„«Noi a trebuit să trecem Titanicul fără să atingem icebergul»... Chiar așa?”
Domnul primar spunea acum câteva zile că a trecut Titanicul fără să atingă icebergul. Dumnealui poate că nu l-a atins, veniturile pe care le are i-o permit, însă zeci de mii de ieșeni s-au izbit în plin de facturile enorme la căldură.
După ce a avut în programul electoral și în 2004, și în 2008 drept prioritate scăderea valorii facturilor la agentul termic, domnul Nichita a dirijat ieșenii spre un impact financiar copleșitor, fără a efectua nicio manevră de evitare, ci doar strigăte neputincioase din tribună și aruncarea pisicii în curtea altora.
Facturile ar fi fost mai mici dacă accesarea fondurilor europene pe mediu ar fi fost făcută nu pe asamblarea unui filtru de 7 milioane de euro, ci pe retehnologizare, așa cum au făcut-o cei din Bacău.
De asemenea, instituirea unui program coerent de ameliorare termică a blocurilor ar fi fost de natură să scadă semnificativ cheltuielile pe căldură. Timișoara a accesat fonduri de 10 ori mai mari de la Guvern pentru un astfel de program decât Iașiul.
Scuza pe care ne-o tot flutură domnul primar este că face parte din opoziție și de aceea nu a avut niciun sprijin de la Guvern. Îi reamintim că și Bacăul, și Timișoara au primari din opoziție, dar probabil că sunt buni gospodari. *
## „Alimentele care ne pot ucide”
În condițiile în care opt din zece români prezintă intoleranță alimentară la cel puțin un aliment, iar trei din patru copii nu asimilează corespunzător laptele de vacă și albușul de ou, tragem un semnal de alarmă privind intoleranța la gluten.
Boala celiacă (celiachie, intoleranța la gluten sau enteropatie glutenică) este o boală digestivă cronică, datorată ingestiei de gluten, ce duce la împiedicarea absorbției nutrienților, vitaminelor și mineralelor la nivel
intestinal, prin antrenarea unei reacții imunitare anormale, ce duce la distrugerea atât a glutenului, cât și a mucoasei intestinale.
La persoanele celiace, ingestia de gluten antrenează o reacție imunitară anormală în intestinul subțire. Această reacție distruge nu numai glutenul, ca și cum ar fi periculos pentru organism, dar atacă și mucoasa intestinului. Concret, în ciuda unei alimentații sănătoase, persoanele celiace suferă de malnutriție.
Glutenul este o masă proteică elastică și vâscoasă prezentă în majoritatea cerealelor (grâu, orz, ovăz și secară), responsabil de dospirea produselor de panificație și care servește drept liant alimentar. Reacția alergică este îndreptată împotriva gliadinei (o fracțiune de proteină prezentă în glutenul din grâu), a hordeinei (în cazul orzului) sau a secalinei (pentru secară).
Boala celiacă este cea mai răspândită boală genetică din Europa, afectând între 2–15% din populație. Raportările făcute de spitalele din România indică aproximativ 200.000 de bolnavi cu celiachie, dar numărul pacienților ar putea fi mult mai mare.
Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților a adoptat cu unanimitate de voturi Propunerea legislativă privind etichetarea produselor ce conțin gluten sau lactoză. Urmează ca prin adoptarea în plen să fie salvată viața a sute de mii de români ce au zilnic existența pusă în pericol de aceste produse.
Cauzele implică atât factorii genetici, cât și pe cei de mediu și se consideră că atunci când un membru al familiei este afectat, riscul de survenire a bolii este de 10%. Sunt incriminate obiceiurile alimentare din primele luni de viață: durata alăptării, momentul introducerii cerealelor în alimentația sugarului și cantitatea de cereale consumată, iar declanșarea la adult este adesea legată de un stres fizic (chirurgie, sarcină, naștere, infecții virale) sau de un stres emoțional puternic.
Simptomele diferă de la un caz la altul, de la simptome ușoare, care trec deseori neobservate, la simptome și complicații severe, care au un impact negativ asupra vieții de zi cu zi. Cel mai adesea au un caracter intermitent și includ:
– meteorism, disconfort abdominal sau dureri abdominale; sunt cauzate de digestia proastă a alimentelor la nivelul intestinului subțire și a colonului (intestinul gros).
