Ileana Cristina Dumitrache

„Necesitatea de revizuire și transparență în evaluarea riscului nuclear”

În aceste ultime zile am urmărit cu toții evenimentele teribile care se desfășoară în Japonia, evenimente care au ținut în suspans întreaga lume și ne-au reamintit cât de vulnerabili suntem în fața naturii dezlănțuite. În același timp, dezastrul cu care se confruntă poporul japonez a readus în discuție potențialul risc pe care îl comportă energia nucleară și importanța respectării cu strictețe a celor mai înalte standarde de securitate.

Aceste evenimente ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru toate țările care operează reactoare nucleare, inclusiv România. Compromisurile făcute în respectarea standardelor de securitate pe motiv că răul cel mai mare nu se va întâmpla reprezintă o idee greșită. Exemplul Japoniei trebuie să ne învețe că nu pot fi făcute compromisuri când este vorba de siguranță. În acest moment, se impune ca autoritățile competente să înceapă o revizuire a planurilor de acțiune în caz de accident nuclear, în colaborare cu autoritățile locale. Trebuie, de asemenea, revizuită analiza comportării sistemelor nucleare în caz de forță majoră (cutremur, incendiu, impact și acte de terorism), precum și evaluarea riscurilor radiologice la evenimente nucleare. Cu siguranță, planurile și strategiile noastre nu sunt infailibile, cum nu au fost nici cele japoneze, iar o actualizare este necesară și indicată. Avem, în acest sens, exemplul mai multor state europene care au demarat verificări ale propriilor centrale nucleare sau își reconsideră planurile de extindere a sistemului nuclear.

Trebuie, totodată, avută în vedere o mai mare transparență în abordarea problematicii domeniului nuclear. În ultimii aproape doi ani am atras atenția în nenumărate rânduri asupra problemelor existente în instituțiile responsabile cu securitatea și controlul activităților nucleare. Am depus interpelări cu privire la situația din cadrul CNCAN, afectată de reduceri excesive de personal, de o politică managerială lipsită de competență și viziune și de nepăsarea de care a dat dovadă Guvernul României în tot acest timp. Am strâns, în două rânduri, semnăturile necesare pentru înființarea unei comisii de anchetă care să investigheze modul în care CNCAN își desfășoară activitatea. La interpelările depuse, nici până în ziua de azi nu am primit niciun răspuns, iar activitatea CNCAN nu a fost supusă unei verificări amănunțite, în ciuda rapoartelor mai mult decât nefavorabile venite din partea Corpului de control al Guvernului sau al Curții de Conturi. Pe fondul interesului stârnit de situația din Japonia, senatorii USL au inițiat demersurile pentru înființarea unei comisii de analiză privind siguranța nucleară. Oare acest demers va avea sorți de izbândă sau va fi ignorat, așa cum au fost cele două propuneri făcute la Camera Deputaților?

Această lipsă de transparență se traduce și printr-o lipsă a comunicării publice. Am fost de-a dreptul impresionată de răspunsul cetățenilor japonezi la aceste evenimente critice. Această reacție își are rădăcinile într-o educare și informare temeinică a populației cu privire la domeniul nuclear și reprezintă un factor esențial în gestionarea situațiilor de urgență. Din păcate, la acest capitol suntem deficitari. Printre altele, în urma reducerilor de personal operate în agențiile aflate în subordinea Guvernului, Departamentul de relații publice din cadrul CNCAN a fost practic desființat. Proiectele de informare a publicului sunt inexistente, nu există acțiuni cu obiective de educare precise și nici măcar autoritățile și locuitorii din Cernavodă nu sunt informați adecvat despre desfășurarea activității din centrala nucleară.