Stenogramă plen

Stimaþi colegi, sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, anunþându-vã cã din totalul de 484 senatori ºi deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 392 parlamentari, 92 fiind absenþi. Deci avem cvorumul legal pentru desfãºurarea lucrãrilor.

## Stimaþi colegi,

Birourile permanente vã propun ordinea de zi pe care o aveþi în mapele dumneavoastrã. Vã rog, dacã sunt observaþii asupra ordinii de zi? Înþeleg cã nu sunt observaþii.

Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Deci, cu marea majoritate, ordinea de zi a fost aprobatã.

Programul de lucru pe care vi-l propunem este pânã la epuizarea ordinii de zi, probabil în jurul orei 19,30. Sunt obiecþii?

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Da, domnule deputat Antonescu, poftiþi.

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor colegi, Domnule prim-ministru,

## Domnilor miniºtri,

Având în vedere cã în aceastã procedurã parlamentarã nu avem un alt mijloc la îndemânã pentru a ne opune unui proiect pe care noi îl considerãm în esenþã o adevãratã piatrã de moarã legatã de gâtul României în drumul spre economia de piaþã, grupurile parlamentare ale Partidului Naþional Liberal anunþã retragerea din aceastã ºedinþã a Camerelor.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Sassu, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat respectã decizia celor din Grupul parlamentar al P.N.L. Totuºi, trebuie sã spunem cã suntem un partid socialdemocrat ºi pentru noi legislaþia muncii este extrem de importantã.

Nu suntem de acord cu modul în care se promoveazã o astfel de lege. Nu suntem de acord cu multe dintre prevederile din aceastã lege. Vom sta la asumarea rãspunderii, vom iniþia moþiunea de cenzurã sau, dacã nu, vom apela la orice mijloace parlamentare democratice care ne stau la dispoziþie, pentru a aduce modificãrile pe care noi le credem extrem de importante.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bolcaº.

Fiind vorba de o problemã de procedurã, în care toate grupurile parlamentare îºi exprimã punctul de vedere, noi considerãm cã responsabilitatea noastrã este participarea la orice act al Parlamentului. Evident cã avem obiecþiuni care vizeazã aceastã asumare de rãspundere, constând, în primul rând, în faptul cã ea nu are obiect. Toatã lumea doreºte o modificare a legislaþiei în materia raporturilor de muncã. Toatã lumea o doreºte ca sã fie cât mai bunã; astfel încât Guvernul îºi asumã o rãspundere care nu implicã nici un fel de risc. Existã posibilitatea ca, trecând peste acest joc de imagine, sã contribuim efectiv prin iniþiative legislative de modificare a ceea ce trebuie modificat în acest Cod al muncii.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Hrebenciuc Viorel.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Stimaþi colegi,

Dupã cum aþi vãzut, gestul colegilor liberali nu denotã decât faptul cã actualul Cod al muncii, pentru care Guvernul îºi asumã rãspunderea, este un Cod al muncii de esenþã social-democratã, lucru remarcat ºi de colegii noºtri de la Partidul Democrat, deci este un motiv în plus în a vã spune cã ne respectãm promisiunile pe care le-am fãcut.

Vã mulþumim.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã anunþ cã la lucrãrile noastre participã un numãr foarte mare al organizaþiilor sindicale, federaþii, confederaþii sindicale. Vã rog sã-mi permiteþi sã trecem la primul punct.

În conformitate cu prevederile art.113 alin. (1) din Constituþie, dupã cum cunoaºteþi, Guvernul îºi poate asuma rãspunderea în faþa Camerelor reunite asupra unui program, asupra unei declaraþii de politicã generalã sau asupra unui proiect de lege.

În cadrul ºedinþei de astãzi, 9 decembrie 2002, Guvernul îºi angajeazã rãspunderea asupra proiectului de Lege privind Codul muncii.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului Adrian Nãstase, primul-ministru al României, pentru a prezenta proiectul de Lege Codul muncii.

Domnule prim-ministru, aveþi cuvântul.

**Domnul Adrian Nãstase** _Ñ prim-ministru al Guvernului României_ **:**

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori, Stimaþi invitaþi,

Am sã vã spun cã am fost extrem de impresionat de dezbaterea care a avut loc înainte ca noi sã ne angajãm rãspunderea în legãturã cu un text despre care, teoretic, nu ar trebui, deocamdatã, sã aibã loc discuþia, atâta vreme cât el doar începând de astãzi are o formã finalã.

Sigur, colegii noºtri liberali sunt mai obiºnuiþi sã ne ocupãm în Parlament, cum ne-am ocupat ani de zile, doar de problemele proprietãþii.

Noi credem însã cã este important sã ne ocupãm ºi de problemele muncii. ªi, de aceea, dupã ce am rezolvat o parte dintre problemele Ñ cât am putut noi ºi cât am ºtiut Ñ de problemele de restituiri de proprietate, probleme de privatizãri ºi de transferuri de proprietate, este cazul sã începem sã ne mai ocupãm ºi de reglementãri privind munca. ªi, pentru un Partid Social Democrat, vreau sã subliniez acest lucru, este, pentru noi cel puþin, la fel de important, dacã nu, mai important sã gãsim cele mai bune reglementãri privind problematica muncii.

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori, Stimaþi invitaþi,

La doi ani de la acordarea votului de învestire, Guvernul se prezintã astãzi pentru a patra oarã în faþa Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, reunite în ºedinþã comunã, pentru a-ºi asuma rãspunderea, potrivit procedurilor constituþionale, asupra proiectului de lege denumit Codul muncii.

Pânã în prezent, Guvernul ºi-a asumat rãspunderea în faþa Parlamentului asupra Legii privind promovarea investiþiilor directe, cu impact semnificativ în economie, ºi a Legii privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii.

Totodatã, pentru prima oarã în viaþa parlamentarã postrevoluþionarã, Guvernul ºi-a angajat rãspunderea asupra declaraþiei de politicã generalã privind bilanþul primului an de guvernare.

Astãzi þin sã declar în mod expres în plenul celor douã Camere ale Parlamentului cã Guvernul, bazându-se pe dispoziþiile art.113 alin. (1) din Constituþie, îºi anga-

jeazã rãspunderea asupra unui proiect de lege cu semnificaþii deosebite pentru viaþa economicã ºi socialã a þãrii.

Recurgerea la aceastã procedurã legislativã este determinatã de necesitatea îndeplinirii obiectivelor adoptate de Guvern în domeniul muncii ºi politicilor sociale, de respectarea angajamentelor luate în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeanã, printre care ºi acela de a adopta un nou Cod al muncii pânã la sfârºitul anului 2002, cu intrare în vigoare la 1 martie 2003.