– tulburări de tranzit: de obicei diaree apoasă cu scaun deschis la culoare, spumos și urât mirositor. Scaunul conține o cantitate mare de lipide (grăsimi) și are un aspect lucios, strălucitor, fiind de asemenea foarte aderent;
– scăderea în greutate, în ciuda unui apetit normal, importantă mai ales în rândul copiilor, care din cauza tulburărilor de digestie și absorbție nu se mai dezvoltă normal (subnutriți), astenie, fatigabilitate, anemie;
– osteoporoză și alte probleme osoase, datorate slabei absorbții intestinale a calciului alimentar;
– infertilitate feminină și amenoree (lipsa menstruațiilor); pubertate întârziată;
- infecții respiratorii recurente (frecvente);
- tulburări de memorie și concentrare;
- tulburări psihice, precum iritabilitatea la copii și depresia
- la adulți.
Toate aceste simptome nespecifice, care pot apărea și în alte afecțiuni, întârzie deseori diagnosticul bolii.
- Complicațiile includ:
- Limfomul și adenocarcinomul sunt tipuri de cancer care
- pot afecta intestinul.
• Osteoporoza reprezintă o afecțiune în care structura osoasă se slăbește, oasele se fisurează și se rup foarte ușor. Slaba asimilare de calciu este un factor care contribuie la apariția osteoporozei.
• Pierderea sarcinii și malformațiile congenitale ale copilului, ca de pildă probleme ale canalului/tubului neural, sunt unele dintre riscurile care apar în caz că mamele însărcinate nu au urmat tratament contra celiachiei, datorate proastei asimilări de substanțe hrănitoare.
• Statura mică apare ca urmare a proastei asimilări de substanțe hrănitoare în perioada critică de creștere și dezvoltare a copilului. Copiii care sunt diagnosticați și primesc tratament înainte ca perioada de creștere să se fi terminat pot avea o perioadă de recuperare.
• Atacurile de apoplexie sau convulsiile apar ca urmare a proastei asimilări de acid folic. Lipsa acidului folic produce depozite de calciu, numite calcifieri, care se formează pe creier, care în timp creează atacuri de apoplexie.
Diagnosticul bolii, diferențial, se face cu alte afecțiuni, precum intoleranța alimentară sau sindromul intestinului iritabil, fiind deseori de excludere a celorlalte afecțiuni cu simptome similare, dar care nu răspund la tratament. Diagnosticul este confirmat de efectuarea unei biopsii a intestinului subțire, intervenție realizată în timpul endoscopiei digestive (explorarea video a tubului digestiv).
Nu există un tratament care să vindece boala celiacă. În schimb, adoptarea pe viață a unui regim fără gluten permite dispariția completă a simptomelor, tratarea carențelor și prevenirea eventualelor complicații. În marea majoritate a cazurilor, țesuturile mucoasei intestinale se refac. Această vindecare se produce în câteva luni la un tânăr, în timp ce la pacientul adult perioada de refacere poate dura 2-3 ani. În mod excepțional, simptomele pot persista chiar și la câteva luni după adoptarea unei alimentații fără gluten.
## Regimul fără gluten
Regimul fără gluten presupune interzicerea mai multor alimente consumate în mod obișnuit: pâinea și pastele de grâu. Dar glutenul nu se găsește numai în cereale, ci se ascunde și în numeroase alimente din comerț ce utilizează glutenul ca ingredient. Întrucât o cantitate infimă de gluten poate afecta intestinul, determinând reapariția simptomelor, este necesară o mare vigilență în alegerea produselor.
## Produsele ce conțin gluten
Produsele cerealiere: grâu, griș, cușcuș, orz, ovăz, secară și soiurile hibride. Se pare că secara pură este tolerată, dar riscul contaminării cu alte cereale este crescut. Hrișca trebuie uneori evitată. Aceste cereale se găsesc sub numeroase forme (făină, griș, fulgi) în produsele de brutărie, de patiserie, în paste, batoane de cereale, biscuiți, aluaturi etc.
## Produsele din comerț
Glutenul se găsește în iaurturile cu fructe, înghețată, ciocolată caldă, cuburi pentru ciorbă, anumite tipuri de brânză, carne la conservă, cârnați, sos de tomate, unt de arahide etc.
Glutenul servește de liant alimentar și se ascunde sub mai multe denumiri în listele de ingrediente ale produselor: malț, amidon (de grâu, orz, secară etc.), proteine vegetale hidrolizate și proteine vegetale texturate.
Glutenul se găsește și în anumite băuturi: bere, gin, whisky.
