Stenogramă plen

Œn declara˛ia politic„ din 22 februarie 2005 am atras aten˛ia Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii asupra unei situa˛ii care persist„ de 15 ani, din cauza lipsei metodologiei adecvate privind acordarea facilit„˛ilor de c„l„torie elevilor ∫i studen˛ilor care naveteaz„ Óntre localit„˛i cu mijloace de transport auto.

Œn dorin˛a de rezolvare a problemei semnalate am formulat dou„ Óntreb„ri aceluia∫i minister ∫i am depus ∫i un memoriu adresat domnului ministru Mircea Miclea.

R„spunsul domnului ministru din 16 mai a.c. Ómi Ónt„re∫te Óncrederea ∫i d„ speran˛„ zecilor de mii de elevi ∫i studen˛i c„ problema sesizat„ va fi solu˛ionat„ Ón spiritul legii ∫i va contribui la final la o ∫colarizare ∫i o frecven˛„ tot mai bun„ ∫i, implicit, la cre∫terea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului.

Sunt convins c„ disfunc˛ionalitatea existent„ Ón acordarea acestui sprijin se va remedia Ón scurt timp, prin colaborare cu Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i cu Ministerul Finan˛elor. Œn acest fel, un segment important al popula˛iei se va convinge c„ programul Guvernului nu este doar o promisiune, ci exist„ o preocupare constant„ Ón vederea transpunerii Ón via˛„ a prevederilor Ónscrise Ón acest program.

Prin rezolvarea problemei semnalate se va contribui la realizarea unei prevederi importante din programul Guvernului, asigurarea accesului egal ∫i sporit la educa˛ie.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005

Declara˛ie politic„: îAdev„rata fa˛„ din spatele obrazului P.S.D.“

Stima˛i colegi,

Rom‚nia a trecut de momentul de criz„ al re˛inerii cet„˛enilor rom‚ni Ón Irak. Œn sf‚r∫it, putem vorbi deschis ∫i acum putem ar„ta cu degetul. De asemenea, trebuie s„ l„murim ni∫te aspecte nepl„cute ale vie˛ii politice rom‚ne∫ti, aspecte care dovedesc nivelul de amatorism pe care principalul partid de opozi˛ie l-a dovedit Ón abordarea acestui caz trist ∫i nemaiÓnt‚lnit Ón societatea rom‚neasc„.

Mircea Geoan„, pre∫edintele îmodernului“, îeuropeanului“ P.S.D., s-a trezit vorbind, d‚ndu-∫i cu p„rerea despre o situa˛ie delicat„, situa˛ie Ón care orice afirma˛ie era monitorizat„ ∫i folosit„ Ón detrimentul negociatorilor rom‚ni ∫i implicit a ziari∫tilor r„pi˛i. Domnul Mircea Geoan„, fost ministru de externe al Rom‚niei, Ón loc s„-∫i gestioneze criza de imagine din interiorul propriului partid, Ón loc s„ construiasc„ o strategie de Ómbun„t„˛ire a imaginii P.S.D., a Ónceput s„ critice felul Ón care autorit„˛ile rom‚ne gestioneaz„ criza ostaticilor.

Œn momentul Ón care autorit„˛ile au apelat la responsabilitatea ac˛iunilor opiniei publice, presa ∫i cet„˛enii au Ón˛eles c„ protestele sunt inutile ∫i dau ap„ la moar„ r„pitorilor. La acel moment, Óngreun‚nd misiunea celulei de criz„, domnul Geoan„ s-a trezit s„ constate, Ón dulcele stil iliescian, c„ Rom‚nia nu are un calendar de retragere a trupelor rom‚ne∫ti din Irak, de∫i partidul pe care Ól reprezint„ Domnia sa a sus˛inut frenetic ∫i a ini˛iat acest demers.

Domnul Geoan„ a constatat, de asemenea, la mai bine de o lun„ dup„ declan∫area crizei, c„ îRom‚nia face obiectul unui ∫antaj f„r„ precedent Ón istoria recent„“ ∫i ingenioasa solu˛ie a Domniei sale era îini˛ierea unui proces de consultare a tuturor partidelor parlamentare privind m„surile care urmeaz„ a fi luate“. Mi-i ∫i imaginez pe Marian Opri∫an, Nicolae Mischie sau Marian Vanghelie, lideri de baz„ ai P.S.D., pun‚nd la cale strategia de recuperare a rom‚nilor r„pi˛i.

Sincer, am crezut c„ schimbul de genera˛ii din P.S.D. va conduce la o responsabilizare a declara˛iilor politice ale acestui partid, c„ vom sc„pa de limba de lemn ∫i de politicianismele ieftine...

Declara˛ie politic„: îLipsa de informa˛ie creeaz„ confuzie“

Chiar dac„ despre integrarea european„ se vorbe∫te de mult„ vreme, oamenii v„d, deocamdat„, doar efectele cu impact negativ asupra vie˛ii lor: performan˛„ ∫i competitivitate sc„zute Ón economie, cre∫teri de pre˛uri la utilit„˛ile publice, corup˛ie, degradarea nivelului de trai.

Din p„cate, aceasta este fa˛a Uniunii Europene pe care o v„d ∫i locuitorii jude˛ului Maramure∫. Din Ónt‚lnirile pe care le am Ón teren constat c„ se cunoa∫te foarte pu˛in despre capitolele pe care le-a negociat Rom‚nia cu Uniunea European„, despre obiectivele propuse ∫i eforturile pe care trebuie s„ le fac„ Rom‚nia p‚n„ la 1 ianuarie 2007.

Se simte lipsa de informa˛ie despre accesarea de fonduri europene, despre Óntocmirea de proiecte ∫i programe de dezvoltare, despre lucrurile pozitive pe care rom‚nii le a∫teapt„ de la Uniunea European„. Este ∫i motivul pentru care fac aceast„ declara˛ie politic„, cu dorin˛a ca, Ómpreun„, s„ g„sim solu˛ii pentru o mai bun„ vizibilitate a Uniunii Europene.

Am Óncercat ca la deplas„rile Ón teren s„ am Ónt‚lniri cu cet„˛enii — recent, la Sighetu Marma˛iei ∫i T‚rgu L„pu∫ —, s„ le spun ce trebuie s„ fac„ pentru eficientizarea muncii Ón propria gospod„rie ˛„r„neasc„, pentru ob˛inerea de fonduri care s„ le creasc„ performan˛a muncii ∫i care s„-i ajute s„ fac„ fa˛„ exigen˛elor ∫i standardelor Uniunii Europene.

Trebuie g„site modalit„˛i mai eficiente de aducere a informa˛iei c„tre satul rom‚nesc tradi˛ional, pentru a diminua ∫ocul integr„rii. Dep„∫irea barierelor de mentalitate Ónseamn„ s„ ac˛ionezi Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, s„ fii Ón stare s„-˛i asumi riscuri, s„ ai ini˛iativ„, s„ Ónve˛i s„ lucrezi Ón echip„, s„ ˛ii seama de opiniile celorlal˛i, Óntr-un spa˛iu comun, multicultural ∫i multietnic.

Popula˛ia trebuie s„ cunoasc„ mai bine cum se concretizeaz„ Ón practic„ demersurile privind unificarea european„, p„r˛ile bune ∫i p„r˛ile mai pu˛in bune, f„c‚ndu-se cunoscute ac˛iunile Óntreprinse de Uniunea European„ Ón vederea sprijinirii Rom‚niei Ón procesul de integrare.

Guvernul trebuie s„ g„seasc„ solu˛ii mai eficiente prin care s„ se fac„ un pas Ónainte Ón ceea ce prive∫te vizibilitatea Uniunii Europene Ón Rom‚nia, prin perceperea mai bun„ a spa˛iului european, a legilor ∫i normelor care guverneaz„ ˛„rile membre ∫i care sunt obligatorii ∫i pentru Rom‚nia.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Un vechi proverb rom‚nesc spune c„ minciuna are picioare scurte, iar cea politic„ le are foarte scurte.

Vara trecut„, cu foarte mult zgomot publicitar, P.S.D. se l„uda c„ introduce Ón premier„ Ón politica rom‚neasc„ sistemul alegerilor preliminare interne. C„ nu era vorba de o noutate — U.D.M.R. practic„ acest sistem Ónaintea fiec„rui scrutin pentru locale ∫i parlamentare — nu are Óns„ prea mare importan˛„. La vremea respectiv„, P.S.D. nu numai c„ se erija Óntr-un campion al democra˛iei, dar ar„ta cu degetul spre celelalte partide, sus˛in‚nd c„ listele electorale ale acestora sunt rezultatul unui dictat de la centru. P.N.L. a atras aten˛ia la vremea respectiv„ c„ nu este vorba de un puseu de democra˛ie al P.S.D., ci de un simplu ∫i demagogic joc de imagine. Ce a urmat se ∫tie. La pu˛ine zile dup„ alegerile interne din P.S.D., presa a semnalat numeroasele fraude Ónregistrate. Evident, P.S.D. a respins aceste acuza˛ii, a∫a cum a respins ∫i gravele acuza˛ii aduse la vremea respectiv„ de c„tre unul dintre frunta∫ii clujeni ai partidului, fostul deputat L„pu∫an.

Iat„ c„ dup„ Congresul P.S.D. din aprilie Óncep s„ ias„ la suprafa˛„ unele adev„ruri. Astfel, deputatul sociolog Alin Teodorescu a recunoscut Óntr-un interviu acordat unui post de radio c„ alegerile interne din P.S.D. au fost trucate pentru a se face loc pe liste oamenilor lui Ion Iliescu. Este adev„rat c„ aceast„ declara˛ie face parte dintr-un context mai larg al luptelor interne din P.S.D., care Ón acest moment au drept scop marginalizarea total„ a lui Ion Iliescu ∫i a fidelilor s„i, dar faptul r„m‚ne: alegerile interne nu au fost corecte, iar democra˛ia a fost mimat„.

S-a spus la vremea respectiv„, c„ de fapt alegerile interne din P.S.D. au reprezentat o repeti˛ie privind modul Ón care trebuie operat la alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale din noiembrie 2004. M„rturisirile domnului deputat Alin Teodorescu confirm„ indirect acest lucru. Confirm„ ∫i comentariile f„cute de pres„ Ón 2004 ∫i de fosta opozi˛ie. Poate c„ foarte mul˛i dintre dumneavoastr„ se vor Óntreba de ce am abordat acest subiect. R„spunsul este simplu. Pentru a demonstra gradul redus de credibilitate a celor care atac„ ∫i lovesc puterea ∫i caut„ nod Ón papur„ indiferent de ce face.

## Declara˛ie politic„

Introducerea abonamentului la gazele naturale Óncep‚nd cu 1.04.2005 a generat nemul˛umiri ∫i proteste justificate Ón toat„ ˛ara. Cu toate acestea este foarte probabil c„ abonamentul nu va fi eliminat, pentru c„ el ˛ine de obliga˛iile asumate de c„tre Rom‚nia Ón negocierile cu U.E. De remarcat este faptul c„ Ón alte ˛„ri unde salariile ∫i pensiile sunt mult mai mari dec‚t la noi, cum ar fi Fran˛a ∫i Italia, abonamentele sunt mai mici dec‚t Ón Rom‚nia.

Sistemul nostru de abonament, stabilit de c„tre Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul

Gazelor Naturale, este nedrept, Óncalc„ principiile protec˛iei sociale ∫i ac˛ioneaz„ Ómpotriva intereselor economice generale.

Noul sistem de tarifare dezavantajeaz„ acei numero∫i proprietari de apartament din blocurile de locuin˛e care din dorin˛a de a consuma m„surat ∫i de a pl„ti c‚t au consumat au f„cut un efort financiar considerabil pentru montarea instala˛iei de separare de la comun ∫i contorizarea individual„ a consumului de gaze naturale pentru menaj. Aceast„ categorie poate Ónregistra cheltuieli anuale mult mai ridicate at‚t fa˛„ de vechiul tarif valabil p‚n„ la 30 martie 2005, c‚t ∫i fa˛„ de costul consumului Ón comun cu noul sistem de tarife.

Din datele culese rezult„ c„ apartamentele contorizate individual realizeaz„ consumuri anuale cu 35—60% mai reduse fa˛„ de comun, dar Ón noua situa˛ie — din cauza ponderii exagerat de mari a p„r˛ii fixe a tarifului — se diminueaz„ interesul pentru economisire.

Familiile din apartamentele contorizate individual cu consum redus (p‚n„ la 150 m[3] /an) sunt cele mai defavorizate, cheltuielile anuale ale acestora pot cre∫te p‚n„ cu peste 200% fa˛„ de vechiul tarif, iar Ón lunile de var„ ele pot pl„ti de 3-4 ori mai mult fa˛„ de costul Ón comun. Œn aceast„ situa˛ie se afl„ familiile de 1—2 persoane, a c„ror pondere Ón mediul urban este cov‚r∫itoare, iar aceste persoane sunt Ón mare parte pensionari.

Noul sistem dezavantajeaz„ Ón mare m„sur„ ∫i unii agen˛i economici, mai ales Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, care folosesc gazele naturale Ón scopuri tehnologice.

Nu cred c„ modificarea legii gazelor ar putea rezolva problema, atribuirea c„tre Guvern a competen˛ei de a aproba tariful la gaze naturale contravine cerin˛elor Uniunii Europene, care a insistat pentru Ónfiin˛area unei autorit„˛i independente, care printre altele are ∫i aceast„ competen˛„ de a stabili tariful. Singurul lucru ce s-ar putea face este reducerea intervalelor de consum ∫i stabilirea unor abonamente mai mici, mai acceptabile pentru popula˛ie ∫i, Ón general, pentru economia noastr„ Ón tranzi˛ie.

Retrocedarea dreptului de proprietate ∫i respectarea dreptului de proprietate sau politica european„ de fa˛ad„

Œn perioada de dup„ evenimentele din 1989, Guvernul Rom‚niei, indiferent care partid era la putere ∫i cu cine guverna sau alc„tuia majoritatea din Parlament, a adoptat acte normative care vizau retrocedarea bunurilor mobile ∫i imobile. In campania electoral„ at‚t U.D.M.R.-ul, c‚t ∫i Alian˛a D.A. au sus˛inut ∫i au promis retrocedarea bunurilor imobile na˛ionalizate, confiscate de stat.

Promisiunea este respectat„, se lucreaz„ pe mai multe proiecte de lege care vizeaz„ aceste aspecte, mai mult, sunt date solu˛ii ale unor institu˛ii ∫i comisii care restituie aceste drepturi de proprietate fo∫tilor proprietari. A∫a sunt ∫i solu˛iile Comisiei centrale de aplicare a Legii nr. 501 din 2002, care solu˛ioneaz„ cererile de revendicare din partea cultelor religioase, a bisericilor. P‚n„ acum putem afirma c„ drumul pe care am pornit este bun, este un drum care este Ón concordan˛„ cu a∫tept„rile noastre ∫i ale celor din Uniunea European„.

Problema este Ón alta parte, respectiv la primarii ale∫i anul trecut. Situa˛ia este de-a dreptul comic„ Ón ceea ce prive∫te situa˛ia din municipiul Cluj-Napoca. Comisia de aplicare a Legii nr. 501 din 2002 solu˛ioneaz„ cererile formulate de culte ∫i admite aceste solicit„ri, Ón baza probelor depuse, unele dintre aceste acte fiind eliberate chiar de primar. Dispozi˛ia de retrocedare este comunicat„ persoanei care a revendicat imobilul ∫i consiliului local, respectiv primarului, unde se afl„ imobilul.

Primarul din municipiului Cluj-Napoca, care este un membru marcant al Alian˛ei D.A., care a promis respectarea dreptului de proprietate ∫i este adeptul retroced„rii _restitutio in integrum_ , cel pu˛in p‚n„ acum a∫a p„rea, a g„sit solu˛ia de a Óngreuna luarea Ón folosin˛„ a bunului retrocedat ∫i Ómpiedic„ finalizarea procesului de retrocedare cu cel pu˛in un an. Procedeul este simplu, se atac„ Ón justi˛ie dispozi˛ia de retrocedare a comisiei care func˛ioneaz„ sub autoritatea Guvernului Rom‚niei, comisie care este compus„ ∫i din membrii propu∫i de Alian˛a D.A. Œntrebarea pe care mi-o pun acum r„m‚ne f„r„ r„spuns. Primarul Alian˛ei din Cluj-Napoca nu are Óncredere Ón Guvernul format din reprezentan˛ii Alian˛ei D.A., ai no∫tri, de la U.D.M.R., ∫i Partidul Conservator, nu are Óncredere Ón corectitudinea Comisiei de aplicare a Legii nr. 501 din 2002 din care fac parte persoane propuse de Alian˛a D.A. sau chiar nu dore∫te restituirea bunurilor confiscate de stat?

Declara˛ie politic„ intitulat„: îParticiparea Rom‚niei la reconstruc˛ia Irakului“

Rezolvarea fericit„ a crizei ostaticilor din Irak este o dovad„ a capacit„˛ii institu˛iilor statului rom‚n de a face fa˛„ riscurilor noului mediu de securitate. Criza recent Óncheiat„ a adus Ón aten˛ia opiniei publice aspecte legate de participarea Rom‚niei la opera˛iuni militare Ón afara teritoriului na˛ional.