În mod obiectiv, reglementarea relaþiilor de muncã sub o nouã formã se impune ca o problemã majorã a politicii legislative a statului nostru. Tocmai de aceea, dupã aproape 13 ani de la actul revoluþionar din 1989, act prin care România a început un parcurs politic, economic ºi social radical nou, se resimte acut necesitatea adoptãrii unui nou Cod al muncii, aceasta cu atât mai mult cu cât legislaþia muncii ºi a securitãþii sociale a înregistrat deja transformãri de esenþã, într-o dinamicã cu totul deosebitã, impusã de trecerea þãrii noastre de la o economie centralizatã la una de piaþã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule prim-ministru. Stimaþi colegi,

Conform prevederilor Constituþiei, asumarea rãspunderii înseamnã: nu

þilor. De asemenea, dacã sunt luãri de cuvânt la numãrul curent 1?

Vã ascultãm, domnule deputat.

Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

La art. 1 punctul 1 din aceste texte aflate în divergenþã existã o prevedere a Senatului cu care Partidul Democrat este de acord, ºi anume aceea prin care organizaþiile sindicale sunt denumite ”organizaþii ale lucrãtorilor, fãrã caracter politic.Ò

Aº vrea sã vã citesc din expunerea de motive la aceastã lege, semnatã de domnul Adrian Nãstase, primul-ministru al României: ”Conform prevederilor Organizaþiei Internaþionale a Muncii nr. 87 din 1948, la care România este parte ºi care prevede cã lucrãtorii fãrã nici un fel de discriminare au dreptul de a constitui organizaþii la alegerea lor sau de a se afilia acestora, singura condiþie fiind aceea de a respecta statutele organizaþiilorÒ.

Biroul Internaþional al Muncii s-a pronunþat în mod constant în aceastã privinþã, precizând: ”În virtutea principiilor libertãþilor sindicale toþi lucrãtorii, cu excepþia forþelor armate ºi poliþiei, trebuie sã aibã dreptul de a constitui organizaþii la alegerea lor ºi sã se afilieze la acesta. Criteriul de reþinut pentru definirea persoanelor nu este, deci, relaþia de muncã cu un angajator. Aceastã relaþie este, în fapt, deseori absentã, ca în cazul lucrãtorilor din agriculturã, lucrãtorilor independenþi, în general, sau pentru persoanele care exercitã profesii liberale, care totuºi trebuie sã beneficieze de dreptul sindicalÒ.

Aceste cuvinte se gãsesc în expunerea de motive la textul Legii sindicatelor care ne-a fost înaintat.

În legãturã cu caracterul politic aº vrea sã remarc urmãtorul lucru: în situaþia în care sindicatele ar putea sã constituie partide politice, în absenþa acestei prevederi, cred cã România s-ar afla într-o situaþie absolut unicã la nivel mondial.

De altfel, aº vrea sã ºtiþi cã se face o discriminare absolutã între organizaþiile sindicale ºi cele patronale...

Domnule deputat Barbu, numai o secundã! Poate colegii noºtri doresc totuºi sã asculte punctul dumneavoastrã de vedere.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog foarte mult sã luaþi loc. Rog membrii GuvernuluiÉ Domnule ministru Cazan, vã rog foarte mult, suntem la o ºedinþã comunã ºi nu dialogaþi în ºedinþã comunã cu senatorii ºi deputaþii.

Doresc sã aduc în faþa dumneavoastrã câteva texte din jurisprudenþa Comitetului pentru libertate sindicalã al Biroului Internaþional al Muncii:

”Misiunea fundamentalã a sindicatelor trebuie sã fie aceea de a asigura progresul economic ºi social al tuturor lucrãtorilorÒ.

Dreptul lucrãtorilor de a constitui organizaþii la libera lor alegere, prevãzut de Convenþia OIM 87, implicã îndeosebi posibilitatea de a crea într-un climat de deplinã siguranþã organizaþii independente deja de cele existente, precum ºi de orice partid politic.

Referindu-se la dreptul organizaþiilor de a-ºi exercita liber activitãþile ºi de a-ºi formula programul de acþiune stipulat în Convenþia 87, comitetul a apreciat cã ”libertatea sindicalã nu implicã numai dreptul lucrãtorilor ºi patronilor de a constitui liber organizaþii profesionale, ci ºi cel al organizaþiilor profesionale însele de a desfãºura o activitate licitã, de apãrare a intereselor profesionaleÒ.

”Pentru a feri sindicatele de vicisitudinile politice ºi de dependenþa politicã este de dorit ca, pe de o parte, organizaþiile profesionale sã-ºi limiteze activitatea fãrã a prejudicia libertatea de opinie a membrilor lor, la domeniile profesional ºi sindical ºi, pe de altã parte, guvernele sã se abþinã sã intervinã în funcþionarea sindicatelor.

Organizaþiile sindicale nu trebuie sã-ºi depãºeascã funcþiile proprii ºi sã promoveze interese pur politice. Nu trebuie sã confunde exercitarea de cãtre sindicate a activitãþilor lor specifice, adicã apãrarea ºi promovarea intereselor profesionale ale lucrãtorilor, cu urmãrirea eventualã de cãtre unii dintre membrii lor a altor scopuri strãine în domeniul sindicalÒ.

V-am citat câteva texte din practica Comitetului pentru libertate sindicalã al Organizaþiei Internaþionale a Muncii, pentru a argumenta susþinerea punctului de vedere al Senatului, care este un punct de vedere în acord cu dispoziþiile Organizaþiei Mondiale a Muncii ºi în acord cu principiile de promovare a democraþiei.

Vã mulþumesc. Doamna deputat Dobrescu.

Domnule deputat Barbu, aveþi cuvântul.

Aº vrea sã remarc urmãtorul lucru: în timp ce organizaþiile sindicale nu sunt definite organizaþii fãrã caracter politic, în Codul muncii care ne-a fost astãzi prezentat ºi pentru care Guvernul României ºi-a asumat rãspunderea, patronatele sunt definite ca organizaþii fãrã caracter politic ºi cred cã din aceastã perspectivã se introduce cel puþin o discriminare între cele douã tipuri de organizaþii civile. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat Barbu. Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Doresc sã precizez cã, în ceea ce priveºte raportul de mediere pentru aceastã lege, Partidul Naþional Liberal susþine varianta Senatului.

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat vã propun sã adoptãm în întregime varianta propusã de comisia de mediere ºi, dacã-mi daþi voie, la o singurã apariþie sã încerc sã justific cele douã idei.

Primele douã texte în divergenþã trateazã, de fapt, aceeaºi problemã. Cei care exercitã o profesie sau o meserie în mod independent, aºa-zisa profesie liberalã, pot constitui sindicate sau pot doar adera la sindicate existente? Conform Convenþiei OIM din 1948, ratificatã de România, sindicate se pot organiza în locurile unde existã o relaþie de muncã oficialã, adicã existã angajatori ºi salariaþi. Orice alte propuneri de proiecte de convenþie OIM au fost propuse, dar nu au fost votate ºi nici ratificate.

