Noi credem însã cã este important sã ne ocupãm ºi de problemele muncii. ªi, de aceea, dupã ce am rezolvat o parte dintre problemele Ñ cât am putut noi ºi cât am ºtiut Ñ de problemele de restituiri de proprietate, probleme de privatizãri ºi de transferuri de proprietate, este cazul sã începem sã ne mai ocupãm ºi de reglementãri privind munca. ªi, pentru un Partid Social Democrat, vreau sã subliniez acest lucru, este, pentru noi cel puþin, la fel de important, dacã nu, mai important sã gãsim cele mai bune reglementãri privind problematica muncii.
La doi ani de la acordarea votului de învestire, Guvernul se prezintã astãzi pentru a patra oarã în faþa Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, reunite în ºedinþã comunã, pentru a-ºi asuma rãspunderea, potrivit procedurilor constituþionale, asupra proiectului de lege denumit Codul muncii.
Pânã în prezent, Guvernul ºi-a asumat rãspunderea în faþa Parlamentului asupra Legii privind promovarea investiþiilor directe, cu impact semnificativ în economie, ºi a Legii privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii.
Totodatã, pentru prima oarã în viaþa parlamentarã postrevoluþionarã, Guvernul ºi-a angajat rãspunderea asupra declaraþiei de politicã generalã privind bilanþul primului an de guvernare.
Astãzi þin sã declar în mod expres în plenul celor douã Camere ale Parlamentului cã Guvernul, bazându-se pe dispoziþiile art.113 alin. (1) din Constituþie, îºi anga-
jeazã rãspunderea asupra unui proiect de lege cu semnificaþii deosebite pentru viaþa economicã ºi socialã a þãrii.
Recurgerea la aceastã procedurã legislativã este determinatã de necesitatea îndeplinirii obiectivelor adoptate de Guvern în domeniul muncii ºi politicilor sociale, de respectarea angajamentelor luate în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeanã, printre care ºi acela de a adopta un nou Cod al muncii pânã la sfârºitul anului 2002, cu intrare în vigoare la 1 martie 2003.
În mod obiectiv, reglementarea relaþiilor de muncã sub o nouã formã se impune ca o problemã majorã a politicii legislative a statului nostru. Tocmai de aceea, dupã aproape 13 ani de la actul revoluþionar din 1989, act prin care România a început un parcurs politic, economic ºi social radical nou, se resimte acut necesitatea adoptãrii unui nou Cod al muncii, aceasta cu atât mai mult cu cât legislaþia muncii ºi a securitãþii sociale a înregistrat deja transformãri de esenþã, într-o dinamicã cu totul deosebitã, impusã de trecerea þãrii noastre de la o economie centralizatã la una de piaþã.
Modificãrile de ordin legislativ au avut la bazã evoluþiile manifestate în sistemul relaþiilor de muncã, în permanentã schimbare pe piaþa forþei de muncã ºi de capital.
Libertatea, în toate formele sale de expresie, a condus la formarea capitalului ºi a proprietãþii private, dar ºi a unor relaþii sociale bazate pe dialog, competiþie, concurenþã ºi, nu în ultimul rând, pe solidaritate.
În ultimii 12 ani, iniþiativa economicã privatã s-a manifestat treptat ºi, fireºte, s-a extins în toate ramurile economiei naþionale, fapt care a condus la importante restructurãri economice.
Sectorul privat contribuie astãzi cu peste 67% la crearea produsului intern brut, comparativ cu 16,4% în 1990. Ponderea sectorului privat în valoarea adãugatã a principalelor ramuri este astãzi comparabilã cu cea din principalele þãri candidate la integrarea în Uniunea Europeanã. În domeniul privat lucreazã în acest moment peste 70% din numãrul total al salariaþilor, în condiþii de competiþie comercialã ºi profesionalã. Toate acestea evidenþiazã un mediu economic ºi un sistem al relaþiilor de muncã cu totul diferit de cel din anul 1990.