Decizia particip„rii noastre la Coali˛ia condus„ de Statele Unite Ómpotriva Irakului, cu trupe necombatante, a fost luat„ la 12 februarie 2003, prin hot„r‚re a Parlamentului.

Trebuie f„cut„ o distinc˛ie important„: Rom‚nia nu a participat la etapa de cucerire a Irakului, ci s-a implicat strict Ón faza de reconstruc˛ie. Ne-am asumat deci o responsabilitate pentru stabilizarea ∫i reconstruc˛ia acestei zone.

Consider c„ Ón acest moment nu este oportun„ retragerea noastr„ din coali˛ie. Din moment ce am decis s„ particip„m la r„zboiul interna˛ional Ómpotriva terorismului ∫i am intrat Ón aceast„ coali˛ie, este important s„ ne men˛inem credibilitatea ca parteneri ∫i alia˛i.

Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite; avem un nou statut Ón plan interna˛ional, acela de membru NATO. Trebuie s„ demonstr„m comunit„˛ii interna˛ionale c„ Rom‚nia este un partener de Óncredere, predictibil ∫i solidar, care respect„ ∫i duce la bun sf‚r∫it angajamentele pe care ∫i le asum„.

Cred c„ transmiterea acestui semnal Ón exterior este esen˛ial„ pentru imaginea Rom‚niei Ón lume.

Rom‚nia are poten˛ialul ∫i capacitatea de a participa activ la stabilizarea Irakului, stabilizare care este extrem de important„ pentru evitarea extinderii conflictului Ón regiune. Diferitele tipuri de misiuni armate interna˛ionale au devenit unele dintre cele mai importante activit„˛i ale for˛elor armate ∫i un instrument esen˛ial pentru implementarea p„cii ∫i stabilit„˛ii Ón comunitatea interna˛ional„.

Participarea la misiuni interna˛ionale este p‚n„ la urm„ modalitatea practic„ de a men˛ine ∫i cre∫te capacitatea de lupt„ a armatei ∫i compatibilitatea acesteia cu armatele aliate.

Men˛inerea particip„rii noastre la coali˛ie are Ón continuare sprijinul cet„˛enilor rom‚ni, care resping violen˛a extrem„ a grupurilor teroriste ∫i Ón˛eleg c„ pericolul terorist amenin˛„ f„r„ a ˛ine seama de politica extern„ a unei ˛„ri, de istoricul rela˛iilor dintre na˛iuni sau de atitudinea ˛„rii respective fa˛„ de politica american„.

Declara˛ie politic„ intitulat„: îStatul minimal sau statul zero?“

Indiferent sub ce fraze ∫i retorici politicianiste se ascund c‚rmuitorii de dup„ 1989, realitatea crud„ ne arat„ c„ ˛ara a fost supus„ celui mai Ónver∫unat atac banditesc din istorie: deposedarea de propriet„˛i, de resurse, de avu˛ia na˛ional„. De la fabrici, uzine ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005 combinate care au luat, Ón mare parte, drumul str„in„t„˛ii, sub forma exportului de fier vechi, scutind efortul altora de a mai importa minereuri, p‚n„ la oferirea, pe tav„, aventurierilor sosi˛i din cele patru z„ri a masei lemnoase, a rezervelor de petrol, de aur ∫i uraniu, a terenurilor agricole ∫i de v‚n„toare, a bazelor de odihn„ ∫i tratament, Óntr-un cuv‚nt, totul.

™i toate acestea au fost decise de conduc„tori, Ón numele poporului. Adic„ poporul a vrut s„-∫i v‚nd„ fabricile de ciment str„inilor, care acum export„ cu 24 dolari/tona Ón ˛„rile lor, Ón timp ce la noi, Ón Rom‚nia, unde li s-au v‚ndut ∫i mun˛ii de calcar pentru a avea materie prim„, comercializeaz„ cimentul cu 90 dolari/tona.

™i tot poporul, cic„, a vrut s„-∫i distrug„ cooperativele de produc˛ie, I.A.S.-urile, S.M.A.-urile, p„durile. Prin anul 2001, ∫eful statului spunea la TV5 c„ dup„ 1989 ˛„ranii au dorit s„-∫i demoleze C.A.P.-urile.

Cei care au Óncercat s„ st„vileasc„ elanul distructiv al campionilor decim„rii avu˛iei noastre au sf‚r∫it Ón apele Oltului ori au monument Ón curtea fabricii, precum liderul sindical Virgil S„hleanu, ucis la comand„ de cei obstruc˛iona˛i Ón procesul de a∫a-zis„ privatizare a TEPRO Ia∫i. Vor citi copiii Ón cartea de istorie despre adev„ra˛ii eroi na˛ionali ai acestor vremuri de disolu˛ie a statului ∫i de agonie a maselor.

S-au perindat la conducere, sub denumiri Ón∫el„toare, to˛i du∫manii Ónver∫una˛i ai Rom‚niei ∫i ai rom‚nismului. Indiferent ce steag au arborat, ˛inta lor a fost comun„: subminarea puterii statului na˛ional rom‚n, p‚n„ la disolu˛ia total„. Cei ale∫i la ultimul scrutin, Ón noiembrie 2004, sunt partizanii declara˛i ai teoriei statului minimal. Nici eu nu sunt un etatist, dar observ cum statul minimal, devenit statul zero, nu poate face azi nimic pentru oamenii lovi˛i de dezastre. Dac„ el nu mai c‚∫tig„ din petrol, c„ lumea petrolului e sus˛inut„ de buget, de c‚rca public„, prin scutiri de datorii (vezi cazul îPetromidia“, iertat„ de 22.000 de miliarde, echivalentul a 603 milioane dolari), nici din apele minerale, din nimic, atunci cu ce s„ intervin„? Cu vizite formale ale unor filfizoni, cu coloana oficial„ cu girofaruri, cu Ómbrobodeli populiste, cum s-a Ónt‚mplat s‚mb„t„, 21 mai, c‚nd primul-ministru a vizitat localit„˛ile Siriu ∫i Nehoiu din jude˛ul Buz„u? S„ vin„ s„ Óndiguiasc„ ∫i s„ reconstruiasc„ locuin˛ele ce s-au pornit la vale, alde Mittal (care vinde tabl„ groas„, de la Gala˛i, cu 500 dolari/tona Ón China ∫i cu 620 dolari/tona Ón Rom‚nia), alde Verestoy (care vinde ape minerale ∫i export„ lemn), alde Hayssam (bun la toate, de la vam„ la produse electronice ∫i de la lemn la automobile), c„ la ei sunt, azi, averile, Ón timp ce statul nu prea mai are nimic, de∫i to˛i cer sprijin de la stat, pentru pensii, burse, locuri de munc„ etc. P„i, statul minimal, devenit prin jaf statul zero, cu ce s„ mai poat„ interveni pentru protec˛ia vie˛ii cet„˛enilor lui, cu cele 10 miliarde deblocate acum de guvern pentru cele 7 jude˛e afectate de calamit„˛i?

Nici nu s-au terminat bine s„rb„torile de Pa∫te, c„ Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale a ∫i trecut la umflarea tarifelor pentru consumatorii casnici, prin introducerea taxei de abonament, pe l‚ng„ consumul propriu-zis de gaze. Taxa de abonament este

practicat„ ∫i de alte societ„˛i care de˛in monopolul Ón furnizarea de utilit„˛i sau servicii, cum ar fi S.C. Electrica“ sau S.C. îRomtelecom“. Numai c„, spre deosebire, de exemplu, de abonamentul la energie electric„, unde taxa de abonament este de aproximativ 1.200 de lei pe zi, îDistrigaz“ vine cu un tarif de 12.000 de lei pe zi, plus T.V.A.

Pentru un cet„˛ean de r‚nd, care obi∫nuie∫te s„ nu-∫i cumpere m‚ncare Ónainte de a-∫i pl„ti facturile, 440.000 de lei arunca˛i lunar doar pentru îfavoarea“ de a fi abonat îDistrigaz“ — la care se va ad„uga contravaloarea consumului curent de gaze — este mai mult dec‚t poate suporta. Oamenii sunt revolta˛i mai ales din cauza faptului c„ nu pricep de ce trebuie s„ pl„teasc„ o sum„ at‚t de mare pentru un serviciu pe care îDistrigaz“ nu Ól presteaz„. îEste incredibil. Profit„ de faptul c„ sunt singurii distribuitori de gaze ∫i stabilesc pre˛urile cu de la sine putere, Ónc„lc‚nd orice norme de bun-sim˛. Dup„ care ne arunc„ arogant contractele Ón fa˛„ ∫i ne oblig„ s„ semn„m. Iar noi ce putem face? Nimic, pentru c„ ei au p‚inea ∫i cu˛itul. Dac„ nu semn„m, r„m‚nem f„r„ gaze“, Ómi spunea, deun„zi, un cet„˛ean din circumscrip˛ia mea electoral„.

Reprezentan˛ii îDistrigaz“ sus˛in c„ este vorba despre un nou sistem de pre˛uri ∫i tarife de distribu˛ie la gaze naturale, care intr„ Ón vigoare de la 1 aprilie, menit s„ Ómbun„t„˛easc„ serviciile de furnizare a gazelor c„tre consumatori, Ón concordan˛„ cu cerin˛ele organismelor interna˛ionale ∫i ale Uniunii Europene Ón ceea ce prive∫te achizi˛ia ∫i furnizarea gazelor naturale. In acest context, pentru anul 2005 se prevede o cre∫tere trimestrial„ a pre˛ului de valorificare a gazelor naturale din produc˛ia intern„, astfel Ónc‚t media anual„ a acestuia s„ fie de 90 de dolari la 1.000 de metri cubi. Introducerea abonamentului este motivat„ de îacoperirea costurilor fixe pentru operarea ∫i dezvoltarea sistemului de distribu˛ie (amortizare, costuri de capital, cota-parte din costurile opera˛ionale de distribu˛ie, care nu depind de volumele distribuite), cheltuieli care p‚n„ acum nu se g„seau pe factur„.

Œn urma adopt„rii raportului final al Comisiei parlamentare de anchet„ privind evaluarea activit„˛ii Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune, reprezentan˛ii P.S.D. au adresat o cerere Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Ón baza dreptului lor constitu˛ional la peti˛ionare. Cererea con˛ine afirma˛ii neadev„rate, scopul ei neÓndoielnic fiind Ónt‚rzierea dezbaterii raportului comisiei Ón plenul reunit al celor dou„ Camere ale Parlamentului.

Lucr„rile comisiei ∫i adoptarea raportului s-au desf„∫urat Ón conformitate cu procedurile ∫i cutumele parlamentare, men˛iunile din raport reflect‚nd cu fidelitate cele Ónt‚mplate Ón cadrul ∫edin˛ei.

Œn acest sens, solicit rezolvarea rapid„ a acestei cereri, deoarece consider anormal ca Óntr-un regim democratic procedurile parlamentare s„ fie Óntrerupte printr-un act artificial, a∫a cum se dore∫te prin aceast„ ini˛iativ„. Parchetul, institu˛iile statului nu trebuie s„ fie folosite ca instrumente Ón dezbaterea politic„ ∫i Ón procesul parlamentar.

Iat„ c„ o alt„ afacere de sute de milioane de dolari, care a ridicat mari semne de Óntrebare, a fost Óncheiat„ de Guvernul P.S.D. la c‚teva luni de la instalare. Este vorba despre restituirea unei datorii istorice c„tre Suedia, estimat„ la 120 de milioane de dolari, plus beneficii economice care se apropie de 200 de milioane de dolari.

Acesta este aranjamentul financiar tacit al Guvernului N„stase cu cel suedez, care a implicat ∫i firmele Grupului ABB. A rezultat plata unei datorii mai mari dec‚t estimaser„ o serie de oficiali rom‚ni, plus contracte Ón sectorul energetic, o parte atribuite f„r„ licita˛ie ∫i supraevaluate.

Iat„ c„, a∫a cum realiz„m din spusele unui fost manager la ABB, Peter Fallenius, Guvernul P.S.D. a b„tut palma Óntr-o afacere suspect„.

Ne Óntreb„m de ce acum nimeni nu dore∫te s„ fac„ vreun comentariu pe acest subiect? Acest lucru se Ónt‚mpl„ deoarece practic Guvernul N„stase a fost de acord cu contractele Óncheiate cu statul, unele f„r„ licita˛ie ∫i supraevaluate, a∫a cum ne-a obi∫nuit fostul guvern.

Unul dintre cei mai importan˛i promotori ai acestor contracte este Dan Ioan Popescu, fost ministru al economiei. Œn 2001, la c‚teva luni de la acordul privind stingerea datoriei, Dan Ioan Popescu a semnat ∫i un acord de cooperare privind modernizarea sectorului energetic, document ce a deschis calea pentru atribuirea unor contracte firmelor suedeze. Aceasta nu ar fi fost nici o problem„, dac„ contractele ar fi fost acordate Ón mod corespunz„tor. ™i, dup„ cum singur spune domnul Popescu, acordurile au avut ∫i girul premierului N„stase.

Din p„cate, problema relatat„ nu este singura de acest gen, tocmai de aceea cred c„ autorit„˛ile competente ar trebui s„ analizeze aceste nereguli ∫i s„ le amendeze. Toate aceste afaceri necurate au afectat starea financiar„ a Rom‚niei, ∫i asta pentru interesele personale ale anumitor domni din fosta guvernare.

Poate c„ de acum Óncolo aceste lucruri nu se vor mai Ónt‚mpla, iar politicienii vor pune binele ˛„rii Ónainte de interesul personal, a∫a cum este necesar pentru a intra Ón normalitate.

Declara˛ie politic„ privind importan˛a men˛inerii trupelor rom‚ne∫ti Ón Irak

îParticiparea Rom‚niei Ón cadrul unor misiuni militare Ón afara statului rom‚n se face Ón interesul securit„˛ii colective a Rom‚niei ∫i potrivit obliga˛iilor asumate de Rom‚nia prin tratate interna˛ionale“, a∫a cum se arat„ Ón alin. 1 din art. 5, Legea nr. 45/1994 privind ap„rarea na˛ional„ a Rom‚niei.

Conform art. 2, punctul d), for˛ele armate din Rom‚nia pot participa la opera˛iuni de tip coali˛ie, dac„ acestea se desf„∫oar„ Ón scopul prev„zut de art. 5 din Legea nr. 45/1994.

Ac˛iunile îCoali˛iei de voin˛„“ (Coalition of the willing), desf„∫urate Ón cadrul Misiunii IRAQI FREEDOM, a∫a cum a fost ea definit„ de administra˛ia american„, au fost legitimate de num„rul mare de state care ∫i-au exprimat sus˛inerea fa˛„ de opera˛iunile militare desf„∫urate Ón Irak, respectiv 48 la Ónceputul conflictului, din care 26 de ˛„ri participau Ónc„ efectiv la data de 15 martie 2004.

Prin Rezolu˛ia Consiliului de Securitate al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite nr. 1546, printre ai c„rei ini˛iatori s-a num„rat ∫i Rom‚nia, s-a stabilit mandatul sub care va ac˛iona Misiunea de Asisten˛„ a Na˛iunilor unite Ón IRAK (United Nations Assistance Mission for Iraq-UNAMI). Consider c„ problema existen˛ei trupelor militare rom‚ne∫ti Ón Irak trebuie reg‚ndit„ Ómpreun„ cu partenerii no∫tri americani, Ón sensul c„ acestea ar putea ca Ón continuare, Ón condi˛iile existen˛ei deja a unui cadru legitim definit de Na˛iunile Unite, s„ Ó∫i continue misiunea de stabilizare ∫i men˛inere a securit„˛ii ∫i p„cii Ón Irak fie Ón cadrul UNAMI, fie Ón cadrul unei alte structuri de men˛inere a p„cii ∫i de reconstruc˛ie.

Potrivit aceleia∫i Rezolu˛ii a Consiliului de Securitate al Na˛iunilor Unite nr. 1546, situa˛ia din Irak continu„ s„ reprezinte o amenin˛are la adresa securit„˛ii ∫i p„cii din Irak. Œn acest context, consider c„ men˛inerea trupelor noastre Ón Irak reprezint„ un factor de stabilitate. Prezen˛a rom‚neasc„ Ón cadrul for˛ei multina˛ionale din Irak este legitimat„ de existen˛a Rezolu˛iei Consiliului de Securitate al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite nr. 1546, care recunoa∫te rolul ∫i importan˛a men˛inerii ∫i continu„rii eforturilor for˛ei multina˛ionale din Irak, care s„ asigure securitatea ∫i stabilitatea Ón Irak, Ón scopul asigur„rii tranzi˛iei politice, asigur„rii securit„˛ii prezen˛ei Misiunii Na˛iunilor Unite.

Una dintre problemele Rom‚niei din perioada 2001— 2004 a fost politica sistematic„ a Guvernului P.S.D., condus de Adrian N„stase, de monopolizare a discursului public, de limitare a libert„˛ii de expresie, prin m„suri de ordin legislativ sau prin presiuni ori imixtiuni economicofinanciare ∫i administrative, ca ∫i prin Óncerc„ri de subordonare direct„ sau indirect„ a presei scrise ∫i audiovizuale, publice ∫i private. Œn ansamblul lor, aceste ac˛iuni au afectat grav Ónsu∫i procesul democratic din Rom‚nia ∫i au produs g„uri importante la bugetul de stat, fostul Guvern cheltuind pe propria imagine ∫i pe publicitate c‚teva zeci de milioane de euro.