Conform Codului muncii abia prezentat, exerciþiul dreptului sindical al salariaþilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor.

De altfel, sindicatele s-au organizat ºi s-au dezvoltat conform vocaþiei de oponenþi ai patronilor în lupta de obþinere a celor mai bune salarii, versus cele mai mari profituri. Sindicalism în afara patronatului este o noþiune fãrã sens.

A legifera organizarea de sindicate ale notarilor, ale medicilor cu cabinete particulare, liber profesioniºti, ale agricultorilor înseamnã a le face antagonice nu patronilor, ci eventual statului, ceea ce contravine ºi art. 5 al Cartei social-europene ratificate, semnate ºi legiferate de noi, care garanteazã dreptul sindical al muncitorilor ºi al patronilor luaþi în ansamblu.

Persoanele care exercitã o profesiune independentã pot crea parteneriate de dialog cu Guvernul, în calitate de asociaþii profesionale, ºi existã asociaþii profesionale puternice în România.

De altfel, textul comisiei de mediere nu interzice aderarea individualã a acestor persoane la o organizaþie sindicalã legal constituitã.

În privinþa celei de-a doua probleme, aº putea sã vã spun tot ce am mai spus o datã la votarea raportului de mediere ºi ceea ce am susþinut în cadrul comisiei de mediere, în aºa fel încât colegii au fost de acord într-un final, dar aº vrea sã vã spun altceva: noi trãim într-o lume în evoluþie, în cãutare, în schimbare. Lideri de sindicat devin miniºtri ºi ºefi de stat, dar devin ºi bancheri ºi oameni de afaceri.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt. Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã

La numãrul curent 3, vã rog, cu referire la art. 3, dacã sunt intervenþii? Înþeleg cã nu sunt.

Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Partidul Democrat susþine varianta propusã de Senat prin care demnitarii, precum ºi persoanele care deþin funcþii de conducere în structurile administraþiei publice nu pot face parte din organele de conducere ale organizaþiilor sindicale.

Vã rog sã vã imaginaþi, domnilor colegi, cã în situaþia în care aceastã prevedere nu este aprobatã, oricare ministru, secretar de stat sau prefect poate fi oricând un conducãtor de organizaþie sindicalã. În ce mod acest domn va putea negocia în acelaºi timp cu dumnealui revendicãrile sindicale? În ce mod acest conducãtor de sindicat, mare demnitar sau persoanã cu funcþie de conducere va mai reprezenta interesele sindicatelor?

Sper sã þineþi seama de acest lucru ºi sã contribuiþi prin aceasta la întãrirea miºcãrii sindicale. Acest lucru nu înseamnã nicidecum cã un reprezentant al sindicatelor nu poate sã fie în Parlamentul României sau într-o funcþie de conducere administrativã. Singura problemã este ca pe mandatul respectiv contractul de muncã sã i se suspende sau sã fie suspendat din funcþia de conducere pe care o are la sindicat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Cunoaºteþi cã avem în lucru proiectul de Lege privind conflictul de interese, unde vor fi soluþionate toate cazurile.

Vã rog, dacã mai sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu mai sunt.

Stimaþi colegi,

Conform prevederilor regulamentului, votul începe cu propunerea comisiei de mediere care, în cazul de faþã, ne propune eliminarea, urmând ca pe parcurs, prin Legea conflictelor de interese, sã se dispunã în mod expres pentru toþi modul ce este compatibil sau nu cu funcþia pe care o deþine.

La numãrul curent 6, cu referire la art. 35 alin. 1. Dacã sunt intervenþii? Modificarea constã în faptul cã comisia de mediere propune utilizarea de ”salariaþiÒ, iar dincolo, de ”lucrãtoriÒÉ

-

Raportul comisiei de mediere a fost aprobat cu mare majoritate.

Trecem la textul rãmas în divergenþã la proiectul Legii privind transportul în regim de taxi ºi în regim de închiriere, stimaþi colegi.

Avem un singur articol în divergenþã, art. 14 alin. 5. Dacã doreºte cineva sã intervinã? Domnul senator Popa, vã rog sã poftiþi la microfon ºi sã luaþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt douã texte în divergenþã. Textul Senatului este susþinut de noi, care prevede cã autorizaþia privind transportul de taxi nu se distribuie aºa cum doreºte Camera Deputaþilor, într-o proporþie anume, adicã o treime independenþilor ºi douã treimi operatorilor de taxi, deci, firmelor. Chestiunea sigur cã þine de o prevedere constituþionalã. Este vorba de o discriminare care se face între operatori, firmele având dreptul sã obþinã douã treimi din totalul autorizaþiilor, iar taximetriºtii independenþi doar o treime ºi, în acest sens, eu vã rog sã adoptaþi varianta Senatului, care nu are o astfel de îngrãdire.

Vã amintesc, Constituþia noastrã, în art. 16, interzice orice privilegii ºi orice discriminãri.

Deci rugãmintea mea, încã o datã, este sã votaþi acest text al Senatului. Celãlalt încalcã prevederea din art. 16, norma constituþionalã românã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Vã rog, domnule deputat.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor,

Susþin întru totul cele prezentate aici de antevorbitor, adãugând la aceasta încã un aspect: noi dorim sã dezvoltãm o economie de piaþã. Orice ingerinþã a statului, inclusiv a instituþiilor sale, contravine acestui principiu al economiei de piaþã cu liberã concurenþã. Nu cred cã este nici firesc ºi nici normal ca într-o economie incipientã de piaþã sã venim cu o astfel de prevedere care sã favorizeze o anumitã categorie, în defavoarea principiilor economiei libere.

Pe de altã parte este ºi un alt aspect, care þine de moralitate: prin aprobarea acestei discriminãri se dã posibilitatea autoritãþilor publice, în special primarilor, sã foloseascã aceastã pârghie de multe ori în interesul lor personal.

Pentru a elimina orice astfel de posibilitate, Partidul România Mare susþine varianta textului aprobat de Senat. Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat Damian Brudaºca. Are cuvântul doamna deputat Aura Vasile.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

În calitate de preºedinte al comisiei de mediere din partea Camerei Deputaþilor vã informez cã, iniþial, propunerea legislativã privind transportul în regim de taxi viza practicarea taximetriei numai de cãtre persoane juridice, sub firma unor persoane juridice, conform legilor deja existente care reglementeazã transportul public de persoane. O datã cu apariþia Legii nr. 507/2002 privind desfãºurarea activitãþilor economice de cãtre persoane fizice, s-a pus problema asigurãrii derulãrii într-un cadru concurenþial a taximetriei, prin prelevarea unui segment minimal cert din aceastã activitate pentru persoane fizice. În prezent, la nivelul þãrii, peste 85% din taxiuri lucreazã sub firme persoane juridice, iar acest procent, în Bucureºti, depãºeºte 95% ºi aceastã lege doreºte sã constituie atât protecþia cât ºi forma de încurajare a dezvoltãrii taximetriei practicate de persoane fizice.