Chiar și unele produse cosmetice (rujul) pot conține urme de gluten.
În bucătărie, trebuie acordată o atenție deosebită pentru a nu contamina alimentele fără gluten. Contaminarea se poate produce atunci când produsele fără gluten sunt preparate
într-un vas nespălat, în care s-au aflat alimente ce conțin gluten. Se întâmplă ca produsele fără gluten să fie contaminate în timpul proceselor de producție, transformare sau ambalare. În această privință, produsele etichetate „fără gluten” sunt mai sigure.
Alimentația persoanelor celiace trebuie să fie bogată în alimente proaspete, cât mai puțin transformate:
- fructe și legume;
- carne, pește;
- leguminoase și soia;
- unele cereale: orez, mei, quinoa;
- unele tipuri de făină: de orez, porumb, cartofi, năut,
- soia;
– majoritatea produselor lactate pot fi consumate, dar persoanele cu intoleranță la lactoză le pot evita timp de câteva luni.
## Tratament medicamentos
De cele mai multe ori nu este necesar un tratament medicamentos pentru boala celiacă. În cazul copiilor cu boala celiacă, poate fi necesară suplimentarea dietei cu fier și calciu. Odată cu începerea dietei alimentare fără gluten, simptomele dispar de obicei după 2-3 săptămâni și, odată cu vindecarea leziunilor intestinale, absorbția revine la normal.
Medicația este necesară doar în cazul în care apar complicații severe ale bolii sau în cazul copiilor care au simptome persistente, în ciuda dietei fără gluten. Medicația este administrată până la remiterea simptomelor. Unele complicații, precum deficitul staturo-ponderal, nu se pot trata prin administrarea medicamentelor.
Rar, unii copii cu boala celiacă și cu dietă fără gluten au nevoie de tratament cu medicație corticosteroidă pentru a reduce inflamația intestinală și a îmbunătăți absorbția intestinală a nutrienților și vitaminelor.
*
## „Șapte dintr-o dependență”
Un pacient de 27 de ani a ajuns de șapte ori în doar două zile în serviciul de urgență în urma consumului de droguri. Pacientul este dependent de drogurile de sinteză etnobotanice și de cele clasice și ajunge la urgență fie în urma intoxicației acute sau sevrajului. Sunt probleme majore în terapia acestor pacienți care, asociate celor cauzate de comportamentul agresiv al unor astfel de cazuri, pun în discuție necesitatea existenței unui centru de toxicologie.
Suntem convinși că aceste cazuri ar fi mai puțin frecvente dacă legea pe care am inițiat-o și care prevede introducerea educației pentru sănătate în școli – care să informeze și asupra riscurilor legate de consumul acestor substanțe – ar fi mai repede adoptată de Parlamentul României.
*
## „Pseudopistă pentru bicicliști”
Primăria Iași vrea să mute între Fundație și Breazu pista pentru bicicliști care urma să fie construită în zona Palat și Anastasie Panu prin proiectul „Dezvoltarea rețelei rutiere în zona cultural-istorică și turistică a municipiului”.
Este evident că primarul ori nu știe ce înseamnă să mergi pe bicicletă, ori dorește să pregătească o echipă consistentă de cicliști, care să spulbere orice record la turul Franței. O pistă de biciclete între Fundație și Breazu nu poate fi funcțională decât pentru coborâre, dacă vehiculul stă bine cu frânele, cât despre urcare, ori se va apela la biciclete foarte performante, ori cicliștii vor fi foarte antrenați, ori vom folosi spitalele de pe traseu drept puncte de escală și resuscitare.
Proiectul este la fel de folositor ca o fabrică de gheață la poli.
*
## „Alcoolemie peste limita supraviețuirii”
Un pacient de 34 de ani din Rediu a ajuns în stare critică la urgență după ce a consumat aproximativ 4 litri de vin și 2 litri de țuică. Pacientul a fost găsit în stradă și transportat de ambulanță la urgențe. Aflat în comă etilică cu valori ale alcoolemiei peste limita supraviețuirii (585 mg%), pacientul a necesitat măsuri de resuscitare respiratorie, intubație orotraheală, ventilație mecanică, nootrope, terapii de suport asociate evaluării clinice, imagistice și biologice. Pacientul este internat la ATI, iar prognosticul este rezervat, din cauza gravității formei clinice și riscului de complicații. Pacientul nu lucrează și nu plătește asigurări de sănătate.
