Petru T„rniceru

Nici nu s-au terminat bine s„rb„torile de Pa∫te, c„ Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale a ∫i trecut la umflarea tarifelor pentru consumatorii casnici, prin introducerea taxei de abonament, pe l‚ng„ consumul propriu-zis de gaze. Taxa de abonament este

practicat„ ∫i de alte societ„˛i care de˛in monopolul Ón furnizarea de utilit„˛i sau servicii, cum ar fi S.C. Electrica“ sau S.C. îRomtelecom“. Numai c„, spre deosebire, de exemplu, de abonamentul la energie electric„, unde taxa de abonament este de aproximativ 1.200 de lei pe zi, îDistrigaz“ vine cu un tarif de 12.000 de lei pe zi, plus T.V.A.

Pentru un cet„˛ean de r‚nd, care obi∫nuie∫te s„ nu-∫i cumpere m‚ncare Ónainte de a-∫i pl„ti facturile, 440.000 de lei arunca˛i lunar doar pentru îfavoarea“ de a fi abonat îDistrigaz“ — la care se va ad„uga contravaloarea consumului curent de gaze — este mai mult dec‚t poate suporta. Oamenii sunt revolta˛i mai ales din cauza faptului c„ nu pricep de ce trebuie s„ pl„teasc„ o sum„ at‚t de mare pentru un serviciu pe care îDistrigaz“ nu Ól presteaz„. îEste incredibil. Profit„ de faptul c„ sunt singurii distribuitori de gaze ∫i stabilesc pre˛urile cu de la sine putere, Ónc„lc‚nd orice norme de bun-sim˛. Dup„ care ne arunc„ arogant contractele Ón fa˛„ ∫i ne oblig„ s„ semn„m. Iar noi ce putem face? Nimic, pentru c„ ei au p‚inea ∫i cu˛itul. Dac„ nu semn„m, r„m‚nem f„r„ gaze“, Ómi spunea, deun„zi, un cet„˛ean din circumscrip˛ia mea electoral„.

Reprezentan˛ii îDistrigaz“ sus˛in c„ este vorba despre un nou sistem de pre˛uri ∫i tarife de distribu˛ie la gaze naturale, care intr„ Ón vigoare de la 1 aprilie, menit s„ Ómbun„t„˛easc„ serviciile de furnizare a gazelor c„tre consumatori, Ón concordan˛„ cu cerin˛ele organismelor interna˛ionale ∫i ale Uniunii Europene Ón ceea ce prive∫te achizi˛ia ∫i furnizarea gazelor naturale. In acest context, pentru anul 2005 se prevede o cre∫tere trimestrial„ a pre˛ului de valorificare a gazelor naturale din produc˛ia intern„, astfel Ónc‚t media anual„ a acestuia s„ fie de 90 de dolari la 1.000 de metri cubi. Introducerea abonamentului este motivat„ de îacoperirea costurilor fixe pentru operarea ∫i dezvoltarea sistemului de distribu˛ie (amortizare, costuri de capital, cota-parte din costurile opera˛ionale de distribu˛ie, care nu depind de volumele distribuite), cheltuieli care p‚n„ acum nu se g„seau pe factur„.

Œntr-un stat democratic, Ón care Óncep s„ func˛ioneze regulile economiei de pia˛„, te-ai a∫tepta ca onor statul s„ se preocupe de educarea cet„˛enilor, acolo unde este cazul. Adic„ partea bun„ a societ„˛ii s-o influen˛eze Ón bine pe cea cu anumite probleme. Unele m„suri luate de guvernan˛i arat„ c„ lucrurile stau pe dos. C„ci ce altceva Ónseamn„ introducerea abonamentului la gaze naturale dec‚t o nefericit„ ini˛iativ„ venit„ din partea statului?! Consumi, nu consumi, tot pl„te∫ti, Ón numele unei ipotetice dezvolt„ri a re˛elei de transport. Oriunde Ón lume pre˛ul de cost al unui produs include ∫i cheltuielile de dezvoltare, de promovare etc. Numai la noi se separ„ lucrurile (evident, Ón avantajul statului ∫i Ón defavoarea contribuabilului, bun de jecm„nit de fiecare dat„). S-a preferat aceast„ scumpire mascat„, pentru c„ aduce mai mul˛i bani, fiindc„ abonamentul se Óncaseaz„ lunar, chiar dac„ n-ai folosit un strop de gaz ∫i ca atare, n-ai îuzat“ absolut deloc magistralele. Or, corect ar fi ca marii consumatori (teoretic, cei ce uzeaz„ mai mult conductele) s„ pl„teasc„ — prin cota inclus„ Ón pre˛ul metrului cub; nu ∫i cel ce nu deschide Ón veci aragazul.