În cadrul activitãþii de mediere dintre Camera Deputaþilor ºi Senat pe textele în divergenþã la aceastã lege, acest art. 14, care conþine 12 alineate, a constituit cadrul unor dezbateri ºi negocieri privind soluþia finalã adoptatã, privind modul de autorizare a taxiurilor ºi modul de distribuire a acestor autorizaþii între persoane juridice ºi persoane fizice. Forma adoptatã a art. 14 alin. 5 de cãtre comisia de mediere, în unanimitate, a fost adoptatã în unanimitate ºi de Camera Deputaþilor. La Senat aceastã soluþie a fost acceptatã de 50 de senatori ºi respinsã de 51 de senatori, deci, cu o majoritate de un vot.

Comisia de mediere a realizat, prin textul prevederilor succesive din cele 12 alineate ale art. 14, o reglementare coerentã. Dacã se adoptã acest alin. 5 în altã formã decât cea stabilitã de comisia de mediere, aceasta afecteazã coerenþa întregului articol ºi sperãm cã nu aceasta se urmãreºte.

Întregul echilibru între dezvoltarea taximetriei de firmã, singura capabilã de eforturi investiþionale, ºi a taximetriei executate de persoane fizice, precum ºi protecþia acestui echilibru se regãseºte în art. 14, al cãrui alin. 5 îl discutãm astãzi aici.

În contextul în care prin legislaþia naþionalã se doreºte reglementarea ºi rezolvarea problemelor controversate, generatoare de fraudã ºi corupþie, aceastã lege privind taximetria se dovedeºte a fi extrem de necesarã pentru domeniul respectiv ºi orice amânare sau alterare a prevederilor nu este decât contraproductivã.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt la acest punct? Da. Vã ascultãm, domnule Iorga, poftiþi la tribunã.

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Un singur argument vreau sã aduc în favoarea textului aprobat de Senat ºi propus de Senat pentru a fi votat astãzi. În þarã sunt peste 70-80% din localitãþi unde nu existã societãþi de taximetrie. Cum este posibil ca în aceste localitãþi în care nu existã nici un fel de societãþi comerciale cu activitate de taximetrie sã se poatã calcula 30% procent pentru taximetriºtii individuali?

Deci varianta Camerei Deputaþilor, vã rog sã mã scuzaþi, este neaplicabilã ca act legislativ ºi, prin urmare, nu poate fi adoptatã. Partidul România Mare susþine, aºa cum s-a mai spus, varianta Senatului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt.

Deci, stimaþi colegi,

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mai întâi doresc sã fac un comentariu de naturã proceduralã. În cazul în care se aflã texte în divergenþã în plenul celor douã Camere, raportul de mediere final nu se mai supune la vot, noi discutãm ºi decidem pe textele aflate în divergenþã, nu pe rapoarte de mediere aflate în divergenþã. Întrucât nu rapoartele de mediere sunt în divergenþã, ci textele concrete, aºa spune art. 76 din Constituþie. Dar, dacã este totuºi un vot dublu, niciodatã nu este nimic rãu în acest sens, însã numai textele se supun.

Domnule preºedinte,

Proiectul de lege privind protecþia martorilor. Textul aflat în divergenþã vizeazã alin. 2 de la art. 4. Vreau sã menþionez cã în proiectul trimis de Guvern Parlamentului se menþioneazã, la art. 4, urmãtoarele lucruri:

În alin. 1: ”Includerea unei persoane în program (adicã în programul de protecþie a martorilor) se poate realiza numai dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiþii:...Ò Nu le menþionez aici, pentru cã nu este necesar.

În alin. 2, prin excepþie, se spune: ”Nu poate fi inclusã în program o persoanã care are într-o altã cauzã calitatea de: a) organizator sau conducãtor de grup sau

organizaþie criminalã; b) instigator sau autor al infracþiunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de gravÒ.

Care este punctul aflat în divergenþã? Cred cã, dintr-o eroare materialã, în varianta Senatului a rãmas la alin. 2: ”Poate fi inclusã în program o persoanã care are într-o altã cauzã calitatea de organizator sau conducãtor de grup sau organizaþie criminalã sau este instigator sau autor al infracþiunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de gravÒ.

Pornind ºi de la textul iniþial al Guvernului ºi de la varianta Camerei Deputaþilor, noi apreciem cã trebuie sã rãmânã în viitorul text de lege varianta Camerei Deputaþilor, în sensul cã toate persoanele pot face parte ºi intra în acest program de protecþie a martorilor, exceptând cele douã categorii: în cazul organizatorilor sau conducãtorilor de grupuri sau organizaþii criminale sau de autori ai infracþiunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav. Aceasta a fost ºi intenþia Guvernului ºi intenþia Camerei Deputaþilor, de a excepta aceste persoane care au sãvârºit infracþiuni deosebit de grave de a putea participa într-un program de protecþie a martorilor unde sã se ajungã pânã la schimbarea identitãþii, a înfãþiºãrii º.a.m.d.

Vã mulþumesc, domnule deputat Boc. Sã ºtiþi cã n-a fost o eroare, nici o greºealã, s-a discutat acest text la Senat.

Vã rog, dacã sunt ºi alte intervenþii? Vã rog, aveþi cuvântul, domnule coleg.

## Stimaþi colegi,

Varianta Senatului este cea corectã. De ce? Pentru a combate cu eficienþã criminalitatea, avem nevoie de oameni care o cunosc în intimitatea ei. Cine pot fi aceºtia? Doar cei care au fãcut parte din aceasta ºi au activat ca atare.

Dacã acel ins, între timp, a fost condamnat pentru diferite fapte cu caracter penal, aceasta mai puþin conteazã. Ceea ce ne intereseazã pe noi este sã aflãm, într-o expresie mai puþin academicã, despre toate aranjamentele, toate dedesupturile.

ªi atunci, cât existã acest interes, firesc este sã luãm mãsuri sã-l protejãm. Sã-l apãrãm de cine împotriva cui? Exact împotriva celor pe care el îi denunþã, practic.

Acestea sunt considerentele pentru care vã rog sã fiþi de acord cu varianta Senatului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt intervenþii la acest subiect? Înþeleg cã nu mai sunt alte intervenþii.