Imixtiunea Guvernului N„stase pe pia˛a de media din Rom‚nia a fost criticat„, Ón repetate r‚nduri, de reprezentan˛ii opozi˛iei, de asocia˛ii ale ziari∫tilor ∫i organiza˛ii nonguvernamentale, care s-au adresat oficialilor europeni pentru a semnala ∫irul nesf‚r∫it de abuzuri ale puterii P.S.D.-iste.

Œn topul criticilor europene, televiziunea na˛ional„ ∫i radioul public au ocupat un loc frunta∫ pentru neÓndeplinirea mandatului de serviciu public, pentru politica editorial„ dictat„ de conducere, Ón func˛ie de comanda politic„ a fostului partid de guvern„m‚nt ∫i, mai ales, pentru cenzura impus„ de pre∫edin˛ii SRTV ∫i SRR. Singurul control parlamentar a fost exercitat doar de fosta putere, Óns„ Ón sensul transform„rii cele dou„ societ„˛i Ón canale de propagand„ ale Guvernului ∫i ale P.S.D.

Dup„ cum se ∫tie, garantarea ∫i asigurarea efectiv„ a libert„˛ii de exprimare sunt criterii politice fundamentale, de a c„ror respectare depinde finalizarea calendarului de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„. Din p„cate Óns„, Ón perioada 2001—2004, libertatea de exprimare a avut de suferit Ón urma ac˛iunilor P.S.D.-iste de limitare ∫i Ónc„lcare a acestui drept fundamental.

Iat„ de ce sunt de salutat cele dou„ ini˛iative adoptate de cur‚nd, care au menirea de a repune Ón drepturile sale libertatea de exprimare Ón Rom‚nia. Este vorba, Ón primul r‚nd, de finalizarea lucr„rilor ∫i a raportului Comisiei pentru evaluarea activit„˛ii Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Radio. Aceast„ comisie, ce cuprinde reprezentan˛i ai tuturor partidelor parlamentare, a fost Ónfiin˛at„ de Parlament pentru a verifica modul Ón care cele dou„ societ„˛i ce func˛ioneaz„ din bani publici ∫i-au Óndeplinit mandatul de serviciu public.

îFinalul fericit al crizei ziari∫tilor ostatici Ón Irak — un succes al institu˛iilor statului rom‚n“

Aproape dou„ luni de zile Rom‚nia a fost zguduit„ de o criz„ care din fericire s-a finalizat cu bine. Acest final fericit se datoreaz„ Ón principal modului deosebit Ón care autorit„˛ile rom‚ne au gestionat aceast„ criz„ f„r„ precedent pentru Rom‚nia.

Acum, c‚nd cei trei ziari∫ti rom‚ni au fost elibera˛i, trebuie s„ ne amintim de momentul petrecut Ón Parlamentul Rom‚niei acum dou„ s„pt„m‚ni, c‚nd se dorea ca o problem„ extrem de delicat„, cum a fost cea a ziari∫tilor rom‚ni r„pi˛i Ón Irak, s„ fie tratat„ sentimental ∫i mai ales politicianist. Ce s-ar fi Ónt‚mplat dac„ atunci Ón Parlament s-ar fi luat hot„r‚rea dorit„ de unele for˛e politice ∫i anumi˛i politicieni?

Nimic mai mult dec‚t o pierdere grav„ de credibilitate Ón plan extern pentru Rom‚nia.

Ani de zile Rom‚nia a f„cut eforturi deosebite pentru rec‚∫tigarea credibilit„˛ii Ón plan extern, pierdut„ ca urmare a incursiunilor minerilor la Bucure∫ti.

Œn una din aceste mineriade — cea din septembrie 1991 — minerii au p„truns Ón for˛„ Ón Camera Deputa˛ilor ∫i au for˛at luarea unei hot„r‚ri de c„tre Camer„, demiterea pre∫edintelui Rom‚niei.

Atunci, pre∫edintele de ∫edin˛„ era regretatul Ion Ra˛iu, care reprezenta opozi˛ia. Sub amenin˛area unui topor pe care un miner Ól Ónv‚rtea deasupra capului s„u, Ion Ra˛iu a refuzat s„ se supun„ unei ac˛iuni de for˛„ care ar fi avut, prin adoptarea hot„r‚rii cerute, consecin˛e dintre cele mai grave pentru sistemul democratic care abia se Ónfiripa Ón Rom‚nia.

Am evocat acel moment petrecut cu aproape 14 ani Ón urm„ pentru a-l lega de cel petrecut acum dou„ s„pt„m‚ni Ón Parlamentul Rom‚niei, reunit Ón ∫edin˛„ comun„ a celor dou„ Camere, c‚nd la aceast„ tribun„ s-a pl‚ns ∫i mai ales s-a afirmat de c„tre un parlamentar îc„ el nu va cere nim„nui dreptul de a vorbi de la aceast„ tribun„“. Ambele gesturi au avut drept scop for˛area unei decizii parlamentare care nu ar fi rezolvat criza ostaticilor rom‚ni din Irak, dar Ón mod sigur ar fi dezonorat Rom‚nia ∫i i-ar fi ∫tirbit grav credibilitatea Ón plan extern pentru mult timp.

îEuropa, prin noi Ón∫ine“, vorbe, Ón loc de fapte

Declara˛ie politic„ privind deficien˛ele gestion„rii de c„tre Ministerul Agriculturii a preg„tirii unit„˛ilor de procesare a cotelor de lapte negociate la Capitolul 7 — Agricultura.

Semnalele din ultima perioad„, at‚t din mass-media, c‚t ∫i din statisticile oficiale, arat„ un lucru Óngrijor„tor: Rom‚nia se afl„ Ón situa˛ia de a nu putea s„ proceseze Óntreaga cot„ de lapte ob˛inut„ Ón negocieri.

Prelucrarea laptelui este unul dintre domeniile Ón care strategia de negociere s-a concentrat pentru a ob˛ine rezultate c‚t mai bune. Astfel, Rom‚nia a ob˛inut o cot„ de peste 3 milioane de tone de lapte, dintre care peste un milion pentru livr„rile la unit„˛ile de procesare ∫i aproape dou„ milioane de tone pentru v‚nz„ri directe la consumatori, precum ∫i o cot„ de restructurare de circa 188.000 tone. Esen˛ial este ca produc„torii din industria laptelui s„ se concentreze asupra productivit„˛ii ∫i competitivit„˛ii, altfel risc„m s„ pierdem aceste cantit„˛i negociate, dac„ nu se produce doi ani dup„ aderare la nivelul cotelor. De asemenea, Ón urma negocierilor, au fost ob˛inute mai multe perioade de tranzi˛ie ∫i aranjamente, pe baza argumentelor furnizate de produc„tori, care au prezentat planuri de viabilizare a unit„˛ilor Ón domeniu.

Potrivit statisticilor Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor, sunt destul de pu˛ine unit„˛ile de procesare care respect„ normele europene ∫i care func˛ioneaz„ Ón momentul de fa˛„ Ón Rom‚nia. Exist„ semnale c„ Ministerul Agriculturii nu se ocup„ suficient de Óncurajarea ∫i sprijinirea procesatorilor rom‚ni, drept pentru care cotele ob˛inute de Rom‚nia la lapte ar urma s„ fie comercializate Ón interesul unor procesatori externi.

Preciz„m c„ negocierile de aderare la Capitolul 7 — Agricultura — s-au purtat de c„tre Rom‚nia ˛in‚nd

seama de interesele na˛ionale. Rezultatele negocierilor demonstreaz„ clar c„ interesele produc„torilor ∫i procesatorilor rom‚ni au fost luate Ón considerare, Ómpreun„ cu poten˛ialul real al agriculturii noastre ∫i cu rezultatele concrete ale agriculturii ∫i industriei de procesare din perioadele de referin˛„. Tocmai de aceea consider„m c„ actuala administra˛ie are obliga˛ia de a continua Óncurajarea procesatorilor autohtoni, Ón vederea preg„tirii pentru momentul ader„rii.

îDeclara˛iile de avere — inamicul num„rul 1 al P.S.D.“ Averile complete ale demnitarilor au fost, Ón sf‚r∫it, f„cute publice, prin completarea noilor formulare de declara˛ie de avere.

Principala for˛„ politic„ care s-a opus adopt„rii noilor formulare, Partidul Social Democrat, prin parlamentarii s„i, a catadicsit s„ fie de acord cu declara˛iile Ón forma actual„ numai ca urmare a presiunii exercitate de societatea civil„ ∫i a articolelor ap„rute Ón pres„.

Astfel, membrii P.S.D. au fost de acord s„ voteze nominal, prin anun˛area cu glas tare a votului pentru. Œn consecin˛„, ordonan˛a a trecut cu 264 voturi pentru ∫i nici un vot Ómpotriv„, Ón condi˛iile Ón care la Ónceput opozi˛ia s-a manifestat energic Ómpotriv„. Œnc„ o dat„ P.S.D. a demonstrat c„ este Óntruchiparea inconsecven˛ei Ón politic„. Dup„ ce Ón urm„ cu doar c‚teva zile ale∫ii opozi˛iei refuzaser„ votul declara˛iilor de avere pe motiv c„ îse terminase programul“ (∫i era doar ora 12,30), iat„ c„ acum, brusc, ace∫tia voteaz„ Ón unanimitate. Oare c‚nd au fost sinceri fa˛„ de electorat deputa˛ii P.S.D.? Oare c‚t va trebui s„ mai treac„ p‚n„ c‚nd ace∫tia vor Ón˛elege c„ soarta unei legi este de fapt soarta unei ˛„ri, iar acest lucru nu este Ón nici un caz un moft al Domniilor lor?

Parcurg‚nd declara˛iile date publicit„˛ii, devine explicabil„ opozi˛ia acerb„ pe care au f„cut-o membrii P.S.D. fa˛„ de noile formulare. Œn acest sens, sare Ón ochi anvergura averilor membrilor importan˛i ai acestei forma˛iuni politice. Sursele de venit care au condus la acumularea acestor averi sunt Óns„ incerte, iar explica˛iile,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005 lipsite de consisten˛„, Ón condi˛iile Ón care nici unul dintre conduc„torii de frunte ai P.S.D. nu s-a remarcat Ón mediul de afaceri rom‚nesc. Men˛iunile cu care au fost completate aceste declara˛ii de avere la rubrica privind modul de dob‚ndire sunt sfid„toare, iar, pe alocuri, puerile (s-au invocat mo∫teniri sau chiar economisirea salariului).

De asemenea, pentru a evita completarea corect„ a acestor formulare, foarte mul˛i dintre liderii P.S.D. fie au subevaluat Ón mod ostentativ valoarea unor bunuri, fie au trecut pre˛ul de achizi˛ie, de∫i valoarea estimat„ se refer„ m„car la valoarea actualizat„ a bunurilor Ón discu˛ie, ajung‚ndu-se astfel la sume derizorii de 8.000 lei sau 17.000 lei, c‚t cost„ 2—3 p‚ini.

Œn prima parte a declara˛iei mele politice doresc s„ salut eficien˛a serviciilor secrete rom‚ne∫ti, dovedit„ Ón ac˛iunile Óntreprinse pentru salvarea vie˛ilor celor trei jurnali∫ti rom‚ni. Œnc„ o dat„ Ón decursul istoriei postdecembriste acestea ∫i-au dovedit eficacitatea.

Œn al doilea r‚nd, doresc s„ atrag aten˛ia ∫i pe aceast„ cale asupra ineficacit„˛ii ∫i lipsei de profesionalism a prefectului jude˛ului Dolj Ón raporturile cu ale∫ii locali, mai precis cu primarii, viceprimarii ∫i consiliile locale.

Astfel, Ón timp ce oamenii afecta˛i de inunda˛ii tr„iesc o adev„rat„ dram„, pierz‚ndu-∫i agoniseala de o via˛„, domnul Giugea a f„cut din nenum„ratele controale inopinate, cu scop precis, Ón localit„˛ile Ón care primarii au o alt„ orientare politic„, un adev„rat modus vivendi, Ón loc de a Óncerca s„ solu˛ioneze problemele acestora.

Œn loc s„ se preocupe de atragerea de resurse financiare pentru prevenirea apari˛iei unor situa˛ii similare celor din Cara∫-Severin, Mehedin˛i, Timi∫, Domnia sa Ó∫i d„ acordul pentru Ónlocuirea unui profesionist cu un t‚n„r — ™tefan Bucur Stoica — care s-a f„cut cunoscut prin lipitul afi∫elor.

Totu∫i, Ón respectul pe care-l port unui cadru universitar, acesta ar fi trebuit cel pu˛in s„ se Ónconjoare de oameni competen˛i.

Din nefericire, politica guvernamental„ surprinde doar prin indolen˛„ ∫i nep„sare, fiind surd„ la nevoile cet„˛enilor, cu toate c„ multe dintre ele figurau chiar Ón programul de guvernare. Œi recomand domnului Giugea, distins universitar, s„ citeasc„ Legea privind institu˛ia prefectului ∫i Programul de guvernare.

Principala preocupare a P.S.D. Dolj este legat„ de con˛inutul politicilor publice care pot genera locuri de munc„ ∫i, implicit, cre∫terea nivelului de trai al popula˛iei doljene.

Personal, prioritari sunt cet„˛enii jude˛ului Dolj, ale c„ror interese le reprezint, av‚nd ca suport Ón aceast„ ac˛iune dialogul permanent cu sindicatele, cu societatea civil„ ∫i mass-media, pentru a redefini politicile publice at‚t de necesare revigor„rii Doljului, atragerea investitorilor de succes ∫i Ón zona noastr„, precum ∫i promovarea investitorilor no∫tri de succes.

M„ aflu Ónc„ sub imperiul emo˛iilor generate de eliberarea ostaticilor din Irak, a∫a cum, sunt convins, ∫i dumneavoastr„ v„ afla˛i.

Poate ∫i pentru c„ sunt de v‚rsta lor, poate ∫i pentru c„ prietenii mei cei mai buni sunt de v‚rsta lor, am tr„it, Ón cele 56 de zile, momente de nedumerire, de neputin˛„, de disperare, de speran˛„, apoi iar„∫i de disperare... pentru ca, duminic„, s„ m„ pot ∫i bucura pentru ei, a∫a cum m-a∫ bucura pentru fiecare Ón parte dintre persoanele care-mi sunt dragi ∫i apropiate...

Dincolo de aceste st„ri suflete∫ti, dincolo de sentimente, exist„ faptele, pe care nu avem voie nici s„ le uit„m ∫i nici s„ le ignor„m.

R„pirea jurnali∫tilor este o lec˛ie cu un deznod„m‚nt fericit, care a venit ∫i de la Dumnezeu, dar ∫i de la oameni...

De ce s-a ajuns la aceast„ criz„?

Erau jurnali∫tii rom‚ni suficient de bine preg„ti˛i pentru misiunea pe care ∫i-au asumat-o Óntr-un teatru de r„zboi ca Irakul? Reprezentan˛ii no∫tri din Irak ∫i-au f„cut datoria Ón ceea ce prive∫te informarea ∫i protec˛ia celor trei? Cine i-a trimis acolo?

Ce s-ar fi Ónt‚mplat dac„ r„pitorii ar fi st„ruit Ón cererea lor ini˛ial„ de a ne retrage trupele din Irak? Ce se va Ónt‚mpla cu ceilal˛i rom‚ni din Irak? Se afl„ ei, oare, Ón acela∫i pericol?

Aceste Óntreb„ri ∫i Ónc„ multe altele Ó∫i a∫teapt„ r„spunsul, Ón primul r‚nd de la cei care au gestionat situa˛ia de criz„, dar ∫i de la Guvern ∫i, poate, ∫i de la noi Ón∫ine.

Ar fi nedrept s„ nu ne bucur„m ast„zi.

Ar fi periculos ca m‚ine, peste dou„ s„pt„m‚ni — a∫a cum ne-a cerut pre∫edintele B„sescu — ∫i Ón imediat urm„toarele, bucuria s„ ne Ómpiedice s„ afl„m r„spunsurile a∫teptate...

îS„n„tatea, Ón criz„“

Crize Ón s„n„tate au fost ∫i vor fi Ón toat„ lumea, indiferent de sistemul de organizare a s„n„t„˛ii din ˛ara respectiv„, crize ap„r‚nd exclusiv Ón ˛„ri Ón care produsul na˛ional este de c‚teva ori mai mare dec‚t la noi.

Crize de s„n„tate au fost ∫i Ón perioada guvern„rii P.S.D. ∫i vor exista, indiferent ce parte a spectrului politic guverneaz„ Rom‚nia.

Am asistat Ón ultima perioad„ la o amplificare a nemul˛umirii popula˛iei Ón ceea ce prive∫te ac˛iunile Guvernului T„riceanu referitoare la politica medicamentelor compensate ∫i gratuite, urmat„ de nemul˛umirea popula˛iei legat„ de subfinan˛area activit„˛ii spitalelor, care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005 a determinat limitarea num„rului pacien˛ilor ce pot beneficia de tratament Ón spital ∫i nu numai.