În acest cadru, proiectul noului Cod al muncii aºazã, din perspectiva economiei de piaþã ºi pe principii socialdemocrate, raporturile dintre salariaþi ºi angajatori. În aceste condiþii, în ansamblul sãu, Codul muncii întãreºte dialogul dintre partenerii sociali (sindicate-patronat) la toate nivelurile, ºi între ei ºi factorii guvernamentali.
Ne racordãm astfel la ceea ce în lumea contemporanã a devenit o axiomã a dezvoltãrii economico-sociale, a statului de drept, care rãspunde necesitãþii de a conserva o pace socialã în condiþiile unei justiþii sociale convenite, cu implicarea constructivã a partenerilor sociali.
Statuând necesitatea dialogului social la toate nivelurile, Codul muncii urmãreºte armonizarea intereselor angajatorilor cu cele ale salariaþilor, de la nivelul de angajator pânã la scarã naþionalã, ºi totodatã oferã modalitãþi concrete de realizare a democraþiei economice, sociale, parte integrantã a democraþiei politice.
În consens cu practicile existente în statele membre ale Uniunii Europene, partenerii sociali sunt consultaþi ºi îºi exprimã opiniile referitoare la diverse decizii ale angajatorului, sau coparticipã la aplicarea politicilor sociale.
Pe planul strict al raporturilor dintre angajatori ºi salariaþi, noul cod reglementeazã, în acord cu cele mai
recente documente ale Uniunii Europene ºi ale dreptului internaþional al muncii, drepturile ºi obligaþiile ce revin atât salariaþilor, cât ºi angajatorilor. Regula indiscutabilã a dreptului internaþional al muncii contemporan, încheierea contractului individual de muncã pe duratã nedeterminatã, se regãseºte pe tot parcursului Codului, urmãrindu-se aplicarea strictã a principiului stabilitãþii salariaþilor în muncã.
Contractele de muncã pe duratã determinatã sunt limitativ reglementate, iar modalitãþile moderne, reglementate pentru prima datã în legislaþia noastrã, cum sunt contractele de muncã pe timp parþial sau cele încheiate prin agent de muncã temporarã, sunt riguros definite.
În esenþã, reglementarea asiguratã prin cod creeazã premisele pentru înlãturarea a ceea ce este îndeobºte denumit ”abuzul patronalÒ. Deosebit de aceasta, Codul muncii creeazã un mediu competiþional uniform pentru toþi angajatorii, care sunt datori ca, în raporturile de muncã, sã acþioneze pe baza principiului bunei-credinþe.
În perioada în care s-a scurs din 1990, s-au adoptat o serie de reglementãri noi în domeniul muncii ºi securitãþii sociale, cum sunt cele referitoare la stimularea ocupãrii forþei de muncã ºi la sistemul asigurãrilor pentru ºomaj, pensionarea anticipatã, cumulul de funcþii, precum ºi cele referitoare la grevã.
O serie de reglementãri înnoitoare, racordate la exigenþele economiei de piaþã au fost adoptate în legãturã cu negocierea colectivã, salarizarea, stabilirea duratei timpului de muncã sub 8 ore pe zi, pentru salariaþii care lucreazã în condiþii deosebite, grele, vãtãmãtoare ºi periculoase, organizarea sindicatelor ºi patronatelor, concediul de odihnã, prestaþia muncii ºi soluþionarea conflictelor de muncã.
Noile acte normative ºi eliminarea din legislaþie a dispoziþiilor ce împiedicau derularea normalã, în noile condiþii, a raporturilor juridice de muncã au fost paºii necesari care sã producã schimbãrile dorite din societatea româneascã.
Evoluþiile din economie au condus la apariþia unor domenii de activitate noi, profesii ºi meserii noi, specifice modernitãþii, care au fost reglementate în mod dinamic, dar, uneori, fragmentat, sub imperiul necesitãþii imediate.