Stimaþi colegi,

S-a aprobat textul în varianta propusã de cãtre Senat. Trecem la proiectul de Hotãrâre pentru aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. Îi dau cuvântul doamnei preºedinte Anghelache. Vã rog, foarte pe scurt, doamnã Anghelache, o sintezã am dori de la dumneavoastrã, pentru cã avem expunerea.

## **Doamna Gabriela Anghelache** _Ñ preºedintele Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Vã rog sã îmi permiteþi ca foarte pe scurt sã prezint coordonatele bugetului de venituri ºi cheltuieli al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2003.

Fundamentarea bugetului s-a realizat pornind de la evoluþia indicatorilor pieþei de capital în anul curent ºi de la perspectiva pentru anul viitor. Am þinut cont de modul cum a fost fundamentat bugetul de stat în ceea ce priveºte estimarea pentru cursul de schimb al monedei naþionale ºi estimarea nivelului ratei inflaþiei pentru anul urmãtor.

Ansamblul indicatorilor bugetari este prezentat prin prisma prevederilor Legii nr. 514/2002 care aprobã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 25 privind Statutul Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.

La partea de venituri am considerat un excedent al bugetului pe anul în curs de aproximativ 60 de miliarde de lei, la care am adãugat estimarea veniturilor curente pentru anul urmãtor, venituri care provin din tranzacþiile ce vor fi derulate pe piaþa de capital, la care se aplicã cote prevãzute conform legii. În lege, nivelul cotelor este stabilit la un cuantum maxim pentru anumite categorii de venituri, cum sunt veniturile provenind din oferte publice de cumpãrare ºi de preluare. Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare a considerat cã poate reduce cota, care, în lege, este de maximum 2%, reducerea s-a realizat la 1,5% pentru ofertele publice de cumpãrare, 1,75% pentru ofertele publice de vânzare.

Deci, aplicând prevederile legii, structura bugetului la partea de venituri se prezintã în esenþã dupã cum urmeazã: veniturile curente: 65%, din care cea mai mare parte, respectiv 23%, sunt venituri provenite din aceste oferte publice de cumpãrare, 13% din oferte de preluare, 10% din tranzacþii derulate pe piaþa de capital cu valori mobiliare ºi un procent redus, de 2%, pentru tranzacþii cu instrumente financiare derivate, pentru care considerãm ca, în anul viitor, sã se realizeze o dezvoltare a acestora pe piaþã. De asemenea, sunt prevãzute tarife pentru prestãri de servicii cãtre entitãþile pieþei de capital ºi tarife pentru publicaþii ºi activitãþi de editurã, þinând cont de obligativitatea pe care o avem prin lege de a publica un Buletin al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.

Vã rog sã sintetizaþi, doamnã.

Da, am încheiat.

Vã rog!

É în care activitatea de supraveghere a pieþei de capital sã poatã fi desfãºuratã normal, pe baza tehnicii de supraveghere la nivel european. Vã mulþumesc.

Mulþumesc doamnei preºedinte Gabriela Anghelache. Îi dau cuvântul domnului deputat Grigoraº, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanþe.

Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au examinat proiectul bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2003 al Comisiei Naþionale de Valori Mobiliare ºi au decis în unanimitate supunerea spre aprobare plenului Parlamentului a acestui proiect de buget, în forma prezentatã de Comisia Naþionalã de Valori Mobiliare. În anexã la raportul comisiei este un proiect de hotãrâre care urmeazã sã fie dezbãtut ºi aprobat în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Stimaþi colegi,

Trecem la votarea proiectului de hotãrâre. Titlul hotãrârii, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu majoritate de voturi, titlul a fost votat. Art. 1. Observaþii? Nu sunt.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 176/19.XII.2002

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? 6 voturi împotrivã. Abþineri? Nu avem. Cu majoritate de voturi, s-a aprobat ºi art. 1. Art. 2. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri. Cu majoritate de voturi, s-a votat ºi art. 2. Art. 3. Observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri. Cu majoritate, a fost votat ºi art. 3.

umesc, stimaþi colegi.

Trecem la modificãri în componenþa nominalã a unor grupuri parlamentare de prietenie. Cine le prezintã? Domnul deputat Niculescu. Vã rog.

Pentru fiecare þarã, vã opriþi,

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul român al Uniunii Interparlamentare propune unele modificãri în componenþele nominale ale unor grupuri parlamentare de prietenie, pe baza unei comunicãri primite din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare:

La Grupul parlamentar de prietenie cu Japonia, înlocuirea doamnei deputat Iorga Leonida Lari cu domnul deputat Ciontu Corneliu.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. În unanimitate.

La acelaºi Grup de prietenie cu Japonia, înlocuirea în funcþia de preºedinte al grupului a domnului deputat Meºca Sever cu domnul deputat Ciontu Corneliu. Domnul Meºca Sever, în atari condiþii, rãmâne simplu membru al grupului.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu avem voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La Grupul parlamentar de prietenie cu Turcia se propune înlocuirea domnului deputat Ciontu Corneliu cu doamna deputat Iorga Leonida Lari.

Sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

La Grupul parlamentar de prietenie cu Cipru, înlocuirea domnului deputat Merce Ilie cu domnul deputat Viºinescu Marinache.

Sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

Tot la acest Grup de prietenie cu Cipru, înlocuirea în funcþia de vicepreºedinte al grupului a domnului deputat Neacºu Ilie cu domnul deputat Merce Ilie. În atari condiþii, domnul deputat Neacºu Ilie rãmâne membru al grupului.

Obiecþii? Nu sunt. Cine este împotrivã? Nu avem voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.

La Grupul parlamentar de prietenie cu Argentina, înlocuirea domnului deputat Merce Ilie cu domnul deputat Viºinescu Marinache.

Obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La Grupul parlamentar de prietenie cu Luxemburg, înlocuirea în funcþia de secretar al grupului a domnului deputat Stanciu Zisu cu domnul deputat Puzdrea Dumitru, actualmente, membru al grupului. ªi domnul Stanciu Zisu este tot membru al grupului.

Obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

La Grupul parlamentar de prietenie cu Azerbaidjan, includerea în grup a domnului deputat Ariton Gheorghe pe locul rãmas vacant ca urmare a decesului lui Andrei Zeno.

Obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

La Grupul parlamentar de prietenie cu Peru, includerea în grup, în funcþia de secretar al grupului, a domnului deputat Buga Florea, pe locul rãmas vacant ca urmare a decesului lui Florescu Doru Nicolae.

Obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Acestea au fost propunerile.

Obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, s-a votat înlocuirea.

La Grupul parlamentar de prietenie cu Uruguay, înlocuirea în funcþia de vicepreºedinte a domnului deputat Creþ Nicoarã cu doamna senator Ciocan Maria, actualmente membrã a grupului. ªi domnul Creþ Nicoarã rãmâne tot membru al grupului.