La aceste nemul˛umiri, Ministerul S„n„t„˛ii reac˛ioneaz„ prin comunicate de pres„ Ón care arunc„ vina acestor nemul˛umiri asupra Partidului Social Democrat.

Partidul Social Democrat este de vin„:

— c„ a acordat rom‚nilor medicamente compensate ∫i gratuite, oferindu-le posibilitatea s„-∫i elimine suferin˛a; — c„ a oferit pensionarilor f„r„ venituri medicamente compensate ∫i gratuite;

— c„ a acceptat ca rom‚nii s„ nu mai alerge de la o farmacie la alta ∫i s„ beneficieze de medicamente f„r„ a sta la coad„;

— c„ a asigurat asisten˛a medical„ a celor din mediul rural la ei acas„, prin Óncurajarea personalului medical care se stabile∫te la ˛ar„ ∫i prin dezvoltarea farmaciilor ∫i punctelor de farmacie Ón mediul rural;

— c„ a oferit posibilitatea rom‚nilor s„-∫i aleag„ liber furnizorul de servicii medicale ∫i farmaceutice, determin‚nd apari˛ia concuren˛ei Óntre acestea, Ón vederea cre∫terii calit„˛ii actului medical;

— c„ a elaborat prima Lege a spitalelor, care a reu∫it s„ ierarhizeze spitalele Ón func˛ie de competen˛„ ∫i a determinat implicarea comunit„˛ilor locale Ón finan˛area activit„˛ii medicale;

— c„ a considerat salariile angaja˛ilor din s„n„tate sub limita rolului social pe care-l ocup„ ∫i a acordat acestei categorii de personal cre∫teri salariale ∫i tichete de mas„.

Declara˛ie politic„: îPrivatizarea marilor contribuabili — o decizie care nu mai sufer„ am‚nare“

Situa˛ia datornicilor la bugetul de stat, ∫i m„ refer aici cu prec„dere la marii datornici, este o problem„ veche, spinoas„ ∫i arz„toare. Spun veche, pentru c„ îs-a cristalizat“ o dat„ cu democra˛ia din Rom‚nia, spinoas„, pentru c„ de multe ori ˛epi mari sau mici, vizibili sau ascun∫i, dar mai Óntotdeauna cu nenum„rate ramifica˛ii, Ómpiedic„ organele abilitate s„ ia m„surile care se impun ∫i, Ón fine, spun arz„toare, pentru c„ de 16 ani, direct sau indirect, ne tot arde la buzunare.

™tim cu to˛ii c„ de ani de zile societ„˛ile comerciale de care r„spunde Departamentul îMari contribuabili“ fac eforturi disperate pentru a se men˛ine pe linia de plutire. Acestea, urmare fie a managementului defectuos, fie a fluctua˛iilor din economia na˛ional„, fie — ∫i sunt c‚teva cazuri celebre — din cauza delapid„rilor îefectuate“ de propriii angaja˛i, au ajuns s„ cumuleze datorii fabuloase la bugetul de stat.

Spre exemplu, Ón jude˛ul Bra∫ov, datoria Ónsumat„ a 22 agen˛i economici, mari contribuabili, se ridic„ la suma total„ de 6.141 miliarde lei; din aceasta, Societatea îTractorul“ Bra∫ov este Ónregistrat„ cu o datorie de 3.666 miliarde lei ∫i Societatea îRulmentul“ Bra∫ov, cu o datorie de 1.200 miliarde lei.

Am ∫i situa˛ia defalcat„ a acestor datorii. Iat„: marii contribuabili bra∫oveni datoreaz„ la bugetul asigur„rilor de stat suma de 4.242 miliarde lei, din care îTractorul“ Bra∫ov — 2.537 miliarde lei ∫i îRulmentul“ Bra∫ov — peste 1.000 miliarde lei; la bugetul de stat, datoria total„ este de 1.180 miliarde lei, din care îTractorul“ —

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005 707.135 miliarde lei ∫i îHidromecanica“ — peste 100 miliarde lei. La asigur„rile de s„n„tate: total — 233.676 miliarde lei, din care îTractorul“ — 88.110 miliarde lei, îRulmentul“ — 38.730 miliarde lei ∫i îHidromecanica“ — 33.216 miliarde lei. La fondul de ∫omaj: total datorie — 484.104 miliarde lei, din care îTractorul“ — 3.234.634 miliarde lei.

Din municipiul F„g„ra∫, men˛ion„m societatea îNitramonia“, care are o datorie la bugetul de stat de 26 miliarde lei.

Declara˛ie politic„: î130 de ani de la Ónfiin˛area P.N.L.“

De∫i istoria nu este domeniul meu predilect, fiindu-mi mult mai apropiat cel al cifrelor, este datoria fiec„rui rom‚n s„-∫i cunoasc„ istoria. Astfel, m„ adresez dumneavoastr„ ast„zi, la Ómplinirea a 130 de ani de la formarea Partidului Na˛ional Liberal, dorind s„ readuc Ón memorie c‚teva dintre evenimentele care au acompaniat p‚n„ Ón prezent drumul prin istorie al Partidului Na˛ional Liberal.

Reprezentan˛ii liberalismului clasic rom‚nesc au contribuit la principalele evenimente ale secolelor al XIX-lea ∫i al XX-lea — ∫i poate, de ce nu, ∫i la evenimentele Ónceputului mileniului al III-lea.

La Ónceputul anului 1875 se producea Ónchegarea grup„rilor liberale rom‚ne∫ti Ón a∫a-numita coali˛ie de la Mazar-Pa∫a, care a stat la baza Partidului Na˛ional Liberal ce cu onoare Ól reprezint Ón Parlament. De aici Óncolo, liberalii au avut ∫ansa (sau ne∫ansa, de∫i nu au considerat-o niciodat„ altfel dec‚t o datorie fa˛„ de Rom‚nia) de a guverna Ón momente importante ∫i Ón acela∫i timp dificile ale istoriei noastre: Ón 1866, c‚nd s-a elaborat prima Constitu˛ie modern„ a Rom‚niei; Ón 1877, c‚nd ne-am c‚∫tigat independen˛a de stat (de la a c„rei aniversare nu a trecut mult„ vreme); Ón 1881, c‚nd Rom‚nia devine regat; Ón 1916, c‚nd Rom‚nia particip„ la Primul R„zboi Mondial pentru a Óntregi ˛ara, ∫i apoi la realizarea Rom‚niei Mari, Ón 1918; Ón 1923, c‚nd printr-o

nou„ Constitu˛ie se realizeaz„ modernizarea ∫i reformarea ˛„rii noastre.

Destinele Partidului Na˛ional Liberal ∫i ale Rom‚niei au fost indisolubil legate de cele ale familiei Br„tianu, ajung‚ndu-se, uneori, p‚n„ la a se confunda. Dac„ personalitatea lui I.C. Br„tianu Ónseamn„ formarea Rom‚niei ca stat independent, ilustrul s„u fiu, Ion I.C. Br„tianu a condus ˛ara Ón momente dificile, at‚t Ón timpul ocupa˛iei germane din timpul Primului R„zboi Mondial, c‚t ∫i dup„ acesta, c‚nd reformele impuse de Partidul Na˛ional Liberal au dus la modernizarea intern„, dar ∫i la ocuparea unui loc important Ón politica regional„ (sud-est ∫i central-european„), ca factor de echilibru.

Œn perioada interbelic„ s-a vorbit mult despre îoccidentalizarea Rom‚niei“ ca factor pozitiv sau negativ Ón dezvoltarea societ„˛ii, mai ales prin persoana sociologului ™tefan Zeletin, de altfel, creatorul neoliberalismului rom‚nesc, subiectul fiind ∫i ast„zi Ón aten˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti, ∫i poate nu Óndeajuns, prin prisma ader„rii la marea comunitate european„.

## **Domnul Corneliu Momanu:**

Vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ aduce la cuno∫tin˛„ abuzurile s„v‚r∫ite de pre∫edintele P.S.D. Vrancea, Marian Opri∫an.

Dac„ presa local„ ∫i chiar cea central„ este zilnic Ón situa˛ia de a relata o serie de aspecte petrecute la Consiliul Jude˛ean Vrancea, eu, Ón calitate de deputat de Vrancea al Partidului Na˛ional Liberal, nu pot r„m‚ne impasibil la ceea ce se Ónt‚mpl„ la nivelul legislativului vr‚ncean.

S„pt„m‚na trecut„ a fost una care a Ónsemnat Óncununarea unui lung ∫ir de ilegalit„˛i ∫i afaceri dubioase, realizate de c„tre cel pe care opinia public„ Ól cunoa∫te ca fiind unul dintre cei mai controversa˛i membri ai P.S.D.

Dup„ ce S.C. îDrumuri ∫i Poduri Vrancea“ — S.A., aflat„ Ón proprietatea Consiliului Jude˛ean Vrancea, a fost falimentat„ cu bun„ ∫tiin˛„ de c„tre pre∫edintele Opri∫an, aceasta acumul‚nd datorii imense la bugetul statului, Ón mod absolut ilegal, îbaronul“ fostului partid de guvern„m‚nt Óncearc„ s„ privatizeze aceast„ societate, Ón baza unei re˛ete deja cunoscute ∫i care este de 15 ani specialitatea P.S.D.-ului.

Œn primul r‚nd, s-a ac˛ionat sistematic pentru devalizarea acestei societ„˛i prin acumularea unor datorii imense, prin achizi˛ionarea unei ma∫ini de lux de c„tre Opri∫an, pl„tindu-se bani din bugetul acestei societ„˛i Ón condi˛iile Ón care aceast„ societate nu-∫i mai achitase de mult timp datoriile c„tre bugetul statului.

Œn momentul scaden˛ei, îbaronul“ Opri∫an nu a dorit s„ pl„teasc„ datoriile pe care potrivit legii era obligat s„ le pl„teasc„, av‚nd o explica˛ie terifiant„ pentru a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005 justifica acest refuz. El declara c„ nu va achita datoriile la S.C. îDrumuri ∫i Poduri Vrancea“ — S.A., pentru c„ alegerile generale de la sf‚r∫itul anului trecut nu au dat c‚∫tig de cauz„ P.S.D.-ului.

Ceea ce este ∫i mai grav, Óns„, este faptul c„ haiducia politic„ a îbaronului“ pesedist s-a transferat ∫i la nivelul îfunc˛ion„rii aparatului administrativ local“. Astfel, Ón Óncercarea de a privatiza S.C. îDrumuri ∫i Poduri Vrancea“ — S.A. ∫i de a o vinde unei firme agreate, Opri∫an a Óncercat for˛area adopt„rii unei hot„r‚ri de consiliu jude˛ean care s„-i consfin˛easc„ îopera“.

## Stima˛i colegi,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 207. Sunt absen˛i 124, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 17.

Proiectul de lege care este pe ordinea de zi ast„zi este proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal ∫i proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

V„ reamintesc c„ Ón program am decis c„ vom continua programul p‚n„ la finalizarea dezbaterii acestui proiect de lege.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Invit pre∫edintele comisiei s„ ne fac„ propunerile privind timpii aloca˛i acestei dezbateri.

Domnule pre∫edinte,

Propun plenului Camerei Deputa˛ilor s„ avem o jum„tate de or„ dezbateri generale ∫i dup„ aceea trei ore dezbateri pe textul de lege Ón ansamblu.

Nu. V„ rog, face˛i conform regulamentului, domnule vicepre∫edinte. Ansamblu, trei ore jum„tate pe articol?

Spuneam jum„tate de or„ pentru dezbateri generale, ∫i pentru articole, pentru toate articolele din raport, trei ore.

Nu, da˛i-mi pe articol, cum spune regulamentul, v„ rog.

Dou„ minute, ca s„ avem timp s„ ne putem Óncadra Ón toate articolele care sunt Ón raport.

Deci, 3 ore jum„tate, cu dou„ minute pe articol. Sunte˛i de acord? Cine este pentru aceast„ propunere? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Avem dou„ ab˛ineri.

S-a adoptat.

Ini˛iatorul, v„ rog. V„ rog s„ v„ prezenta˛i.

## **Doamna Elena Doina Dasc„lu** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ :

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor deputa˛i,

Sunt Doina Dasc„lu, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice, ∫i permite˛i-mi s„ v„ prezint motiva˛ia elabor„rii celor dou„ ordonan˛e de urgen˛„.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/1993 privind Codul fiscal, prin acest act normativ s-a Ónlocuit, Ón fapt, sistemul de impunere privind veniturile realizate de persoanele fizice, care presupuneau utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse Óntre 18 ∫i 40%, cu un sistem bazat pe cota propor˛ional„ de 16%, aplicat„ pentru majoritatea categoriilor de venituri.

Tot prin acest act normativ s-au f„cut unele modific„ri esen˛iale ∫i Ón domeniului impozitului pe profit, Ón sensul diminu„rii cotei-standard pe impozit pe profit cu 9 puncte procentuale, respectiv de la 25 la 16%, pentru crearea unui cadru fiscal mai atractiv pentru investi˛iile rom‚ne ∫i cele str„ine. Pentru contracararea par˛ial„ a efectelor negative produse de aceste modific„ri asupra bugetului de stat, prin acela∫i act normativ s-a majorat ∫i cota de impunere pentru microÓntreprinderi cu 1,5 puncte procentuale, respectiv de la 1,5 la 3%.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005, cu intrare Ón vigoare de la 1 aprilie, a produs unele modific„ri Ón domeniul impozitelor indirecte ∫i Ón acela∫i timp a introdus Ón zona impozitelor directe unele activit„˛i ∫i unele venituri care nu au fost impozitate. Astfel, s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005 diminuat prin aceast„ ordonan˛„, m„ refer la nr. 24/2005, s-a decalat Ón fapt calendarul accizelor, de la 1 iulie la 1 aprilie, ∫i cu o majorare Ón acela∫i timp a acestor cote prev„zute Ón calendar cu 13,5, pentru a contracara efectul negativ al deprecierii euro, a∫a cum este actualmente stabilit sistemul de impunere a accizelor.

™i eu v„ mul˛umesc. Comisia are cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cu adresa P.L. nr. 2 din 1 februarie 2005, Biroul permanent, conform art. 89 ∫i art. 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, a sesizat, pentru examinare ∫i avizare Ón fond Ón procedur„ de urgen˛„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005, ambele privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Av‚nd Ón vedere c„ cele dou„ proiecte de lege au acela∫i obiect de reglementare, respectiv modificarea Legii nr. 571/2003, comisia a hot„r‚t, conform art. 66 alin. 3 din Regulamentul Camerei, Óntocmirea unui singur raport.

Œn consecin˛„, comisia propune plenului respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005, prevederile acesteia fiind preluate ca amendamente Ón proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004.

La Óntocmirea prezentului raport s-au avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, avizul Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ón sensul modific„rii nivelului unor impozite, instituirea de m„suri care s„ conduc„ la reducerea pe ansamblu a fiscalit„˛ii, simplificarea sistemului fiscal, utilizarea mai eficient„ a p‚rghiilor fiscale care s„ contribuie la Ónt„rirea clasei de mijloc, stimularea liberei ini˛iative, sus˛inerea dezvolt„rii sistemului privat ∫i efectuarea de noi investi˛ii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La dezbaterea proiectului au participat, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei, din partea Ministerului Finan˛elor Publice, Ionu˛ Popescu, ministru, Mara R‚mniceanu, secretar de stat, Cornelia Petreanu, director, Matei Gheorghe, director, Tomi Victoria, director, Busuioc Ion, director, Gabriela Tudose, ∫ef de serviciu, Toma Geta, ∫ef de serviciu.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul Mihai T„n„sescu, procedur„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

A∫ vrea s„ ridic Ón fa˛a dumneavoastr„ o problem„ care a fost discutat„ ∫i ieri la Biroul permanent, dar cred c„ trebuie s„ fi˛i Óncuno∫tin˛a˛i de ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón cadrul comisiei.

Miercuri, 18 mai, c‚nd am avut pe agend„ Codul fiscal, au Ónceput lucr„rile Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Aceast„ ordine de zi a fost stabilit„ de c„tre Biroul comisiei ∫i au fost prezen˛i 14 deputa˛i, au absentat doi deputa˛i motivat ∫i 12 deputa˛i nemotivat.

Œn urma discu˛iilor din cadrul lucr„rilor comisiei, deputa˛ii Partidului Social Democrat au p„r„sit sala de ∫edin˛e, ∫edin˛a fiind Ónchis„ din cauza lipsei de cvorum. Œn calitatea mea de pre∫edinte al comisiei, constat‚nd aceast„ lips„ de cvorum, am suspendat ∫edin˛a, propun‚nd comisiei reluarea discu˛iilor a doua zi de diminea˛„.

Ulterior acestei suspend„ri de ∫edin˛„, vicepre∫edintele comisiei, domnul Nicol„escu, din punctul meu de vedere, neregulamentar, a convocat o nou„ ∫edin˛„, Ónlocuind membrii absen˛i cu al˛i deputa˛i c„rora, sigur, le-a f„cut acele Ómputerniciri scrise.