Acum a venit vremea ca aceste norme sã se reflecte coerent într-un nou Cod al muncii. Proiectul noului Cod al muncii a fost elaborat cu luarea în considerare a dispoziþiilor constituþionale, care reglementeazã munca ºi protecþia socialã, art. 38, 39 ºi 40, ºi care asigurã pentru o perspectivã îndelungatã un cadru fundamentat ºi corect. S-au avut în vedere dinamica relaþiilor de muncã, drepturile sociale ºi economice, generate de starea de libertate ºi de ataºamentul faþã de valorile libertãþii, definitorii pentru democraþie ºi pentru economia de piaþã.
Pe parcursul elaborãrii noului Cod al muncii, þinându-se seama de exigenþele economiei de piaþã, au fost identificate soluþii corecte ºi elastice, etice ºi eficiente, cu stabilitate rezonabilã în timp.
Putem afirma cã proiectul noului Cod al muncii rãspunde opþiunilor ºi exigenþelor pieþei muncii, problematica reglementatã privind exclusiv legislaþia muncii.
Þinem sã subliniem cã proiectul noului Cod al muncii nu are un caracter exhaustiv. Dinamica schimbãrilor din societate ne impune adoptarea unor soluþii principiale în domeniile aflate în plinã transformare.
În aceste cazuri, reglementarea concretã se realizeazã la nivelul legilor speciale. În acelaºi timp, dupã mai mult
de un deceniu de tranziþie, existã ºi domenii în care se manifestã stabilitate. În aceste situaþii, proiectul noului Cod al muncii oferã soluþii concrete ºi detaliate, negociate ºi agreate de partenerii sociali.
Se demonstreazã astfel cã procesul tranziþiei înregistreazã succese consistente, ca urmare a climatului de pace socialã realizat, ceea ce asigurã apropierea mai rapidã de starea de normalitate.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Prin noul proiect de Cod al muncii, s-a urmãrit sã se reglementeze, pentru toate categoriile de salariaþi ºi angajatori, ansamblul tuturor normelor de bazã privitoare la contractul individual de muncã. Astfel, s-au identificat soluþii care sã reglementeze condiþiile ºi clauzele contractului individual de muncã, specifice economiei de piaþã, ale executãrii modificãrii nulitãþii sau suspendãrii acestuia.
Proiectul aduce noi reglementãri ºi în materia angajãrii, astfel încât, pe lângã încadrarea în muncã, în baza unor contracte de muncã, pe duratã nedeterminatã, se propun ºi alte tipuri de contracte de muncã, cum sunt cele pe duratã determinatã, de muncã temporarã, de muncã cu timp parþial, munca la domiciliu sau contractul de ucenicie la locul de muncã.
Flexibilitatea tipurilor de contracte individuale de muncã rãspunde dinamicii tranziþiei spre economia de piaþã ºi ritmurilor impuse de globalizare, dar ºi interesului economic de mobilitate profesionalã ºi de calitate a muncii, pe care le are angajatul.
Ca noutate legislativã, s-a reglementat posibilitatea ca în contractul individual de muncã sã fie incluse unele clauze de mobilitate, de neconcurenþã ºi de confidenþialitate, care, dacã nu sunt respectate, pot atrage obligarea pãrþii în culpã la plata de daune-interese. Fireºte, în contract, pãrþile vor fi libere sã includã ºi alte clauze specifice, în cadrul unei economii de piaþã, cu respectarea ordinii publice ºi a bunelor moravuri.
Suntem siguri cã proiectul Codului muncii, care reglementeazã eficient ºi echitabil piaþa forþei de muncã, va crea, pe de o parte, oportunitãþi viabile pentru toþi salariaþii ºi, pe de altã parte, mecanisme eficiente de selectare a personalului. Se vor încuraja, astfel, politicile de formare ºi de recalificare profesionalã ºi se va promova o jurisdicþie care sã rezolve operativ conflictele de muncã.
Proiectul de cod promoveazã clar drepturile fundamentale ale salariaþilor, printre care cel mai important este dreptul la salariu. Acest drept va fi protejat, în mod special, prin crearea fondului de garantare a creanþelor salariale, în cazul insolvabilitãþii patronilor.