Obiecþii? Nu sunt. Cine este împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Pentru? Votat în unanimitate.

## **Domnul Constantin Niculescu:**

La Grupul parlamentar de prietenie cu Albania, includerea în grup a domnului deputat Miclea Ion pe locul rãmas vacant ca urmare a decesului domnului deputat Zeno Andrei.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi colegi,

Trecem acum la urmãtoarele douã puncte, unde trebuie sã derulãm procedura de vot secret pe bazã de buletin de vot ºi vã propun, dacã sunteþi de acord, sã facem cele douã puncte, votul, o singurã datã. Este vorba despre supunerea votului Parlamentului a propunerii pentru funcþia de preºedinte al Consiliului Audiovizualului în persoana domnului Ralu Filip. În cel de al doilea caz este vorba despre numirea unui membru titular ºi a unui membru supleant, din partea Senatului, pentru Consiliul Naþional al Audiovizualului.

Dau cuvântul domnului Sassu, o problemã de procedurã, ºi dupã aceea vã dau cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Având în vedere cã nimic din ceea ce am cerut la ultimul vot nu s-a modificat, nimic din ceea ce am cerut sã se întâmple nu s-a întâmplat, Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu va participa la acest vot. În consecinþã, vom vota numai pentru preºedintele Consiliului Naþional al Audiovizualului, nu vom participa la votul pentru membrul în Consiliul Naþional al Audiovizualului. Vã mulþumesc.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 176/19.XII.2002

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

Propunerea pentru preºedintele Consiliului Naþional al Audiovizualului este fãcutã, conform prevederilor legii, de cãtre consiliu. Domnul Ralu Filip a fost audiat de Comisiile de culturã.

Dau cuvântul domnului preºedinte Adrian Pãunescu pentru a prezenta avizul Comisiilor de culturã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Încã sunt cu gândul la schimbãrile intervenite în Argentina, prin schimbãrile din grupurile noastre parlamentare.

Dau citire avizului comun asupra propunerii membrilor Consiliului Naþional al Audiovizualului pentru funcþia de preºedinte al acestuia.

Potrivit prevederilor art. 14 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, propunerea membrilor Consiliului Naþional al Audiovizualului pentru funcþia de preºedinte al acestuia se înainteazã pentru a fi supusã votului plenului Parlamentului. Comisiile de specialitate ale Camerei ºi Senatului s-au întrunit în ºedinþã în ziua de 3 decembrie 2002 ºi l-au audiat pe domnul Ralu Traian Filip, candidatul propus de cãtre membrii Consiliului Naþional al Audiovizualului pentru funcþia de preºedinte.

Audierea a debutat cu o scurtã prezentare a activitãþii sale de când a fost numit membru, au fost detaliate obiectivele pe care le are în vedere, pe durata mandatului, pentru restructurarea ºi o mai bunã funcþionare a instituþiei. Senatorii ºi deputaþii prezenþi au adresat întrebãri vizând transmiterea programelor româneºti de televiziune prin intermediul reþelelor de cablu, discriminarea unor minoritãþi etnice în cadrul unor programe ale posturilor de televiziune, accesul ºi prezenþa pe postul naþional de televiziune a unor formaþiuni politice, precum ºi a unor personalitãþi ale vieþii cultural-artistice, cu insistenþã pe nevoia de echidistanþã, au fost discutate aspecte referitoare la decizia de suspendare a postului de televiziune OTV, cât ºi implicaþiile acestui fapt în plan intern ºi extern. S-a menþionat ºi eficienta colaborare a domnului Filip cu membrii celor douã comisii în procesul adoptãrii noii Legi a audiovizualului, cât ºi contribuþia la elaborarea ºi implementarea reglementãrilor ºi a legislaþiei secundare în domeniu.

Discuþiile au fost aprinse, opinii au fost multe, dar, în finalul dezbaterilor, comisiile au hotãrât, cu majoritatea voturilor celor prezenþi, 14 voturi pentru, 6 împotrivã ºi o abþinere, sã avizeze favorabil candidatura domnului Ralu Filip pentru funcþia de preºedinte al Consiliul Naþional al Audiovizualului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Are cuvântul domnul deputat Hogea, înþeleg... Vã rog, domnule deputat, aveþi cuvântul.

## **Domnul Vlad Gabriel Hogea:**

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Senat ºi Camera Deputaþilor vor vota împotriva candi-

daturii domnului Ralu Filip la înalta demnitate de preºedinte al Consiliului Naþional al Audiovizualului, din mai multe motive. În primul rând, Domnia sa nu are nici un fel de pregãtire specificã funcþiei pe care o vizeazã, nici vocaþia unei asemenea misiuni, nefiind nici om de radio, nici om de televiziune, nici om de film, nici om de teatru, nici expert în comunicaþii, iar certificatul de revoluþionar, pe care nu ºtim cum l-a obþinut, nu poate suplini cunoºtinþele de specialitate ºi de culturã generalã pe care le presupune coordonarea audiovizualului românesc. Mai mult, în anul 2001, domnul Ralu Filip a profitat din plin de banii televiziunii publice, în calitate de moderator al emisiunii ”Scurt pe doiÒ, încasând de la TVR sume prea mari în comparaþie cu audienþa scãzutã a producþiei respective.

Contractul de colaborare semnat de domnul Filip cu Societatea Românã de Televiziune prevedea plata a nu mai puþin de 1.923 de dolari pe lunã pentru ”interpretarea de roluri artistice la emisiunea realizatã de Horia RomanescuÒ, emisiune al cãrei moderator era însuºi Ralu Filip. Ratingul emisiunii era foarte mic pentru prime time. În ciuda susþinerilor fanteziste ale moderatorului, cum cã audienþa era apropiatã de cea a spectacolului ÒSurprize, surprizeÒ, cam la aceasta se rezumã întreaga experienþã audiovizualã a domnului Filip, la încasarea de sume importante de la casieria TVR, adicã din banii publici, sau, mai explicit, din buzunarul contribuabililor, pentru niºte prestaþii televizive de o calitate îndoielnicã.

În legãturã cu activitatea dumneavoastrã din 1990 Ð 1991, este adevãrat, domnule Filip, cã, în perioada respectivã, v-aþi ocupat de adopþii internaþionale, ca procurator al unor familii strãine, cã aþi scris o serie de articole favorabile în ziarul la care lucraþi, ”Curierul naþionalÒ, ºi cã aþi fi primit un autoturism de la câteva familii italiene, ca recompensã pentru serviciile aduse?