Consider„m c„ aceast„ ∫edin˛„, din punctul meu de vedere, este neregulamentar„, Ón primul r‚nd c„ ordinea de zi a acestei noi ∫edin˛e, stabilite de c„tre biroul comisiei la ora 14,00, deci dup„ o or„ dup„ Ónceperea ∫i suspendarea primei ∫edin˛e de c„tre mine, Ón calitate de pre∫edinte, nu a respectat Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, prevederile art. 44.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005 Totodat„, nu au fost respectate condi˛iile art. 48 alin. 1, ∫i anume convocarea ∫edin˛elor, care trebuie s„ fie f„cut„ cu cel pu˛in 24 de ore Ónainte, convocarea se face de c„tre pre∫edinte, iar convocarea ∫edin˛elor de c„tre vicepre∫edinte se face doar Ón lipsa pre∫edintelui, ceea ce nu era cazul. Au fost Ónc„lcate ∫i prevederile art. 46, Ón care se spune îVicepre∫edin˛ii comisiilor Óndeplinesc pe r‚nd, Ón lipsa pre∫edintelui...“, ceea ce nu era cazul, î...atribu˛iile acestuia“.

Œn acest sens, prin nerespectarea art. 44 lit. a), a art. 45 lit. a), art. 46 ∫i 48 alin. 1 ∫i 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ supune˛i dezbaterii ∫i aten˛iei acest moment al dezbaterilor din cadrul comisiei, din punctul meu de vedere consider‚nd c„ este neregulamentar„ aceast„ ∫edin˛„ a comisiei care a avut loc. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnule deputat Bolca∫, ave˛i cuv‚ntul.

De∫i cu o oarecare voca˛ie juridic„, eu nu sunt adeptul unui formalism excesiv, Ón detrimentul unui spirit lucrativ.

Dar, de data aceasta, problema propus„ dezbaterii este de o imens„ gravitate. Nu m„ refer la aspectele formale privind convocarea, privind termenul de convocare, privind calitatea vicepre∫edintelui sau altele. Este o problem„ care vizeaz„ at‚t activitatea comisiilor, c‚t ∫i activitatea plenului.

Sigur c„ to˛i ∫tim c„ absen˛a poate s„ fie un gest de protest politic, Ón cazul plenului, c‚nd este anun˛at ca atare, nesanc˛ionabil sub nici o form„, sau poate s„ fie un gest ∫icanator procedural, dar peste care nu se poate trece.

Ceea ce este grav ∫i ceea ce amenin˛„ activitatea Camerei Deputa˛ilor aici este rolul ∫i calitatea unui pre∫edinte al comisiei sau rolul ∫i calitatea unui pre∫edinte care conduce dezbaterile Camerei Deputa˛ilor.

V„ reaminti˛i c„ Ón momentul Ón care s-a p„r„sit sala Ón semn de protest politic, de c„tre Grupul P.S.D., am protestat Ómpotriva faptului c„ cei care conduceau ∫edin˛a, respectiv un secretar, ∫i-a p„r„sit atribu˛iile de conducere a ∫edin˛ei. ™i am oferit Ónlocuitor un secretar din grupul nostru parlamentar.

Conducerea ∫edin˛ei Ónseamn„ atributul exclusiv al pre∫edintelui at‚t la nivelul comisiilor, astfel cum este stabilit Ón art. 45 lit. a) Ón regulament, ca s„ nu m„ Óntreba˛i unde scrie acest lucru, de a conduce dezbaterile, de a le declara deschise ∫i a le declara Ónchise. Peste cuv‚ntul pre∫edintelui nu are nimeni dreptul s„ hot„rasc„. Nici Ón cadrul unei comisii, nici Ón cadrul unui plen. ™i atunci, practic, ce s-a Ónt‚mplat la aceast„ comisie pentru buget ∫i de unde deriv„ pericolul?

Nemul˛umi˛i de hot„r‚rea pre∫edintelui, ∫i n-o discut dac„ e bun„ sau rea, s„ presupunem c„ nu trebuia s„ fac„ asta, dar a f„cut-o, este un gest formal de Óncheiere a unei ∫edin˛e. Nemul˛umit de acest gest formal de Óncheiere a ∫edin˛ei, un grup parlamentar, care are un vicepre∫edinte, Ó∫i convoac„ propria sa ∫edin˛„ ∫i-∫i face propria sa comisie, Ónt‚mpl„tor cumul‚ndu-se calitatea de vicepre∫edinte cu cea de lider, aceea∫i persoan„ semneaz„ delega˛iile celor care vin s„ suplineasc„ pe cei absen˛i.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Ru∫anu.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Faptul sesizat de domnul pre∫edinte T„n„sescu privind nerespectarea art. 48 din regulament, ∫i anume: convocarea ∫edin˛elor trebuie efectuat„ cu cel pu˛in 24 de ore Ónainte, iar convocarea se face numai de c„tre pre∫edinte ∫i, Ón lipsa acestuia, se face de c„tre un vicepre∫edinte, a fost rezolvat„ cu 6 luni de zile Ón urm„.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, la data respectiv„, Ón noiembrie 2004, fiind pre∫edintele Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, am ridicat aceast„ problem„ Ón plen, Óntruc‚t — cu toate c„ eu eram prezent Ón Parlament — vicepre∫edintele din partea P.S.D.-ului a convocat Grupul P.S.D. Ón cadrul Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, cu de la sine putere, ∫i a ˛inut o ∫edin˛„ de comisie prin care s-a aprobat privatizarea Societ„˛ii îElectrica Banat“ — Timi∫oara ∫i îElectrica Dobrogea“, o privatizare Ón valoare de 1 miliard ∫i 300 milioane de euro.

La data respectiv„, Ón plenul Parlamentului am semnalat acest lucru, ∫i dac„-mi permite˛i, pentru cei care nu a˛i fost prezen˛i la data respectiv„, citesc din stenograma de ∫edin˛„: îDomnule pre∫edinte Valer Dorneanu, vreau s„ v„ spun c„ art. 48 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, care prevede: «Convocarea ∫edin˛elor comisiei se face cu cel pu˛in 24 de ore Ónainte, de c„tre pre∫edintele acesteia sau, Ón lipsa acestuia, de un vicepre∫edinte care Ól Ónlocuie∫te», a fost Ónc„lcat. La comisia care s-a ˛inut ieri pentru aprobarea ∫i avizarea celor dou„ acte normative nu s-a respectat acest articol,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005 eu fiind prezent Ón Parlament, iar Grupul P.S.D., condus de domnul vicepre∫edinte Marin, s-a Óntrunit ∫i a aprobat aceast„ privatizare“. Colegul nostru, domnul deputat Valer Dorneanu, care este un eminent jurist, ∫i care la data respectiv„ era pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, mi-a dat urm„torul r„spuns, pe care Ómi permit s„ vi-l citesc din stenogram„: îDomnule Ru∫anu, termenele acestea sunt termene oferind o garan˛ie parlamentarilor s„ se Óntruneasc„. Faptul c„ majoritatea parlamentarilor din comisie s-a Óntrunit Ónseamn„ c„ problema termenului este dep„∫it„. Dac„ nu s-ar fi Óntrunit majoritatea membrilor Ón comisie, atunci st„team de vorb„. Dac„ pre∫edintele unei comisii nu este de acord cu un lucru, el nu poate bloca singur convocarea comisiei ∫i semnarea raportului, a∫a cum dori˛i dumneavoastr„“, este r„spunsul dat de c„tre pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Valer Dorneanu.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Eugen Nicol„escu, ave˛i microfonul.

## Domnule pre∫edinte,

Œn primul r‚nd, vreau s„ spun c„ m„ Óngrijoreaz„ faptul c„ intr„m Ón dezbateri pe proceduri, care dup„ opinia mea nu urm„resc dec‚t, tot a∫a, tergiversarea adopt„rii acestui proiect de lege. ™i vreau s„ subliniez Ón mod deosebit acest lucru. De ce se urm„re∫te tergiversarea ∫i am‚narea dezbaterii sau lungirea dezbaterilor mi-e greu s-o spun, numai c„ intuiesc de ce se face acest lucru. ™i a∫ dori s„ se Ón˛eleag„ de to˛i deputa˛ii prezen˛i Ón sal„ c„ interesul nostru, al parlamentarilor, acum, este s„ adopt„m acest proiect de lege, ca s„ existe timpul material necesar promulg„rii ∫i public„rii Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei ∫i aplicabilit„˛ii acestei legi cu 1 iunie 2005.

Œn ceea ce prive∫te legalitatea sau ilegalitatea, regulamentaritatea sau nu a raportului pe care Ól supunem dezbaterii plenului ast„zi, vreau s„ fac c‚teva preciz„ri: am r„mas surprins cum un coleg de la un partid de opozi˛ie Óncerca s„ ne spun„ nou„ ce s-a Ónt‚mplat Ón comisie f„r„ s„ fie acolo ∫i f„r„ s„ fie informat corect, pentru c„ to˛i colegii dumnealui din comisie nu erau Ón sal„. Nu ∫tiu de unde s-a informat el, de unde ∫tie ce s-a Ónt‚mplat Ón comisie. Ca atare, eu cred c„ demersul nu are nici o leg„tur„ cu realitatea. Este un demers de natur„ strict politic„.

Œn al doilea r‚nd, n-a hot„r‚t un grup parlamentar, cinci grupuri parlamentare, prin deputa˛ii reprezenta˛i Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, au luat decizia s„ nu p„r„seasc„ lucr„rile comisiei. Deci lucr„rile comisiei continuau. C„ s-au retras o serie de deputa˛i P.S.D., P.P.R.M. ∫i pre∫edintele ∫edin˛ei, asta nu Ónseamn„ c„ lucr„rile au Óncetat. Din punctul nostru de vedere, am constatat c„ avem cvorum, ∫i am continuat lucr„rile ∫edin˛ei. Din punctul nostru de vedere consider„m c„ ∫edin˛a a fost statutar„, a fost legal„, regulamentar„. ™i, ca atare, votul dat Ón comisie este corect.

Ca atare, pentru a nu mai lungi dezbaterile pe o procedur„ care, dup„ opinia mea, este p„guboas„, nu are nici o leg„tur„ cu ceea ce trebuie s„ adopt„m, v„ propun, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i la vot plenului Camerei Deputa˛ilor validarea raportului, astfel Ónc‚t s„ putem Óncepe dezbaterile pe raport.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. O s„ v„ rog, Óns„, s„-mi permite˛i s„ conduc ∫edin˛a eu, a∫a cum prevede regulamentul. V„ mul˛umesc pentru propunere. Domnul deputat Valer Dorneanu.

## Stima˛i colegi,

A∫ putea s„ invoc dreptul la replic„. Vreau, Óns„, o scurt„ interven˛ie pe fond, pentru c„ m-a onorat colegul meu, Ru∫anu, cu o raportare la activitatea Parlamentului trecut. I-a∫ dori domnului Ru∫anu sub conducerea d‚nsului s„ aib„ randamentul Parlamentului din sesiunea trecut„ ∫i i-a∫ mai recomanda ca, Ón calitate de lider al majorit„˛ii parlamentare, s„ Óncerce, de pild„, atunci c‚nd discut„m o procedur„ de urgen˛„ ∫i c‚nd vine un pre∫edinte ∫i propune timpii de dezbatere, s„ evite s„ se discute 3 ore, dac„ discut„m acel proiect Ón 5 minute sau Ón 10 minute. ™i i-a∫ mai face mult mai multe recomand„ri.

C‚t prive∫te precedentul creat de mine, a∫ vrea s„-i amintesc urm„torul lucru: era cu totul altceva, era un proiect de lege cu privire la privatizarea îElectricii“ ∫i a altor Óntreprinderi, un proiect de lege intrat Ón procedur„ de urgen˛„, cu privire la care Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi au stabilit un termen de urgen˛„ pentru comisie. Pe baza acestui termen, vicepre∫edintele comisiei, Ón lipsa dumneavoastr„, pentru c„ atunci nu era˛i at‚t de prezent ca acum, a convocat comisia, s-a realizat cvorumul ∫i s-a redactat raportul comisiei.

Œn cazul dumneavoastr„ nu a fost a∫a; Ón cazul dumneavoastr„, dup„ ce comisia s-a Óntrunit, sub pre∫edin˛ia pre∫edintelui, dup„ ce s-a Ónchis ∫edin˛a, dumneavoastr„ a˛i convocat o nou„ ∫edin˛„, ceea ce este cu totul altceva. ™i atunci sfatul meu este ca Ón loc s„ c„uta˛i tot felul de tertipuri, tot felul de impedimente procedurale, mobiliza˛i-v„, a∫a cum dumneavoastr„ tot ne spunea˛i nou„ mai anii trecu˛i c„ noi, majoritatea, avem obliga˛ia s„ Óntrunim cvorumul ∫i s„ asigur„m majoritatea, v„ Óntoarcem acum acest sfat: vede˛i-v„ de mobilizarea oamenilor, convoca˛i-v„ ∫edin˛ele la timp, asigura˛i-v„ majoritatea ∫i ve˛i realiza performan˛a pe care am avut-o noi.

Deci rug„mintea mea este: nu invoca˛i acel precedent, pentru c„ s-a desf„∫urat Ón cu totul al˛i parametri dec‚t cei de azi. Atunci comisia a fost obligat„ de c„tre Biroul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005 permanent, din care ∫i dumneavoastr„ f„cea˛i parte, reprezentantul Partidului Na˛ional Liberal, Comitetul ordinii de zi a stabilit acela∫i termen de urgen˛„ ∫i practic comisia a fost obligat„ de c„tre o structur„ de conducere a partidului, structura administrativ„, ∫i de c„tre structura politic„ de conducere a Camerei s„ se Óntruneasc„ de urgen˛„ ∫i s„ realizeze acea dezbatere pentru elaborarea raportului, repet, Ón lipsa dumneavoastr„.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul Oltean era Ónaintea dumneavoastr„, domnule Ru∫anu. V„ dau cuv‚ntul dup„ domnul Oltean, c„ d‚nsul s-a Ónscris Ónainte.

Pofti˛i, domnul Oltean v„ cedeaz„ r‚ndul, domnule Ru∫anu.

Œmi trebuie dreptul la replic„ pentru ilustrul meu coleg, c„ruia probabil c„ memoria Ói mai face feste c‚teodat„, de la o v‚rst„.

Domnule coleg, la data respectiv„ situa˛ia a fost mult mai grav„ ∫i vreau s„ v-o reamintesc: Grupul P.S.D. s-a Óntrunit singur, f„r„ P.R.M., f„r„ P.D., f„r„ P.N.L.; numai Grupul P.S.D. din Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare s-a Óntrunit, numai d‚n∫ii. Nu au anun˛at pe nimeni. Eu eram Ón Parlament, domnule coleg. Mai lipsesc, ∫i dumneavoastr„, ∫i eu, nu-i o problem„ asta, lipsim cu to˛ii. Dar vede˛i din stenogram„, care spune c„ eu sunt Ón Parlament. ™i am venit atunci, eram Ón plen; iar Ón timp ce eu eram Ón plen, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Grupul P.S.D., s-a Óntrunit Óntr-o Ónc„pere, acolo au decis.

Dac„ vre˛i, v„ mai reamintesc din stenogram„, c„ poate nu ˛ine˛i minte: domnul Ru∫anu l-a Óntrebat pe domnul pre∫edinte Valer Dorneanu: îDomnule pre∫edinte, din ce spune˛i dumneavoastr„, Regulamentul Camerei Deputa˛ilor este facultativ. V„ men˛ine˛i acest punct de vedere?“

Domnul pre∫edinte Valer Dorneanu: îDomnule coleg, ∫ti˛i c„ v„ apreciez, dac„ vre˛i s„ facem o dezbatere teoretic„ despre regulament Ómpreun„, v„ invit dup„ ∫edin˛„ Ón biroul meu ∫i atunci vom discuta ∫tiin˛ific ∫i despre regulament ∫i despre altceva“. Acesta a fost r„spunsul dumneavoastr„, domnule Valer Dorneanu. Œmi pare r„u c„ nu mai ˛ine˛i minte, dar eu am stenograma. V„ mul˛umesc. Dac„ mai ave˛i probleme, putem s„ citim stenograma ∫i o s„ ne aducem aminte am‚ndoi.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat, dar nu ne-a˛i spus dac„ a˛i discutat dup„ ∫edin˛„.

Timpul domnului Dorneanu era pre˛ios pe vremea aceea, c„ era pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i nu avea timp.

Iar... o precizare: nu am fost nici atunci ∫i nici acum liderul Grupului P.N.L. din Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc foarte mult pentru considera˛ie ∫i pentru aprecieri.

Domnul deputat Oltean.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Personal cred c„ Óntreaga discu˛ie care se poart„ ast„zi pe marginea legalit„˛ii sau ilegalit„˛ii raportului Óntocmit de c„tre comisia de specialitate este una de natur„ artificial„, av‚nd doar menirea de a obstruc˛iona dezbaterile pe marginea unui proiect de lege extrem de important.

Pentru c„ pe litera statutului ∫i a Regulamentului Camerei Deputa˛ilor o s„ observ„m c„ activitatea comisiei s-a Ónscris perfect ∫i c„ suntem Ón prezen˛a unui raport corect Óntocmit ∫i care nu poate fi obstruc˛ionat Ón ceea ce prive∫te punerea lui Ón dezbaterea plenului Camerei Deputa˛ilor.