Proiectul noului Cod al muncii reglementeazã strict, în concordanþã cu normele europene ºi ale dreptului internaþional al muncii, instituþia încetãrii contractului de muncã în raport cu exigenþele economiei de piaþã, consacrând un capitol special concedierii. Aceasta poate fi dispusã pentru motive care þin de persoana salariatului sau pentru motive care nu þin de persoana salariatului. Cea de-a doua categorie poate fi individualã sau colectivã. Respectând interesele economice ale angajatorului, noile prevederi referitoare la concediere limiteazã posibilul arbitrariu patronal.
În domeniul relaþiilor colective, i s-au conferit atribuþii noi instituþiei reprezentanþilor salariaþilor, în scopul de a promova ºi apãra interesele salariaþilor în unitãþile în care nu sunt constituite sindicate sau acestea nu sunt reprezentative. Reprezentanþii aleºi ai salariaþilor, dar ºi liderii
sindicali sunt ocrotiþi prin lege, în conformitate cu normele Organizaþiei Internaþionale a Muncii.
În mãsura în care noul Cod al muncii defineºte ºi apãrã interesul economic al salariaþilor în raport cu angajatorul, putem spune cã acest cod reflectã responsabilizarea socialã a capitalului, reglementând, în mod echilibrat, ºi rãspunderea integralã pe care salariaþii o au pentru prejudiciul material cauzat angajatorului, prin faptele lor culpabile. Noul Cod al muncii demonstreazã responsabilitatea economicã reciprocã a partenerilor sociali.
În ansamblu, se poate afirma cã rãspunderea juridicã a cãpãtat în noul cod o modalitate mai largã de reprezentare, statuând principii noi, legate de rãspunderea disciplinarã, patrimonialã, contravenþionalã ºi penalã. Rãspunderii patrimoniale i s-a stabilit un cadru juridic de reglementare diferit de cel existent. Ea se va întemeia pe normele ºi principiile rãspunderii civile contractuale. Astfel, angajatorul este obligat sã-l despãgubeascã pe salariat în situaþia în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligaþiilor de serviciu sau în legãturã cu serviciul.
Tot astfel, salariatul rãspunde patrimonial, în temeiul normelor ºi principiilor rãspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina ºi în legãturã cu munca sa. Soluþiile sunt simetric egale.
## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Cred cã sunteþi de acord cã rãspunsul la sfidãrile globalizãrii nu este unul strict economic, dar ºi unul de educaþie ºi formare profesionalã. Competiþia economicã este o competiþie a capitalurilor, a tehnologiilor, a capacitãþii de a câºtiga pieþe noi, dar ºi a dinamismului noilor profesiuni.
Obiectivul strategic al României pentru acest deceniu este construirea ºi consolidarea societãþii cunoaºterii, a economiei cunoaºterii. Responsabilitãþile angajaþilor, ale angajatorilor ºi ale autoritãþilor publice reglementate prin proiectul de lege supus atenþiei dumneavoastrã vor contribui la o nouã calitate a muncii ºi a economiei, reflectate atât în rezultatele competiþiei, cât ºi în dezvoltarea economicã, ºi într-o nouã calitate a vieþii ºi a dezvoltãrii sociale. Din aceastã perspectivã sunt reglementate douã tipuri de contracte în domeniul formãrii profesionale organizate de angajatori: contractul de calificare profesionalã ºi contractul de adaptare profesionalã.
Un titlu distinct, reflectând concepþia social-democratã, este rezervat sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã, Comitetului de securitate ºi sãnãtate în muncã, protecþiei salariaþilor prin servicii medicale.
Toate aceste prevederi fac din noul Cod al muncii un act normativ modern, un text de justiþie ºi de coeziune socialã, ale cãrui prevederi vor acþiona pentru diminuarea polarizãrii sociale în þara noastrã. Totodatã, se creeazã condiþiile ca o parte a clasei de mijloc sã provinã din rândul salariaþilor.