Ca o dovadã în plus cã nu sunteþi atât de curat pe cât pretindeþi, reproducem un fragment dintr-un raport întocmit în 1999 de doi ofiþeri superiori, care vã incrimineazã cã aþi fi luat 5.000 de dolari ºpagã de la mafia traficanþilor de copii. La vremea respectivã, dumneavoastrã îi acuzaþi public de încãlcarea legii pe ofiþerii de la Brigada de combatere a crimei organizate, care se ocupau de traficul ilegal de copii ºi îi instrumentaserã un dosar avocatei Ileana Bustea, care, prin Fundaþia ”IreneÒ, era o verigã importantã în exportul de copii români. Interesele financiare erau atât de mari, încât asupra ofiþerilor cinstiþi care doreau pedepsirea unor infractori s-a declanºat o campanie de intimidare, prin colonelul Albu, comandantul brigãzii, prin conducerea superioarã a Ministerului de Interne, îndeosebi generalul Mircea Mureºan, prin cadre din Parchetul General etc.

## Stimate coleg,

O serie de acuze pe care le aduceþi trebuie sã le probaþi. Aºa se pot face orice fel de declaraþii, beneficiind de imunitatea parlamentarã. Pânã acum, cred cã puteaþi sã faceþi astfel de dezvãluiri ºi sã demonstraþi afirmaþiile. Are cuvântul domnul deputat Nini Sãpunaru.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori ºi deputaþi,

Având în vedere cã de la precedentele votãri nu s-a schimbat absolut nimic, vã anunþãm cã votãm ºi participãm la votare la punctul 8 la numirea preºedintelui Consiliului Naþional al Audiovizualului, dar la punctul urmãtor nu votãm.

Mai sunt luãri de cuvânt, stimaþi colegi? Domnul preºedinte Adrian Pãunescu. Aveþi cuvântul.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnilor colegi,

## Domnilor preºedinþi,

Asupra unora dintre problemele ridicate aici cu privire la fapte ale domnului Ralu Filip m-am pronunþat negativ ºi eu, în timpul pe care regulamentul îl dã comisiilor spre a se sesiza, spre a discuta ºi spre a hotãrî. Cred cã este inoportunã punerea plenului celor douã Camere în situaþia de a discuta lucruri pe care am avut tot timpul sã le discutãm la comisii. Comisiile, dupã ce au analizatÉ

Vã rog sã fie liniºte când vorbeºte cineva! Vã rog mult!

Vã rugãm, vã rugãm sã pãstraþi liniºtea!

Comisiile au analizat, iar Grupul România Mare a avut reprezentanþi în comisii. În ceea ce mã priveºte, am spus ºi la comisie cã nu sunt un entuziast, dimpotrivã, nu sunt de acord cu ceea ce a fãcut domnul Ralu Filip în chestiunea OTV. Rãmân la aceeaºi pãrere _(Aplauze în Grupul P.R.M.),_ dar a reduce întreaga viaþã ºi activitate a unui om la un singur fapt ºi a nu discuta lucrurile pe care dumnealor puteau sã le punã comisiilor, dupã pãrerea mea, reprezintã o eroare pe care noi nu putem sã ne-o asumãm.

Am trecut peste absolut toate, peste tot zbuciumul pe care îl presupune discuþia despre destinul unui om, am fost critic, dar cred cã, pentru buna funcþionare a CNA ºi având în vedere celelalte fapte ale lui Ralu Filip, cele publice...

## **Domnul Marcu Tudor** _(din salã):_

## Care?!

Vã rog, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, vã rog sã interveniþi!

Sã-ºi vadã fiecare de dreptul parlamentar, sã vorbeascã în mod civilizat, nu sã strige din salã!

Vã rugãm sã pãstraþi liniºtea!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Ãsta e un mod bezmetic de a pune problema!

Comisiile au fost de faþã. Nu avem noi nici o vinã cã dumnealor nu s-au pus de acord în timpul de dinainte de a hotãrî comisiile. Nici o vinã!

Aºadar, am avut puncte de vedere critice. Pe cele mai multe le menþin, dar cred cã omul respectiv meritã încrederea pe care au propus sã i-o acorde colegii sãi din CNA.

## Stimaþi colegi,

Vã rog, totuºi, sã ne ascultãm, sã pãstrãm liniºtea! Domnule deputat Bolcaº, aveþi cuvântul.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

Doresc sã-mi exprim tot respectul faþã de colegul parlamentar Adrian Pãunescu, sã-i reamintesc Domniei sale, în calitate de preºedinte al Comisiei de culturã, cã ceea ce se discutã în cadrul unei comisii nu are nici o valoare dacã nu este dedus în faþa plenului ºi hotãrârii plenului. De aceea am dedus în faþa plenului punctele noastre de vedere, independent de opþiunile individuale ale unor membri ai grupului.

Vorbesc în numele Grupurilor parlamentare din Camera Deputaþilor ºi Senatului ºi vã mãrturisesc cã din susþinerea argumentatã a domnului senator Adrian Pãunescu am înþeles cã Domnia sa, în mod justificat, condamnã pe domnul Ralu Filip pentru activitatea în scopul interzicerii unui post de televiziune ºi de aceea îl propune în calitate de preºedinte la CNA!

Vã mulþumesc, domnule senator.