A∫ pleca de la prevederea art. 48 alin. 2, Ón care se precizeaz„ c„ participarea deputa˛ilor la ∫edin˛ele comisiilor permanente este obligatorie. Deci, din capul locului, Ón conformitate cu aceast„ prevedere, nu putem p„r„si sala de ∫edin˛e a comisiilor de specialitate intr‚nd Ón conflict cu prevederea regulamentului. Deci p„r„sirea s„lii de ∫edin˛„ este Ón afara regulamentului.

Pe urm„, art. 46 precizeaz„ c„: îVicepre∫edin˛ii comisiilor Óndeplinesc pe r‚nd, Ón lipsa pre∫edintelui, atribu˛iile acestuia“. Atunci c‚nd pre∫edintele comisiei a p„r„sit sala de ∫edin˛e, Ón opinia mea, a f„cut un gest reprobabil, pentru c„ pre∫edintele de comisie se situeaz„ deasupra intereselor grupului parlamentar pe care Ól reprezint„ Ón aceast„ calitate, el reprezint„ interesele comisiei respective, ∫i chiar dac„ grupul Domniei sale p„r„se∫te, din motive obiective sau mai pu˛in obiective, sala de ∫edin˛„, pre∫edintele este obligat s„ r„m‚n„ acolo ∫i s„ continue lucr„rile. Dac„ o face, atunci oricare dintre vicepre∫edin˛ii care fac parte din Biroul permanent al comisiei trebuie s„ preia conducerea ∫i s„ asigure continuitatea lucr„rilor.

Œn al treilea r‚nd, deputa˛ii care absenteaz„ de la lucr„rile comisiei pot fi Ónlocui˛i de al˛i deputa˛i, dar din acela∫i grup, pe baza Ómputernicirii scrise a liderului grupului parlamentar. Simpla coinciden˛„ c„ liderul Grupului P.N.L. este ∫i vicepre∫edinte al comisiei este una pur Ónt‚mpl„toare, care nu intr„ Ón conflict cu prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor ∫i, Ón consecin˛„, nu pot fi puse Ón discu˛ie Ómputernicirile date.

Mul˛umesc. Domnul deputat Mihai T„n„sescu.

## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu:**

## Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Am revenit la acest microfon pentru a aduce mai mult„ acurate˛e Ón cele spuse de colegul nostru de la Partidul Democrat.

Sunte˛i r„u informat, domnule Oltean, sau informa˛ia dumneavoastr„ nu este corect„. Eu, Ón calitate de pre∫edinte, nu am p„r„sit lucr„rile comisiei. Eu, Ón calitate de pre∫edinte, am r„mas s„ conduc aceast„ comisie p‚n„ c‚nd am constatat c„ ea nu este regulamentar Óntrunit„, nu avea cvorum, dac„... probabil ∫ti˛i ce Ónseamn„ acest lucru.

Œn calitate de pre∫edinte am Ónchis, am suspendat lucr„rile, r„m‚n‚nd deci la aceast„ ∫edin˛„, constat‚nd c„ nu este cvorum. Œn momentul acela, c‚nd am suspendat aceste lucr„ri, colegul nostru distins, domnul Nicol„escu, a Ónceput s„ sune la telefoane ca s„-∫i aduc„ al˛i colegi, s„ fac„ cvorum. Este vorba nu de o continuare a ∫edin˛ei, ci de o nou„ ∫edin˛„, ca s„ Ón˛elegem foarte clar, stima˛i colegi. Œn momentul Ón care am Ónchis ∫edin˛a ∫i ea a fost suspendat„, ∫i exist„ proces-verbal de suspendare a ∫edin˛ei, s-a convocat o nou„ ∫edin˛„, nu s-a continuat cea veche. De aceea, rog s„ analiz„m cu mult„ aten˛ie ∫i cu mult„, cred eu, dorin˛„ de a face regulile c‚t mai clare, ca Ón viitor s„ nu se mai Ónt‚mple a∫a ceva.

Vreau, domnule coleg, s„ v„ spun c„ mi-am p„strat calitatea p‚n„ la suspendarea ∫edin˛ei, Ón calitatea pe care am avut-o, de pre∫edinte, ∫i anume Ón momentul Ón care cvorumul n-a mai fost atins, lucr„rile s-au suspendat ∫i, cu at‚t mai mult, am propus ca lucr„rile s„ fie reluate a doua zi, diminea˛a, c‚nd speram s„ avem acest cvorum. Dar faptul s„ convoci o nou„ ∫edin˛„, Ón cazul Ón care pre∫edintele era Ón Camer„, era prezent, cred c„ este o Ónc„lcare a regulamentului, a∫a cum a subliniat ∫i domnul deputat Bolca∫.

Mul˛umesc.

™i eu mul˛umesc. Domnul deputat Oltean.

Domnule pre∫edinte,

Mai Ónt‚i, da˛i-mi voie s„ apreciez la modul deosebit cuno∫tin˛ele juridice ale domnului pre∫edinte al comisiei ∫i s„ Ól felicit pentru bogatul limbaj de natur„ juridic„ pe care-l st„p‚ne∫te.

Œn al doilea r‚nd, dac„ Óntr-adev„r lucrurile stau a∫a, eu cred c„ exist„ un proces-verbal de ∫edin˛„, care s-a Óntocmit, ∫i al c„rui con˛inut cred c„ poate fi cunoscut de c„tre to˛i membrii Parlamentului, pentru a fi Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„ Ón aceast„ privin˛„.

™i, Ón al treilea r‚nd, eu cred c„ atunci c‚nd lu„m atitudine ∫i c‚nd avem puterea s„ ne exprim„m un punct de vedere, replicile t„ioase sau lipsite de bun-sim˛ sunt mai pu˛in necesare la acest microfon.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Ionescu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am Ón˛eles din lu„rile de cuv‚nt dinaintea mea c„, de fapt, la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a avut loc o ∫edin˛„ cu Ónc„lcarea regulamentului.

Am observat c„ din partea puterii s-a invocat c„ anul trecut ar fi existat o excep˛ie, s„ nu zicem c„ este o Ónc„lcare, sau hai s„ zicem ∫i o Ónc„lcare a regulamentului. Nu cred c„ o Ónc„lcare sau o excep˛ie a regulamentului poate fi invocat„ ca o cutum„ pentru a merge Ón continuare pe litera regulamentului, context Ón care, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ fi˛i amabil ∫i s„ supune˛i la vot urm„toarea propunere: propun ca Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ analizeze acest caz ∫i s„ fac„ o prezentare Ón fa˛a Parlamentului, cu referire la legalitatea acestei comisii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, am s„ studiez dac„ se poate supune Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i legalitatea raportului.

P‚n„ atunci am s„ ˛in seama de propunerile pe care le-a f„cut domnul deputat Bolca∫ referitoare la modul Ón care s„ mergem — dup„ aceste discu˛ii de procedur„ —, propunere care se Óncadreaz„, Ón mod evident, Ón litera regulamentului.

Deci avem Ón fa˛„ o situa˛ie extrem de clar„: pre∫edintele comisiei acuz„ c„ s-a Óncheiat raportul Ón afara regulamentului; vicepre∫edintele spune c„ a fost Ón cadrul regulamentului. Doar plenul poate hot„rÓ.

A existat o propunere a domnului Bolca∫ de a retrimite raportul la comisie, pe care am s-o

Voturi Ómpotriv„? 93 voturi Ómpotriv„.

Raportul nu a fost trimis la comisie.

Raportul r„m‚n‚nd Ón sal„, avem cele dou„ solu˛ii pe care vi le-am prezentat anterior: s„ lucr„m doar pe raport, consider‚ndu-l valid, sau s„ lucr„m pe lege, consider‚nd raportul invalid.

Am s„ v„ supun dumneavoastr„ prima variant„ Ónt‚i votului: raportul Ól consider„m valid ∫i lucr„m pe raport. Cine este pentru? 96 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 76 voturi Ómpotriv„.

Deci raportul este valid. Lucr„m pe raport.

Domnul T„n„sescu vrea s„ ne spun„ c‚teva cuvinte pe procedur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005

Doar s„-i mul˛umesc pre∫edintelui Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, domnul Andon, care prin votul s„u a demonstrat Ónc„ o dat„ c„ ceea ce am spus ∫i c„ ceea ce am relatat ast„zi este corect ∫i Ómpotriva regulamentului, ceea ce s-a Ónt‚mplat, doar c„ votul majorit„˛ii a decis altfel. Este altceva. Dar trebuie s„ ne dea de g‚ndit pe viitor, dac„ din punct de vedere juridic ceea ce s-a Ónt‚mplat este corect sau nu. ™i Ónc„ o dat„ Ói mul˛umesc domnului Andon.

Comisia ne propune adoptarea formei Senatului. Dac„ exist„ interven˛ii? M„ ierta˛i! Domnul deputat Bolca∫.

De fapt nu este procedur„, dar s-a s„rit peste Capitolul îDezbateri generale“, care a fost confundat cu acest capitol de stabilire a legalit„˛ii raportului.

V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ relua˛i, Ón limita timpului propus ∫i votat de comisie, dezbaterile generale. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Sergiu Andon.

## **Domnul Sergiu Andon:**

Am luat cuv‚ntul pentru explicarea votului ∫i vreau s„ spun c„ nu at‚t argumentele pro ∫i contra validit„˛ii raportului ∫i procedurii urmate Ón cadrul comisiei m-au convins Óntr-un fel sau altul; poate c„ exist„ o Ónclina˛ie spre ideea c„ procedura Ón comisie nu a fost scrupulos respectat„ p‚n„ la cap„t, dar ceea ce m-a determinat s„ votez astfel ∫i m„ va determina Ón orice Ómprejurare este tendin˛a pe care o resimt, de c‚nd am intrat Ón Parlament, ∫i care este de mai veche origine, dar Ómpotriva c„reia speram s„ lupt„m cu to˛ii, ∫i anume de a conduce prin varii modalit„˛i sau de a se ajunge prin varii modalit„˛i la formalism, la un caracter tot mai mult de ma∫in„ de vot, at‚t al Parlamentului, ca ansamblu, c‚t ∫i a comisiilor, ca subansamble.

Exist„ multe modalit„˛i. Eu personal le monitorizez ∫i sper s„ le cuprind Óntr-un document unitar, dar criteriul esen˛ial pe care Ól urm„resc este acela c„, Ón primul r‚nd, e valabil„ orice interpretare de liter„ de regulament sau de situa˛ie de fapt care este Ón favoarea consisten˛ei ∫i seriozit„˛ii dezbaterilor. ™i sunt Ómpotriva oric„rei modalit„˛i ∫i oric„rei interpret„ri de regulament care se face Ón sensul c„ dezbaterile trebuie s„ fie fugitive, ca pe vremea Marii Adun„ri Na˛ionale.

Mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn urma votului plenului, vom trece la dezbaterea proiectului de lege pe articole, conform raportului depus de c„tre comisie, nu Ónainte, Óns„, dac„-mi permite˛i, s„ v„

Domnule deputat, ave˛i dreptate. Œmi cer scuze, a∫a am f„cut! Datorit„ faptului c„ au fost foarte lungi dezbaterile de procedur„, m-a luat valul ∫i Ómi cer scuze plenului.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea grupurilor parlamentare, colegii care se Ónscriu: Mihai T„n„sescu, P.S.D. Unul pe grup, conform regulamentului. 30 de minute pentru discu˛ii.

## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn decembrie 2004, o dat„ cu c‚∫tigarea alegerilor de c„tre Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, toat„ lumea spera ∫i avea credin˛a c„ anul acesta, anul 2005, va fi, din punct de vedere fiscal, un an al relax„rii, al stabilit„˛ii, al consolid„rii cadrului legislativ. Era un deziderat, poate, Ón care cei mai mul˛i aveau convingerea ∫i speran˛a c„ introducerea acestui nou sistem fiscal, Ón primul r‚nd prin aplicarea cotei unice, va aduce mai mult„ simplificare ∫i mai mult„ corectitudine. Fals!

La sf‚r∫itul lunii decembrie, Ónceputul lui ianuarie, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ dat„ îpe picior“, din punctul meu de vedere, s-a modificat Codul fiscal. A fost prima bre∫„ de Ónc„lcare a legii. ™i s-a legiferat introducerea de la 1 ianuarie 2005 a cotei unice. A fost un moment Ón care, a∫a cum spuneam, to˛i s-au bucurat. N-au trecut dec‚t dou„ s„pt„m‚ni ∫i aceast„ euforie a fost stopat„ de un verdict simplu ∫i clar, ∫i el nu venea din partea oricui, ci din partea Fondului Monetar Interna˛ional, care ar„ta c„ aplicarea acestui nou sistem fiscal, prin introducerea cotei unice, va dereglementa bugetul de stat, va crea minus de venituri ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, va putea s„ creeze presiuni Ón ceea ce prive∫te men˛inerea ratei infla˛iei pe 2005. De fapt, lucru care a fost ∫i aprobat zilele trecute ∫i chiar spus prin vocea guvernatorului B„ncii Na˛ionale, c„ aceast„ ˛int„ va fi mai mare de 7%.

Calculele la momentul respectiv ar„tau clar c„ bugetul de stat va pierde aproape 1,2% din produsul intern brut venituri, peste 30.000 de miliarde, lucru care a fost recunoscut de c„tre Guvern, prin acel program de preaderare care a fost depus la Bruxelles Ón cursul lunii februarie.

™i atunci, toat„ lumea, dup„ o lun„ ∫i jum„tate, constat‚nd c„ aceste m„suri aduc minusuri mari de venituri ∫i perturb„ foarte clar activitatea anului 2005, au Ónceput g‚nditorii s„ vad„ ce impozite ∫i taxe pot fi m„rite, ca rom‚nii, noi to˛i, s„ putem s„ acoperim din banii no∫tri golul creat de aplicarea cotei unice.

Primul semnal a fost dat c„tre Óntreprinderile mici ∫i mijlocii ∫i, nu mai mult ∫i mai pu˛in, s-a dublat impozitul: de la 1,5% pe cifra de afaceri, la 3%.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al P.P.R.M. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am analizat Ómpreun„ cu Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare aceast„ modificare a Codului fiscal ∫i a∫ vrea s„ v„ prezint pozi˛ia noastr„ Ón cifre. Presiunea fiscal„ medie cre∫te cu 3% pe agen˛ii economici ∫i cu 4,1% pe gospod„riile private. Cresc accizele cu Óntre 2.000 ∫i 2.300 lei pe litrul de benzin„, cu 2.200 la motorin„. Deja au devenit produse de lux p„cura, care are o acciz„ de 300 de lei pe litru, ∫i energia electric„, care cre∫te cu Óntre 10 ∫i 14 lei pe kW. Nu este luat„ Ón calcul cre∫terea de pre˛ datorat„ calculului normal al profitului. Impozitul pe cifra de afaceri a microÓntreprinderilor a crescut cu 100% ∫i deja se vede, pentru c„ foarte multe microÓntreprinderi au disp„rut.

Impozitarea dob‚nzilor ∫i a c‚∫tigurilor din tranzac˛iile imobiliare cre∫te cu 900%. Impozitarea la dob‚nzi ∫i la depozite, certificate de depozit ∫i la celelalte instrumente care sunt de economisire, din partea B„ncii Na˛ionale, cresc cu 100%. Pentru nereziden˛i economiile interne sunt discriminate, Ón acest sens, pentru c„, iat„, ele cresc cu 800%.

Devine substan˛„ de impunere devalorizarea monedei na˛ionale. S-au eliminat facilit„˛ile fiscale c‚∫tigate de contribuabili pentru reabilitarea locuin˛ei, asigurarea locuin˛ei, contribu˛ii la scheme de pensii, primele pentru asigur„rile de s„n„tate.

Per total, de fapt ∫i de drept, din 4,4 milioane de salaria˛i, 3,3 milioane beneficiaz„ de o cre∫tere a c‚∫tigurilor salariale Óntre 53.000 ∫i 160.000 lei, ∫i fiscalitatea cre∫te pe gospod„rie cu 4,1%. Œn acest context, evident c„ mergem Ónainte, pe spinarea contribuabililor.

Œn acest context, Partidul Popular Rom‚nia Mare nu poate discuta aceast„ modificare neconstitu˛ional„ a Codului fiscal, pentru c„ ea va fi Ón continuare un factor de infla˛ie, de cre∫tere a pre˛urilor ∫i un factor de sc„dere a nivelului de trai al popula˛iei.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, stimate coleg. Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Bun„ diminea˛a! Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine ∫i va vota Ón favoarea acestui Cod fiscal. De ce?

R„spunsul este foarte simplu. Este o lege de care economia are nevoie.

BineÓn˛eles c„ a∫ vrea s„ subliniez c„ multe dintre comentariile f„cute ast„zi, la acest microfon, au fost incorecte. Codul fiscal a fost dezb„tut. Dovad„ o stau numeroasele amendamente pe care le ave˛i Ón raport. Dac„ aceste discu˛ii nu ar fi existat, nici dumneavoastr„ nu a˛i fi avut amendamentele respective. Partidul Conservator crede cu t„rie Ón dezvoltarea clasei de mijloc. Drept pentru care ∫i la acest Cod fiscal am ∫tiut ∫i am dorit s„ ap„r„m interesele acestei clase de mijloc. Amendamentele noastre vizeaz„ activitatea notarial„, amendamentele noastre vizeaz„ microÓntreprinderile, amendamentele noastre vizeaz„ dezvoltarea pie˛ei de capital.