Din momentul intrãrii în vigoare, noul Cod al muncii va trebui sã devinã un cod de conduitã pentru cei care interacþioneazã pe piaþa muncii, fie cã sunt angajatori, fie cã sunt salariaþi, fie organizaþii sindicale sau patronale, fie, desigur, organe ale statului.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Rãspunzând cerinþei ca noul Cod al muncii sã exprime trãsãtura definitorie a legislaþiei muncii, protecþia salariaþilor, Guvernul a fost preocupat sã asigure ºi promovarea intereselor legitime ale angajatorilor. Echilibrul
judicios, între interesele salariaþilor ºi cele ale angajatorilor constituie o cerinþã certã pentru legislaþia muncii.
În acest spirit, proiectul de cod reglementeazã drepturile angajatorilor într-o dublã perspectivã: cele care se exercitã prin dialog cu sindicatele sau cu reprezentanþii salariaþilor, dar ºi cele care se exercitã de sine stãtãtor, independent. Mã refer la organizarea muncii salariaþilor, la dreptul de a da dispoziþii ºi ordine obligatorii, dacã sunt legale, la dreptul de control ºi, în sfârºit, la dreptul de a sancþiona disciplinar pe cei vinovaþi de încãlcarea obligaþiilor de serviciu.
Dãm expresie, astfel, preocupãrii noastre pentru dezvoltarea proprietãþii private, spiritului antreprenorial pentru întãrirea autoritãþii celor care conduc unitãþi economicosociale, îmbunãtãþirea actului managerial pentru promovarea intereselor patronale.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,
Aºa dupã cum ºtiþi, la preluarea mandatului de guvernare spuneam cã unul dintre obiectivele noastre prioritare va fi crearea condiþiilor fundamentale, astfel încât cetãþenii sã poatã participa efectiv la viaþa socialã, prin asigurarea unor garanþii individuale, colective sau de altã naturã, împreunã cu creºterea gradului de responsabilitate individualã.
Tot atunci spuneam cã modelul social pe care Guvernul îl va aplica va fi unul bazat pe echilibrul dintre competiþie, colaborare ºi solidaritate. Codul muncii prezintã ºi reprezintã valorile în care noi, Guvernul ºi Partidul Social Democrat, credem ºi dupã care ne-am ghidat ºi ne ghidãm în construcþia unui model economicosocial care sã determine treptat bunãstarea la care România ºi cetãþenii sãi au dreptul.
Eforturile de integrare în structurile Uniunii Europene demonstreazã, alãturi de costurile etapelor aderãrii, mai ales câºtiguri durabile, care decurg chiar din definiþia noii Europe, ca fiind o Europã socialã.
Pentru noi, Guvernul social-democrat al României, este deosebit de important ca, în perioada imediat urmãtoare, sã intensificãm acþiunile ºi pregãtirile impuse de obiectivul integrãrii în Europa socialã, parte esenþialã a construcþiei Uniunii Europene. Este o destinaþie unde România se va afla alãturi de alte þãri, unde românii vor trãi ºi vor muncii alãturi de alte popoare.
Noul Cod al muncii este astfel construit încât apãrând, în mod egal ºi echilibrat, ºi munca ºi proprietatea respectã valorile social-democraþiei. Dorim sã subliniem în mod special cã pentru noi munca reprezintã o valoare socialã la fel de importantã ca ºi proprietatea.
Noul Cod al muncii constituie pentru Guvernul ºi partidul nostru expresia cea mai elocventã a doctrinei social-democrate ºi a obiectivelor pentru care cetãþenii României ne-au învestit la alegerile din anul 2000. Noul Cod al muncii, parte a identitãþii noastre social-democrate, are sprijinul reprezentanþilor societãþii civile. Prevederile proiectului Codului muncii sunt în concordanþã cu legislaþia comunitarã în domeniul muncii, la elaborarea acestuia avându-se în vedere ºi angajamentele asumate de România prin documentul de poziþie la Capitolul XIII Ñ ”Politicã socialã ºi ocuparea forþei de muncãÒ.
