Claudiu Andrei Tănăsescu

„Necesitatea revizuirii Constituției”

În contextul în care se discută tot mai des despre aderarea României la Spațiul Schengen, România are nevoie de instituții reformate, iar acest lucru se poate face, în primul rând, pornind de la actualizarea Legii fundamentale a statului. Modificarea Constituției ar putea constitui premisa reformării sistemului politic românesc.

În condițiile actualei dezbateri în ceea ce privește regionalizarea, o nouă Constituție se impune pentru a reflecta realitățile instituționale și pentru a garanta o mai bună funcționare a acestora.

Consider că noua Constituție ar trebui să răspundă voinței cetățenilor și să fie adaptată contextului european. O Românie europeană înseamnă în primul rând partide stabile, care să propună soluții menite să rezolve problemele cu care se confruntă în prezent Europa. Stabilitatea se poate realiza numai prin blocarea traseismului politic, iar această prevedere este una absolut necesară în noul text constituțional.

Prin prezenta declarație doresc să îmi arăt susținerea față de propunerile USL de modernizare a Constituției, în vederea clarificării unor teme importante, cu consecințe asupra funcționării statului, ce au lăsat adesea loc de interpretări, cum sunt competențele instituției prezidențiale și cele ale Curții Constituționale. Este necesară o delimitare clară a atribuțiilor ce revin instituțiilor de decizie ale statului, dar și de o reflectare mai accentuată a puterii ce revine cetățenilor.

De-a lungul timpului, cu precădere în ultimii an, actualul text constituțional și-a arătat limitele ce au condus, într-un final, la blocaje instituționale. În lipsa unei tradiții constituționale democratice, poate că în 1991, România nu era pregătită să renunțe la modelul paternalist, preferând o tranziție ușoară, de la un șef al statului foarte puternic, spre unul cu atribuții reduse, pentru a ajunge, într-un final, în rând cu majoritatea țărilor Europei Occidentale. Se pare însă că președintele Băsescu, prin acțiunile sale, a încercat lărgirea atribuțiilor constituționale, încălcând pe rând limitele prevăzute de aceasta.

Evenimentele din 2012 ne-au arătat slăbiciunile Legii fundamentale a României. O amânare a modificării acesteia poate avea consecințe nefaste asupra democrației în România contemporană. Pe de altă parte, acest proiect nu trebuie făcut în pripă, ci trebuie să fie susținut de un dialog permanent, nu doar între partide politice, ci între mass-media, cetățeni și specialiștii în domeniu.