Conform ALIAT, 20% din persoanele care se adresează unui medic de familie și până la 40% din pacienții secțiilor de medicină generală și chirurgie nu reprezintă diferențe semnificative între specialități, iar România ocupă locul al doilea în ceea ce privește _binge drinking_ -ul, o formă episodică de consum excesiv de alcool, ce reprezintă un factor de risc pentru suicid, se asociază cu deteriorarea relațiilor sociale, accidente, încălcarea legii, în special vandalism și violență.
Creșterea numărului de cazuri de pacienți etilici ajunși în serviciul de urgență m-a determinat să inițiez un proiect legislativ ce prevede decontarea cheltuielilor legate de tratamentul etilismului acut. În fiecare an, un oraș de 50.000 de locuitori este tratat pentru etilism, ceea ce reprezintă echivalentul morților evitabile din România. Cei mai mulți dintre acești pacienți sunt neasigurați, iar cheltuielile anuale depășesc peste 25 milioane de euro și, chiar în contextul existenței unei asigurări, aceasta nu ar trebui să se refere la excesul etanolic. „Discriminarea” acestor cazuri este doar pozitivă, pentru că, în timp ce pacienții bolnavi de cancer nu au medicamente, iar vârstnicii sunt supuși coplății, autoritățile preferă să deconteze aceste cheltuieli din fondul și așa redus al asigurărilor de sănătate.
Solicit tuturor parlamentarilor să voteze proiectul legislativ prin care cei care consumă alcool în exces să deconteze spitalizarea, considerând că acest lucru poate constitui și o modalitate de prevenție a creșterii consumului de alcool. *
## „Primăria a făcut praf și pulbere Iașiul”
Administrația domnului Nichita ne poluează viața. Într-un oraș a cărui industrie a ajuns în ultimii zece ani în moarte clinică s-au înregistrat zeci de depășiri ale nivelului maxim de pulberi în suspensie, cauzate de faptul că edilul produce doar găuri în buget, tranșee în carosabil și mult praf în ochii ieșenilor.
După ce ne-a oferit pe bani grei topirea naturală a zăpezii, primăria ne aruncă iar praf în ochi și ne sufocă cu eternele pulberi produse cu insistență prin neîndepărtarea materialului antiderapant, starea precară a drumurilor, veșnicele șantiere electorale mai vechi și mai noi, dejecțiile a 40.000 de câini comunitari și salubritate nesatisfăcătoare.
În aceste zile, cele 6 stații automate de măsurare a calității aerului din municipiul Iași au înregistrat valori record ale nivelului de pulberi, de 66,66 microni pe metru cub, cu mult peste valoarea limită acceptată pentru protecția sănătății, de 50 de microni pe metru cub. Zona Podu de Piatră a devenit o zonă de risc toxic în urma celor 14 depășiri ale nivelului de pulberi și va impune curând purtarea măștilor de protecție.
Ieșenii pot să ceară spor de mină de la primărie sau pensionări pe caz de boală. Numărul prezentărilor la urgențe a celor cu afecțiuni alergice, respiratorii, dermatologice, oftalmologice, cardiovasculare a crescut de peste cinci ori.
Copiii și vârstnicii sunt categorii extrem de vulnerabile, iar expunerea pe termen lung la pulberi duce la cancere și moarte prematură.
Cu toate acestea, primarul continuă să ne arunce praf în ochi, intenționând să ne mai păcălească pentru a treia oară, umplând Iașiul cu noi șantiere. Vedem doar că primarul încearcă să îngrașe suina în ajun și să-și asigure sursa de finanțare a campaniei electorale.
Autocanonizatul sfânt Nichita propovăduiește de vreo 10 ani că lucrurile importante au nevoie de timp. Ieșenii simt în fiecare zi că domnul Nichita a avut prea mult timp pentru a face praf și pulbere Iașiul.
Soluții de la urgență pentru un oraș sănătos:
1. salubrizarea corespunzătoare a orașului, atât a arterelor de circulație, cât și a spațiilor dintre blocuri, eliminarea depozitelor necontrolate de deșeuri. Programul de salubrizare stradală (măturare – aspirare – spălare), cât și cel de colectare a deșeurilor se poate desfășura noaptea, între orele 20.00 și 6.00;
2. refacerea patului carosabil și a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens și întreținerea permanentă a acestora;
3. întreținerea corespunzătoare a spațiilor verzi și eliminarea terenurilor virane.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.