritizarea investițiilor publice pentru a finaliza ce se poate încheia și pentru a cheltui cu maximă eficiență banii pentru investiții.

În al treilea rând, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii prin extinderea plafonului de garanții guvernamentale. Și aici am în vedere faptul că, prin capitalizarea celor două fonduri – Fondul creditului rural și Fondul de garantare pentru întreprinderi mici și mijlocii –, firmele vor beneficia de credite pentru susținerea activității economice, bani care rezultă din economiile pe care le fac la bugetul de stat și care vor putea fi utilizați, prin mecanismul garanțiilor guvernamentale, spre susținerea activității economice.

Evaziunea fiscală. Deja am adoptat în Guvern un act normativ extrem de complex, care vine într-o bătălie directă cu acest fenomen, pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat – promovarea exporturilor, impunerea standardelor de cost pentru lucrări de infrastructură.

Niciun guvern din ultimii 20 de ani nu a avut acest curaj să vină și să spună cât costă un kilometru de drum județean, cât costă un kilometru de drum comunal, cât costă reparația sau construcția unei școli. Deja 15 tipuri de lucrări din România au standarde de cost. În 20 de ani nimeni nu a avut acest curaj! 15 tipuri de lucrări deja au standarde de cost în România, prin standarde realizate de Ministerul Dezvoltării Regionale. Urmează în perioada următoare să fie adoptate și celelalte standarde de cost, care vor aduce economii substanțiale la bugetul de stat.

Modificarea legislației achizițiilor publice, concomitent cu adoptarea Legii parteneriatului public-privat, ne va da soluțiile necesare pentru susținerea investițiilor în continuare.