Œn consecin˛„, av‚nd Ón vedere c„ multe dintre aceste amendamente ne-au ∫i fost aprobate, noi, cei din Partidul Conservator, vot„m Ón favoarea acestui Cod fiscal.

V„ mul˛umim _. (Aplauze din partea Partidului Conservator.)_

Domnul deputat Nicol„escu, Grupul parlamentar al P.N.L.

## Stima˛i colegi,

Am sperat c„ dezbaterea pe acest Cod fiscal nu va fi transformat„ Óntr-o dezbatere politicianist„. Am sperat c„ se vor reliefa acele lucruri care sunt bune sau sunt rele, at‚t c‚t poate fiecare grup parlamentar, prin doctrina ∫i ideologia politic„ proprie, s„ vad„.

Dar de aici ∫i p‚n„ la a introduce neadev„ruri, p‚n„ la introduce multe lucruri false, drumul este lung ∫i cred eu c„ nu poate fi acceptat. Ini˛ial nu am vrut s„ iau cuv‚ntul, consider‚nd c„ de c‚nd se tot discut„ de modificarea Codului fiscal nu mai sunt lucruri noi de spus.

Am crezut, de asemenea, c„ este mai important s„ folosim timpul pentru dezbaterile pe articole ∫i s„ reu∫im s„ trecem acest proiect de lege. Dar, auzind Ón aceast„ sal„ ce lucruri, dar mai ales c‚t„ ignoran˛„ s-a dovedit Ón prezentarea lucrurilor, am considerat c„ este nevoie s„ iau cuv‚ntul.

Œn primul r‚nd a∫ vrea s„ spun c„ ceea ce Óncearc„ P.S.D.-ul s„ sugereze ∫i s„ arunce toat„ povara fiscalit„˛ii pe umerii actualei guvern„ri este o minciun„ cras„. ™i trebuie subliniat acest adev„r. P.S.D.-ul, din p„cate, nu recunoa∫te ce m„suri a introdus anul trecut, ∫i acum, actuala guvernare nu are ce s„ fac„, trebuie s„ le continue, pentru c„ ele fac parte din angajamente interna˛ionale. Iar actuala guvernare dore∫te s„ p„streze onoarea Rom‚niei, Ón sensul c„ un angajament, indiferent ce guvern Ól ia, este angajamentul acestei ˛„ri.

Œn al doilea r‚nd, se tot vorbe∫te de mitizarea sau demitizarea cotei unice. Se pare c„ p‚n„ acum cota unic„ a reu∫it cu adev„rat s„ produc„ efectele pe care noi, c‚nd spun noi m„ refer la actuala guvernare, le-am previzionat. Amintesc P.S.D.-ului c„ f„cuse un cap„t de ˛ar„ din introducerea cotei unice Ón urm„ cu doi ani. Numai luptele interne din P.S.D. au blocat introducerea acestei m„suri fiscale. ™i poate c„ este bine, pentru c„ dac„ o introducea P.S.D.-ul, o introducea prost. Dac„ o introduce un guvern cu majoritate liberal„ ∫i cu viziune

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005 liberal„, introduce aceast„ cot„ unic„ pe alte principii ∫i se dovede∫te c„ a f„cut-o bine.

Nu Ón ultimul r‚nd a∫ vrea s„ spun c„ o serie de accize care acum sunt blamate de P.S.D. sunt ini˛iativa P.S.D.-ului, cum este acciza la energia electric„. Ori P.S.D.-ul are amnezie, ori P.S.D.-ul este Ón continuare at‚t de necinstit Ónc‚t s„ nu spun„ ce a f„cut cu adev„rat. Eu nu cred c„ pot fi tolerate asemenea atitudini politicianiste ∫i este bine s„ inform„m corect popula˛ia acestei ˛„ri.

Mul˛umesc. Domnul Pambuccian.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Cred c„ introducerea cotei unice de impozitare poate fi o m„sur„ bun„ ∫i eficient„. Spun poate fi, pentru c„ ea sigur conduce la o mai bun„ colectare a impozitelor, sigur dezvolt„ economia, sigur scade munca la negru, dar imediat dup„ introducerea unei asemenea m„suri urmeaz„ o perioad„ cu dificult„˛i Ón ceea ce prive∫te Óncasarea la bugetul de stat.

De aceea, o asemenea m„sur„ trebuie Óntotdeauna urmat„ sau Ónso˛it„ de contram„suri. Probabil c„ o contram„sur„ putea s„ fie cre∫terea temporar„ cu un procent a T.V.A.-ului. Ministerul de Finan˛e a optat pentru un alt tip de contram„suri ∫i este dreptul s„u s„ fac„ acest lucru, probabil Ón mult mai bun„ cuno∫tin˛„ de cauz„ dec‚t noi.

Lucrurile acestea nu se pot judeca Ón timpul Ón care este creat„ aceast„ pierdere la buget, urmat„ imediat, repet, dup„ introducerea unei asemenea m„suri, ci dup„ ce trece suficient de mult timp ca m„sura s„ fac„ dovada juste˛ei sale.

Din acest motiv, grupul nostru parlamentar va sprijini setul de m„suri ∫i contram„suri legate de cota unic„ de impozitare.

Sigur, exist„ o serie de amendamente pe care grupul nostru parlamentar le-a depus. Este vorba de un amendament care ˛ine de destina˛ia acelui procent pe care fiecare dintre noi Ól poate decide c„tre ce institu˛ie merge ∫i am propus s„ fie acolo prinse ∫i universit„˛ile, ∫i institu˛iile care ˛in de cultele religioase ∫i consider„m c„ este o m„sur„ just„.

De asemenea, am f„cut dou„ propuneri care ˛in de un domeniu care este Ón plin av‚nt Ón momentul de fa˛„ Ón Rom‚nia, una fiind legat„ de tratamentul fiscal egal al Internetului cu celelalte medii electronice, pentru a nu dezavantaja comer˛ul electronic Ón raport cu media electronic„ tradi˛ional„, ∫i una privind anularea a doua

oar„ a accizelor pentru camerele digitale, foto, video ∫i pentru DVD-uri.

Legat de aceast„ a doua m„sur„, care nu a fost acceptat„ de comisie, dar Óntre timp, Ón urma dovezilor pe care le-am adus Ministerului de Finan˛e, este acceptat„ de Ministerul de Finan˛e, aceast„ m„sur„ a adus Ón primul trimestru al anului 2005, fa˛„ de primul trimestru al anului 2004, o Óncasare la buget de trei ori mai mare, venit„ din aceste echipamente neaccizate, fa˛„ de perioada echivalent„ din anul trecut, ∫i o diminuare a pie˛ei negre, de la 70% la 4%. Dac„ m„ Óntreba˛i cum se estimeaz„ lucrul acesta, v„ pot spune, este foarte precis„ estimarea... Ceea ce Ónseamn„ c„, dac„ ∫tim s„ c‚nt„rim corect lucrurile, reu∫im s„ maximiz„m Óncas„rile ∫i s„ asan„m pia˛a neagr„.

™i eu, domnule deputat.

Grupul parlamentar al P.D. are cuv‚ntul. Domnul deputat Dr„gu∫.

## **Domnul Radu C„t„lin Dr„gu∫:**

Pentru orice om politic este foarte dificil s„ sus˛in„ o hot„r‚re legislativ„ care Ónseamn„ majorare de taxe ∫i impozite sau o majorare a accizelor. ™i s-a v„zut c„ nici Partidul Popular Rom‚nia Mare, nici P.S.D.-ul nu au ratat ocazia de a-∫i c‚∫tiga capital electoral.

Eu a∫ vrea, cu regret, s„ spun despre afirma˛iile f„cute de domnul fost ministru T„n„sescu, despre care spunem cu to˛ii c„ este un specialist, c„ ele con˛in o mare eroare. ™i a∫ vrea s„ mul˛umesc fostului Parlament c„ a aprobat campania electoral„ numai de 30 de zile, pentru c„ dac„ aveam 45 de zile de campanie electoral„, mai aveam ∫i azi alte g„uri la buget de acoperit. ™i v„ aduc aminte c„ Ón noiembrie 2004 s-au promis 5.000 de miliarde c„tre cadrele didactice, majorare de salarii care nu are nici o acoperire Ón bugetul pe 2005.

A∫a, Ónc‚t, cu toat„ greutatea sus˛inerii acestui punct de vedere, ∫i Grupul parlamentar al P.D. este al„turi de coali˛ie Ón votul pentru aprobarea Codului fiscal.

Mul˛umesc.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Toate grupurile parlamentare, constat, cu excep˛ia U.D.M.R.-ului, c„ au luat cuv‚ntul. U.D.M.R.-ul vrea s„ intervin„? Nu.

Deci putem trece la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii. Comisia ne propune solu˛ia adoptat„ de c„tre Senat. Dac„ sunt interven˛ii? Nu. Voturi pentru? 95. Voturi Ómpotriv„? 54. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 95 de voturi pentru, 54 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, titlul legii a fost adoptat.

Art. I al legii, conform propunerii comisiei. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu. Voturi pentru? 95. Voturi Ómpotriv„? 55 de voturi. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu 95 voturi pentru, 55 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, art. I a fost adoptat.

Titlul ordonan˛ei. Comisia ne propune s„-l adopt„m pe cel propus de ini˛iator. Interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

Art. I din ordonan˛„, partea introductiv„. Comisia ne propune s„ prelu„m solu˛ia ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 3 din raport. Comisia ne propune modificarea, conform raportului. Dac„ exist„ interven˛ii? Voturi pentru? 97 de voturi. Voturi Ómpotriv„? 57. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Cu 97 de voturi pentru, 57 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, textul a fost adoptat.

Num„rul curent 4 din raport.

1 6 La art. I, dup„ pct. 1, se introduc pct. 1 ∫i 1 , cu urm„torul cuprins... Textul curge, propunerea comisiei. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 98 de voturi. Voturi Ómpotriv„? 47 de voturi. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 98 de voturi pentru, 47 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s-a adoptat.

Num„rul curent 5 din raport, modificarea pe care o propune comisia este abrogarea art. 21 alin. 3 lit. f). Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 98. Voturi Ómpotriv„? 57. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Cu 98 de voturi pentru, 57 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, solu˛ia a fost adoptat„. Num„rul curent 6. Comisia propune text nou. Interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 97. Voturi Ómpotriv„? 58 de voturi. Ab˛ineri? 3. Cu 97 de voturi pentru, 58 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, textul a fost adoptat.

Num„rul curent 20. Comisia ne propune solu˛ia ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu.

Text adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 21. Comisia ne propune solu˛ia ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu. Text adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 22. Comisia ne propune solu˛ia ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Text adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 23. Comisia ne propune solu˛ia ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Text adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 24. Comisia ne propune solu˛ia ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Text adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 25. Comisia ne propune solu˛ia ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Text adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 26 din raport. Comisia ne propune modificarea textului ini˛iatorului.

Cine este pentru textul Ón formularea comisiei? Voturi pentru? 116 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 62. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 116 voturi pentru, 62 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat.

Num„rul curent 27. Comisia ne propune solu˛ia ini˛iatorului. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Num„rul curent 28. Comisia ne propune reformularea. Cine este pentru solu˛ia comisiei? 110 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 74. Ab˛ineri? O ab˛inere. Cu 110 voturi pentru, 74 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, solu˛ia propus„ de comisie a fost adoptat„.

Num„rul curent 29. Comisia ne propune solu˛ia ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Num„rul curent 30. Comisia ne propune solu˛ia ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 31. Comisia ne propune solu˛ia ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 32 din raport. Comisia ne propune solu˛ia ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 33. Comisia ne propune solu˛ia ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

**:**

Am un amendament!

M„ ierta˛i, secretarul n-a v„zut ∫i nici eu n-am v„zut c„ era o interven˛ie Ón dreapta.

A f„cut un semn mai discret colegul nostru care are un amendament respins. Œl rog s„ pofteasc„ la microfon.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

La art. 140, la alin. 2 lit. b) eu am propus un text care sun„ astfel: îdreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectur„ ∫i arheologie, gr„dini zoologice ∫i botanice, t‚rguri, expozi˛ii, cinematografe“. Despre ce este vorba? Despre cota redus„ de T.V.A. pentru cinematografe, pentru biletele de intrare. Propunerea are ca fundament acquis-ul comunitar, reprezentat de Directiva a 6-a din 17 mai 1977 care confer„ statelor membre posibilitatea de a legifera Ón privin˛a cinematografelor un T.V.A. redus, o cot„ redus„. Eu cred c„ pentru bugetul de stat nu ar Ónsemna prea mult aceast„ reducere de cot„, dar pentru cinematografe ∫i mai ales pentru cinematografele din provincie ar Ónsemna Óntr-adev„r un ajutor foarte important.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

De fapt, colegul nostru ne propune ca Ónaintea art. 141, pe care Ól reglement„m prin textul de la art. 73, s„ introducem acest text nou, amendament respins la comisie.

Comisia?

Domnule pre∫edinte, Ón cadrul comisiei s-a discutat acest amendament ∫i comisia a considerat c„ nu poate fi acceptat. Ca atare, comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere, de respingere.

Deci comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere de respingere.

Ini˛iatorul?

## Domnule pre∫edinte,

Ini˛iatorul nu este de acord cu amendamentul, Óntruc‚t ar Ónsemna un efect nefavorabil asupra bugetului, pe care noi nu l-am luat Ón considerare atunci c‚nd am evaluat impactul acestor m„suri fiscale asupra bugetului, Ón plus, pentru aceast„ activitate, directiva Uniunii Europene, Óntr-adev„r, prevede op˛ional posibilitatea unei cote reduse. Pentru c„ noi nu am optat Ón aceast„ variant„ legislativ„ pentru multiplicarea sau pentru ad„ugarea la lista cotelor reduse de T.V.A. a altor activit„˛i, am considerat c„ putem g„si aceast„ solu˛ie sau, m„ rog, adopta aceast„ solu˛ie de eliminare din sfera scutirii.

Œn plus, ∫ti˛i c„ orice scutire de T.V.A. are un efect negativ asupra celor care o practic„, Ón sensul c„ acei operatori nu au dreptul de deducere a taxei pe valoarea ad„ugat„ la intr„rile de bunuri ∫i produse. Noi am discutat, Ón general, cu Ministerul Culturii ∫i Cultelor care, f„c‚nd o... m„ rog, lu‚nd o informa˛ie de la majoritatea acestor operatori s-a constatat c„ ar fi o solu˛ie favorabil„ pentru includerea lor Ón categoria pl„titorilor de T.V.A., pentru a li se da dreptul de deducere a taxei pe valoarea ad„ugat„ aferent„ intr„rilor. Acestea sunt motiva˛iile pentru care nu putem accepta amendamentul. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Suntem Ón situa˛ia Ón care un coleg parlamentar a depus la comisie un amendament, amendamentul a fost respins de c„tre comisie. Comisia Ó∫i p„streaz„ pozi˛ia, ca ∫i ini˛iatorul, de a nu accepta acest amendament, colegul nostru Ó∫i p„streaz„ pozi˛ia de a-∫i p„stra amendamentul. Deci am s„

Voturi Ómpotriv„? 108 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu 112 voturi pentru, 108 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, amendamentul a fost adoptat.

Num„rul curent 73, textul comisiei. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru solu˛ia propus„ de comisie? 114 voturi pentru.

- Voturi Ómpotriv„? 90 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu 114 voturi pentru, 90 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, textul a fost adoptat.

- Num„rul curent 74. Comisia ne propune o solu˛ie

- nou„. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

- Voturi pentru solu˛ia comisiei? 116 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 90 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005

Cu 116 voturi pentru, 90 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, solu˛ia a fost adoptat„.

Num„rul curent 75. Comisia propune solu˛ie nou„. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru? 116 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 90 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu 116 voturi pentru, 90 Ómpotriv„, solu˛ia a fost adoptat„.

Num„rul curent 76. Comisia propune solu˛ie nou„. Cine este pentru solu˛ia propus„ de comisie?

Voturi pentru, v„ rog? 116 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 92 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu 116 voturi pentru, 92 de voturi Ómpotriv„, s-a adoptat solu˛ia comisiei.

Num„rul curent 77. Comisia ne propune solu˛ie nou„.

Cine este de acord cu solu˛ia comisiei? Voturi pentru? V„ mul˛umesc. 132 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 74 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu 132 de voturi pentru, 74 voturi Ómpotriv„, textul a fost adoptat.

Num„rul curent 78. Comisia ne propune o nou„ formul„. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru formula comisiei? 116 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 92 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu 116 voturi pentru, 92 ab˛ineri, textul a fost adoptat. Num„rul curent 79. Comisia ne propune text nou.

™i cu voturi finale, dup„ ce se sf‚r∫e∫te discutarea...

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Absolut, da. Sigur, deci Ómpingerea votului final Ón func˛ie de c‚nd termin„m... sigur c„ da. Œmi cer scuze c„ nu am men˛ionat acest lucru.

Num„rul curent 81, Ón formularea comisiei. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 120 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 92 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 120 de voturi pentru, 92 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat.

Am s„ rog colegii care stau Ón picioare s„ ia loc. Rog colegii care stau Ón picioare, mai ales Ón dreapta, la u∫„, s„ ia loc. Fac apel, domnule Olteanu? Domnule ministru? Lua˛i, v„ rog, loc ca s„ putem s„ num„r„m cu mai mult„ u∫urin˛„. V„ mul˛umesc.