România este membru fondator din anul 1919 al Organizaþiei Internaþionale a Muncii, cea mai prestigioasã organizaþie în materie. Tocmai de aceea, în raport de exigenþele actuale ale Dreptului internaþional al muncii, la elaborarea noului cod au fost avute în vedere Convenþiile
Organizaþiei Internaþionale a Muncii, ratificate de þara noastrã.
Totodatã, la elaborarea codului au fost avute în vedere ºi cerinþele Cartei Sociale Europene a Consiliului Europei, ratificate ºi de România prin Legea nr. 74/1999, document considerat ilustrativ pentru problematica muncii în acest nou secol.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Dialogul cu organizaþiile sindicale ºi patronale a fost o preocupare constantã a Guvernului încã din momentul învestirii acestuia. Acordurile ºi convenþiile încheiate cu confederaþiile sindicale ºi patronale au constituit un vector de încredere, de stabilitate pe plan intern.
Totodatã, aceste acorduri negociate ºi semnate cu partenerii sociali au condus pentru prima datã în 12 ani la realizarea pãcii sociale, care a oferit climatul necesar reformelor promovate de Guvern.
Noul cod reprezintã rodul unei munci susþinute, de echipã, în care Guvernul a avut doi parteneri importanþi ºi oneºti: sindicatele ºi patronatele.
El nu este doar opera Guvernului, ci un angajament discutat, negociat ºi convenit cu sindicatele ºi patronatele.
Dialogul cu partenerii sociali s-a purtat îndelung, cu multã seriozitate, responsabilitate ºi determinare din partea tuturor pãrþilor. El este expresia fidelã a importanþei pe care o acordãm relaþiilor cu societatea civilã.
Susþinerea noului Cod al muncii demonstreazã încã o datã faptul cã ne respectãm programul de guvernare. Iatã de ce considerãm cã este datoria noastrã sã ne asumãm rãspunderea în faþa Parlamentului pentru noul Cod al muncii.
Rãspunderea asumatã pentru acest act normativ fundamental, pentru o societate modernã, demonstreazã cã Guvernul înþelege modernitatea, mai ales prin respectarea angajamentelor luate.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Am prezentat în faþa dumneavoastrã principalele reglementãri, desigur, foarte succint, pe care le conþine noul Cod al muncii. Nu este, desigur, un proiect de lege care sã nu presupunã în viitor, ca ºi orice alt act normativ, perfecþionãri impuse de viaþã, de practica pieþei muncii ºi a raporturilor de muncã.
Þinând seama de caracteristicile proiectului de Cod al muncii, membrii Guvernului au decis în unanimitate sã-ºi asume rãspunderea în faþa Camerei Deputaþilor ºi a Senatului.
Îmi îngãdui sã reamintesc în acest context faptul cã în acelaºi domeniu, al relaþiilor de muncã, a mai existat o asumare a rãspunderii, realizatã de unul dintre guvernele anterioare, în legãturã cu Legea privind statutul funcþionarilor publici.
Prin angajarea rãspunderii politice în ºedinþa de astãzi, Guvernul îºi afirmã hotãrârea de a-ºi continua mandatul de încredere acordat în decembrie 2000, numai în condiþia acceptãrii proiectului de lege pe care l-am prezentat.
De altfel, prin angajarea rãspunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul în faþa unei alternative, fie sã menþinã în funcþiune actualul Guvern, acceptând proiectul de lege prezentat, fie sã încerce demiterea sa, retrãgându-i încrederea prin iniþierea unei moþiuni de cenzurã.
Îmi exprim convingerea cã membrii Parlamentului vor judeca în mod obiectiv demersul nostru, prin raportare la necesitatea de a asigura þãrii cadrul legislativ cores-
punzãtor într-un domeniu atât de important cum este cel al relaþiilor de muncã.
Vã mulþumesc pentru atenþia acordatã ºi cred cã dumneavoastrã, stimaþi colegi, veþi susþine Guvernul în acest important demers legislativ.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Nicolae Vãcãroiu · 19 decembrie 2002 · monitorul.ai