Num„rul curent 82. Comisia ne propune reformulare. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Cu 120 de voturi pentru, 92 Ómpotriv„, textul comisiei a fost adoptat.

Num„rul curent 83. Comisia propune text nou. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru, v„ rog? 121 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 94 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu 121 de voturi pentru ∫i 94 de voturi Ómpotriv„, textul propus de comisie a fost adoptat.

Num„rul curent 84. Text nou propus de comisie. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru? 121 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 92 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Cu 121 de voturi pentru ∫i 92 voturi Ómpotriv„, textul comisiei a fost adoptat.

Num„rul curent 85, comisia propune un text nou. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru? 121 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 94 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu 121 de voturi pentru, 94 Ómpotriv„, textul comisiei a fost adoptat.

Num„rul curent 86. Comisia ne propune solu˛ie nou„. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 121 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 94 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu 121 de voturi pentru ∫i 94 voturi Ómpotriv„, solu˛ia a fost adoptat„.

Num„rul curent 87. Comisia propune modificarea textului. M„ scuza˛i. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Cu 121 de voturi pentru ∫i 94 Ómpotriv„, este adoptat„ solu˛ia comisiei.

Num„rul curent 88. Domnul Pambuccian are o interven˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005

## V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Este vorba de reaccizarea camerelor digitale foto cu o acciz„ mai mare dec‚t cea care a fost. Vreau s„ v„ spun c„ de la 1 ianuarie acestea nu mai erau accizate ∫i pia˛a a r„spuns nea∫teptat de bine. Datele pe care sunt Ón m„sur„ s„ vi le spun acum provin de la Asocia˛ia Produc„torilor ∫i Distribuitorilor de Tehnic„ de Calcul ∫i Comunica˛ii, care totalizeaz„ ca cifr„ de afaceri 86% din cifra de afaceri Ón domeniu.

Datele dovedesc c„ Ón trimestrul I 2005 la bugetul de stat sumele colectate din marfa neaccizat„ au fost de trei ori mai mari dec‚t Ón trimestrul I 2004. Œn plus, pia˛a neagr„ a sc„zut de la 70% la 4%. O s„ m„ Óntreba˛i cum se estimeaz„ pia˛a neagr„. Foarte simplu, stima˛i colegi. C‚nd omul cump„r„ o camer„ digital„, ea este Ónso˛it„ de un program pe care persoana care dore∫te s„-l utilizeze Ól Ónregistreaz„.

Produc„torul compar„ num„rul de programe Ónregistrate provenite din Rom‚nia cu c‚te camere au fost v‚ndute pe canalele de retail. Œn felul acesta, s-a constatat c„ anul trecut pia˛a neagr„ se ridica la 70%, Ón momentul de fa˛„ este 4%. Cred c„ orice minister de finan˛e din lumea aceasta dore∫te Óncas„ri mai mari la buget ∫i pia˛a neagr„ diminuat„ pe c‚t posibil. De aceea, consider judicios amendamentul pe care l-am propus, de neaccizare a camerelor digitale foto, video, a DVD-urilor ∫i a dubluradiocasetofoanelor care, toate, fac parte din categoria aceasta de m„rfuri cu volum mic ∫i valoare mare, adic„ m„rfuri care se preteaz„ foarte bine la tranzac˛ia pe pia˛a neagr„, pia˛„ neagr„ care nu poate fi comb„tut„ dec‚t Ón acest fel. Œn plus, numai Óncas„rile din T.V.A. reprezint„ mult mai mult dec‚t dac„ aceste aparate ar proveni din tranzac˛ion„ri de pe pia˛a neagr„, l„s‚nd deoparte celelalte efecte pe care le au asupra Óncas„rilor bugetare, prin cre∫terea volumului v‚nz„rilor.

Este vorba de dou„ amendamente ∫i le fac acum pe am‚ndou„, pentru c„ ele se refer„ la dou„ puncte corelate, punctele 207 ∫i 208.

La punctul 207 am solicitat abrogarea lit. i), j), k), adic„ dubluradiocasetofoane, camere foto, video, ∫i DVD-uri, ∫i eliminarea din tabelul unde erau trecute accizele, lucru care se Ónt‚mpl„ la punctul 208, ∫i gre∫it a fost men˛ionat, probabil dintr-o transcriere gre∫it„, la amendamentele respinse la punctul 208, deci nu m„ refer la Óntregul punct 4, ci numai la alin. 5, 6 ∫i 7 din acel tabel, adic„ cele corespunz„toare dispozitivelor de care vorbeam.

Deci o s„ o lu„m, domnule deputat, pe buc„˛i, ca s„ spun a∫a. Suntem la art. 207, unde dumneavoastr„ ave˛i urm„torul amendament. Vreau doar s„-mi preciza˛i.

îLiterele i), j) ∫i k) se abrog„, iar lit. m) va avea urm„torul cuprins...“ Deci acesta este amendamentul la

art. 207, despre care vorbi˛i. Comisia? Comisia nu este de acord cu amendamentul Ón continuare Ó∫i p„streaz„... ini˛iatorul?

## Domnule pre∫edinte,

Noi suntem de acord doar cu eliminarea acelei pozi˛ii pe care am introdus-o prin aceast„ reglementare, deci la lit. k) s-au ad„ugat, prin actuala lege, la impozitarea prin accize ∫i aparatele fotografice numerice cu codul N.C. 8525 40. Suntem de acord s„ le elimin„m, dar at‚t, aceast„ pozi˛ie introdus„ prin aceast„ reglementare. Œn rest, punctul k) func˛ioneaz„ din 1993, deci cu efectele de rigoare asupra bugetului, ∫i ne men˛inem punctul de vedere de a r„m‚ne, dar, Ón schimb, suntem de acord ca ceea ce am introdus nou prin aceast„ reglementare s„ elimin„m.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, Comisia? Domnul Pambuccian?

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„-i aduc aminte domnului T„n„sescu, era ministru de finan˛e, a avut un argument similar pentru camerele foto, ∫i iat„ c„ realitatea pie˛ei a dovedit c„ Óncas„rile au fost mai mari. Slav„ Domnului, c„ am fost atunci... ne-am Ón˛eles ∫i am putut acum s„ avem aceast„ dovad„ venit„ din pia˛„. Eu v„ asigur c„ la toate aceste m„rfuri care sunt suficient de mici ∫i cu valoare suficient de mare, intrarea Ón ˛ar„ se face fie cump„r‚nd din Uniunea European„, unde ele nu sunt accizate, ∫i aduc‚ndu-le ca persoane fizice, fie, ∫i din p„cate aceasta este regula, pe pia˛a neagr„.

V„ garantez c„ ∫i Ón cazul celorlalte dispozitive pe care le-am trecut acolo Óncas„rile vor cre∫te la fel cum s-a Ónt‚mplat la camerele foto digitale, ∫i pia˛a neagr„ va sc„dea, la fel cum s-a Ónt‚mplat ∫i la camerele foto digitale.

De altfel, v„ m„rturisesc c„ asta era ∫i strategia mea. Voiam s„ fac numai Ón toamn„ corectura la celelalte dispozitive, baz‚ndu-m„ pe datele care veneau de la camerele foto digitale. Acum am numai datele de pe un trimestru, care dovedesc aceast„ cre∫tere ca venituri ∫i diminuarea pie˛ei negre. Putem face lucrul acest acum ∫i p„rerea mea este c„ e bine s„-l facem pentru binele bugetului ∫i pentru binele pie˛ei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia? Eu am Ón˛eles ce a zis.

Comisia a respins amendamentul, dar este de acord cu punctul de vedere al ini˛iatorului, ca pozi˛iile care au fost introduse suplimentar prin reglementare s„ fie scoase ∫i, Ón felul acesta, cred c„ venim Ón Ónt‚mpinarea domnului Pambuccian.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Ini˛iatorul a fost de acord doar cu scoaterea unei p„r˛i din lit. k), nu lit. i), j) ∫i k). Deci avem dou„ situa˛ii diferite, rog colegii s„ fie aten˛i, pentru c„ am s„ supun Ón cascad„ la vot.

Amendamentul la art. 207 al domnului Pambuccian, care spune astfel: lit. i), j) ∫i k) se abrog„, iar lit. m) va avea urm„torul cuprins: îAparate pentru condi˛ionat aer cu codurile N.C. 8415 1010 ∫i 8415 1090“. Acesta este amendamentul domnului Pambuccian, care nu este sprijinit de ini˛iator ∫i de c„tre comisie. Dup„ aceea, comisia este de acord ca din corpul art. 207 lit. k) s„ fie scoas„ precizarea î∫i aparate fotografice numerice cu codul N.C. 8525 40“. Aceasta este singura chestiune cu care comisia este de acord.

Dac„ va c„dea amendamentul domnului Pambuccian, am s„

Voturi Ómpotriv„? 80 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 14 ab˛ineri.

Cu 134 de voturi pentru, 80 voturi Ómpotriv„ ∫i 14 ab˛ineri, amendamentul domnului Pambuccian a fost adoptat.

Num„rul curent 91 din raport. Comisia ne propune modificarea pe care o vede˛i Ón raport. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 129. Voturi Ómpotriv„? 87.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 129 de voturi pentru, 87 Ómpotriv„, o ab˛inere, textul a fost adoptat.

Num„rul curent 92. Comisia ne propune solu˛ia pe care o vede˛i Ón raport.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru solu˛ia comisiei. 129 de voturi. Voturi Ómpotriv„? 88.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 129 de voturi pentru, 88 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat.

- Num„rul curent 93. Textul comisiei.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

- Voturi pentru textul comisiei? 121 de voturi. Voturi Ómpotriv„? 87. Ab˛ineri? 15 ab˛ineri.

Cu 121 de voturi pentru, 87 Ómpotriv„ ∫i 15 ab˛ineri, textul a trecut.

Num„rul curent 94. Comisia ne propune text nou. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru? 129 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 88.

- Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 129 de voturi pentru, 88 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat.

Num„rul curent 95. Comisia ne propune formularea ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Text aprobat Ón unanimitate.

Num„rul curent 96. Comisia ne propune reformularea. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

-

- textul a fost adoptat.

Num„rul curent 97. Comisia ne propune text nou. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru textul comisiei? Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Text adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 98. Comisia ne propune reformularea. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Ave˛i o interven˛ie? Nu. M„ scuza˛i.

Voturi pentru formularea comisiei? 192 de voturi. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 18 ab˛ineri.

Cu 192 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i

18 ab˛ineri, textul de la num„rul curent 98 a fost adoptat. Num„rul curent 99. Text nou propus de comisie. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Text adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 100. Comisia ne propune text nou. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu un vot Ómpotriv„, solu˛ia propus„ de comisie la num„rul curent 100 a fost adoptat„.

Num„rul curent 101. Comisia propune text nou.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005 Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

- Cu o ab˛inere ∫i un vot Ómpotriv„, solu˛ia comisiei de

- la num„rul curent 101 a fost adoptat„.

- Num„rul curent 102. Comisia propune un text nou. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

- Voturi pentru? 134 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 78 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 134 de voturi pentru, 78 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul nou propus de comisie la num„rul curent 102 a fost adoptat.

Stima˛i colegi, am adoptat legea pe articole. Pentru a finaliza acest proiect de lege trebuie s„ d„m dou„ voturi, un vot, a∫a cum a˛i fost aviza˛i de c„tre comisie, pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005 ∫i un vot pentru adoptarea proiectului de lege pe care tocmai l-am votat pe articole.

Voturi Ómpotriv„? 96 de voturi Ómpotriv„.

- Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 127 de voturi pentru, 96 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.

Doamna Rusu, explica˛ie de vot, v„ rog. Doamna deputat Rusu, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Mihaela Adriana Rusu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ dori s„ explic votul de azi al membrilor Partidului Social Democrat.

Reducerea fiscalit„˛ii se poate dovedi iluzorie at‚ta timp c‚t reducerile la anumite categorii de impozite vor corespunde cu major„ri la alte categorii de impozite directe sau indirecte care Óncearc„ s„ compenseze imensele pierderi de resurse bugetare rezultate prin aplicarea acestei ordonan˛e de urgen˛„ care, Ón fond, va conduce la regres economic similar celui din perioada 1997—2000.

Consider c„ a fost necesar s„ abord„m problema adopt„rii acestei ordonan˛e de urgen˛„ a guvernului actual, cu responsabilitate fa˛„ de electorat.

Prin aprobarea cotei unice, se Óncalc„ grija pentru cet„˛enii afla˛i Ón dificultate. Prioritatea de combatere a s„r„ciei este anulat„ prin aceast„ m„sur„, Ónsemn‚nd de fapt continuarea Ómbog„˛irii boga˛ilor ∫i s„r„cirea s„racilor.

Aceste afirma˛ii decurg dintr-un calcul simplu: pentru cei cu c‚∫tiguri de 100 de milioane de lei, avantajul este de 17 milioane lei pe lun„; pentru cei cu c‚∫tiguri de 10 milioane lei, avantajul este echivalentul unui kilogram de carne, iar pentru cei cu c‚∫tiguri de 7 milioane lei, avantajul pe lun„ este maximum un kilogram de br‚nz„, Ón condi˛iile Ón care din totalul de 4,4 milioane salaria˛i afla˛i

Ón eviden˛ele Direc˛iei de Statistic„, 75, adic„ 3,3 milioane realizeaz„ venituri brute cuprinse Óntre 4 ∫i 10 milioane lei.

Dac„ avem Ón vedere, pe de o parte, anularea unor facilit„˛i cu caracter economic ∫i social acordate persoanelor cu venituri mici ∫i foarte mici, reflectate Ón ordonan˛a pe care am discutat-o azi, ∫i scumpirea accelerat„ a energiei electrice, a gazului natural, inclusiv prin introducerea abonamentului la gaz, iar pe de alt„ parte, respectiv cre∫terea pre˛ului la produsele alimentare, a costurilor Óntre˛inerii locuin˛elor ∫i a altor servicii, avem imaginea clar„ a s„r„ciei pentru marea majoritate a popula˛iei din Rom‚nia.

Un fapt deosebit de grav este golul de resurse creat la buget, prin care sunt puse Ón pericol serviciile sociale, respectiv s„n„tate, educa˛ie, asisten˛a persoanelor cu handicap ∫i a b„tr‚nilor.

ce sunt Ón administrarea comunit„˛ilor locale ∫i de sume repartizate prin bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Am expus Ón fa˛a dumneavoastr„ doar c‚teva erori ale sistemului de impozite care se dore∫te s„ fie introdus de actualul guvern ∫i care a fost adoptat ast„zi.

Atragem aten˛ia Ón modul cel mai serios asupra urm„rilor aplic„rii lui Ón via˛a economic„ ∫i social„ ∫i vom face prin toate mijloacele cunoscut„ opinia noastr„ ∫i efectele dezastruoase ale acestei ordonan˛e de urgen˛„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Pentru explicarea votului, domnul Varujan Pambuccian.

Rog colegii deputa˛i s„ ia loc Ón sal„. Nu s-a Óncheiat ∫edin˛a, mai avem Ónc„ de lucru. A˛i fost de acord s„ prelungim p‚n„ la ora 13,00, aproape de 13,00, programul.

V„ rog, lua˛i loc Ón sal„, ca s„ continu„m ∫edin˛a Óntr-o atmosfer„ normal„. V„ mul˛umesc. Domnule Pambuccian, ave˛i cuv‚ntul.

48 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/31.V.2005

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dorit s„ iau cuv‚ntul doar pentru a le mul˛umi tuturor colegilor, ∫i celor care au votat ∫i celor care nu au votat, dar ∫tiu eu c„ Ón ad‚ncul sufletului au votat. V„ mul˛umesc foarte mult.

Doamna ministru, ave˛i Óncredere, ∫tiu ce fac. O s„ vede˛i c„ v„ vor cre∫te Óncas„rile la buget, pentru c„ economia digital„ este singura care a crescut cu adev„rat Ón ultimii ani.

De asemenea, pentru votul din comisie fa˛„ de publicitatea pe Internet, doresc s„ v„ mul˛umesc tuturor. Rom‚nia are un motor foarte serios Ón industria ITC ∫i, crede˛i-m„, Ón continuare v„ va dovedi acest lucru.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ grupuri parlamentare? Nu mai exist„. Vot final. Mai avem trei legi la votul final.

1. Propunerea legislativ„ pentru modificarea unor prevederi din Legea nr. 393/2004 privind statutul ale∫ilor locali, lege cu caracter organic.

Voturi pentru? V„ rog, num„ra˛i. 188 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 7 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri?

Cu 188 de voturi pentru, 7 Ómpotriv„, proiectul de lege a fost adoptat.

2. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Boghicea, jude˛ul Neam˛, prin reorganizarea comunei B‚ra. Lege cu caracter organic.

Voturi pentru? 206 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu 206 voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

3. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei

Ite∫ti, jude˛ul Bac„u. Lege cu caracter organic. Voturi pentru? 206 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 206 voturi pentru. Stima˛i colegi, declar Ónchise lucr„rile ∫edin˛ei noastre de ast„zi. Pentru dup„-amiaz„ programul este lucru Ón comisii.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007697]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 72/31.V.2005 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul: 92.400 lei vechi/9,24 lei noi