## Stimaþi colegi,

Sigur, vã rog... _(Domnul senator Adrian Pãunescu comenteazã din bancã)._

## Stimaþi colegi,

Vã rog, vã rog foarte mult sã mã urmãriþi cu atenþie! Deci veþi primi douã buletine de vot: un buletin de vot cu propunerea pentru preºedinte al CNA-ului în persoana domnului Ralu Filip. În condiþiile în care sunteþi de acord cu persoana, lãsaþi buletinul neatins. În condiþiile în care nu sunteþi de acord, se taie numele ºi prenumele celui în cauzã. La a doua problemã, veþi primi un al doilea buletin, care înseamnã reluarea votului pentru propunerea Senatului la un post de membru plin ºi supleant în Consiliul Naþional al Audiovizualului. Buletinul, stimaþi |egi Ñ ca sã nu mai greºim, pentru cã au fost multe|Bercãroiu Victor|prezent| |---|---|---| |etine de vot nule data trecutã Ñ are trei cãsuþe, pen-|Berceanu Radu Mircea|absent| |cã sunt trei propuneri pereche, pentru membru plin ºi<br>mbru supleant, o cãsuþã Ð propunerea P.S.D.-ului pen-|Bereczki Endre<br>Birtalan çkos|prezent<br>absent| |membru titular, domnul Teodorel Radu, ºi membru|Bivolaru Ioan|prezent| |leant, doamna Jugãnaru Anne Rose-Marie; o a doua|Bleotu Vasile|prezent| |uþã Ñ propunerea Grupului România Mare Ñ domnul|Boabeº Dumitru|prezent| |conescu Dan, membru titular, ºi Ghiþulescu Bogdan,|Boagiu Anca Daniela|prezentã| |mbru supleant, ºi a treia cãsuþã Ð propunerea|Boajã Minicã|prezent| |purilor P.D. Ñ pentru Sãftoiu Claudiu, membru titular,|Boc Emil|absent| |Turlacu Ioan, membru supleant. Deci veþi primi acest|Bogea Angela|prezentã| |doilea buletin, tãiaþi pe diagonalã douã cãsuþe ºi|Boiangiu Cornel|absent| |âne una singurã, ca sã fie mai simplu. Deci trebuie|Bolcaº Augustin Lucian|prezent| |rãmânã o singurã cãsuþã din cele trei. Deci tãiaþi pe|Bšndi Gyšngyike|prezentã| |gonalã douã ºi rãmâne una. Asta, referitor la proce-|BorbŽly L‡szl—|prezent| |a de vot.<br>În ceea ce priveºte rezultatul, în cazul domnului|Bozgã Ion<br>Bran Vasile|prezent<br>prezent| |ºedinte Ralu Filip avem nevoie de majoritatea senato-|Brînzan Ovidiu|prezent| |r ºi deputaþilor prezenþi; în cazul propunerilor pentru|Brudaºca Damian|prezent| |mbru plin ºi supleant la CNA, este nevoie de votul|Bucur Constantin|absent| |joritãþii senatorilor ºi deputaþilor. Deci existã o dife-|Bucur Mircea|prezent| |þã: prezenþi ºi, dincoace, din total.<br>Începem cu Camera Deputaþilor. Rog cenzorii sã pof-|Buga Florea<br>Burnei Ion|prezent<br>prezent| |scã la tribunã, pentru a înmâna buletinele. Sã fiþi de|Buruianã-Aprodu Daniela|prezentã| |ord, stimaþi colegi, sã prezentãm pe colegii noºtri|Buzatu Dumitru|prezent| |iºtri, pentru cã au program dupã-amiazã, dupã care|Buzea Cristian Valeriu|absent| |m continua, bineînþeles, cu Senatul.|Calcan Valentin Gigel|prezent| |Deci rog colegii miniºtri sã treacã la vot.|Canacheu Costicã|prezent| |**Domnul BorbŽly L‡szl—:**|Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard<br>Cazimir ªtefan|prezent<br>prezent| |Camera Deputaþilor:<br>Abiþei Ludovic<br>absent<br>Afrãsinei Viorica<br>prezentã<br>Albu Gheorghe<br>absent<br>Ana Gheorghe<br>prezent<br>Andea Petru<br>prezent<br>Andrei Ioan<br>prezent<br>Andronescu Ecaterina<br>prezentã<br>Antal Istv‡n<br>prezent<br>Anton Marin<br>absent<br>Antonescu George Crin Laurenþiu<br>absent<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>absent<br>Apostolescu Maria<br>prezentã<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>prezentã<br>Ariton Gheorghe<br>prezent<br>Armaº Iosif<br>prezent<br>Arnãutu Eugenu<br>prezent<br>Asztalos Ferenc<br>prezent<br>Baban ªtefan<br>prezent<br>Babiuc Victor<br>absent<br>Baciu Mihai<br>prezent<br>Bahrin Dorel<br>absent<br>Baltã Mihai<br>prezent<br>Baltã Tudor<br>prezent|Cãºunean-Vlad Adrian<br>Cerchez Metin<br>Cherescu Pavel<br>Chiliman Andrei Ioan<br>Chiriþã Dumitru<br>Ciontu Corneliu<br>Ciuceanu Radu<br>Ciupercã Vasile Silvian<br>Cîrstoiu Ion<br>Cladovan Teodor<br>Cliveti Minodora<br>Coifan Viorel Gheorghe<br>Cojocaru Nicu<br>Crãciun Dorel Petru<br>Creþ Nicoarã<br>Cristea Marin<br>Criºan Emil<br>Dan Matei-Agathon<br>Daraban Aurel<br>Dinu Gheorghe<br>Dobre Traian<br>Dobre Victor Paul<br>Dobrescu Smaranda<br>Dolãnescu Ion<br>Dorian Dorel|prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>absent| |Bar Mihai<br>prezent|Dorneanu Valer|prezent| |Bara Radu Liviu<br>prezent<br>Barbu Gheorghe<br>prezent<br>Bartoº Daniela<br>absentã|Dragomir Dumitru<br>Dragoº Liviu Iuliu<br>Dragu George|prezent<br>prezent<br>prezent| |Bãdoiu Cornel<br>prezent|Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|absent| |Bãlãeþ Dumitru<br>prezent|Dreþcanu Doina-Micºunica|prezentã| |Bãlãºoiu Amalia<br>prezentã|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Bãncescu Ioan<br>prezent|Dumitriu Carmen|prezentã| |Bâldea Ioan<br>prezent|Duþu Constantin|absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>prezent|Duþu Gheorghe|prezent| |Bentu Dumitru<br>prezent|Enescu Nicolae|prezent|

## ”Parlamentul României.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi ºi senatori cu privire la numirea preºedintelui Consiliului Naþional al Audiovizualului.

În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate de cãtre deputaþi ºi senatori prin vot secret, cu buletine de vot, asupra candidatului propus pentru numirea în funcþia de preºedinte al Consiliului Naþional al Audiovizualului, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, ºi au constatat urmãtoarele:

- Ñ numãrul total al deputaþilor ºi senatorilor: 484;

- Ñ numãrul deputaþilor ºi senatorilor prezenþi: 382;

- Ñ numãrul total de voturi exprimate: 382;

- Ñ numãrul de voturi anulate: 0;

- Ñ numãrul total de voturi valabil exprimate: 382, din

- care:

- Ñ voturi pentru: 233

Ñ voturi contra: 149

Pentru numirea preºedintelui Consiliului Naþional al Audiovizualului sunt aplicabile dispoziþiile art. 38 alin. 7 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, potrivit cãrora numirea în funcþie se hotãrãºte cu votul majoritãþii deputaþilor ºi senatorilor prezenþi.

Ca urmare a faptului cã din totalul de 484 de deputaþi ºi senatori au fost prezenþi 382 ºi ºi-au exprimat votul 382, din care 233 au votat pentru, ceea ce reprezintã majoritatea cerutã de regulament, domnul Ralu Traian Filip este numit în calitatea de preºedinte al Consiliului Naþional al Audiovizualului, pentru un mandat de doi ani, începând cu data de 9 decembrie 2002Ò.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Sã-l felicitãm pe domnul Ralu Filip ºi sã-i dorim succes în activitate!

## ”Parlamentul României.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi ºi senatori cu privire la numirea unui membru titular ºi a unui membru supleant al Consiliului Naþional al Audiovizualului.

În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate de cãtre deputaþi ºi senatori, prin vot secret, cu buletine de vot, în turul 2 de scrutin, asupra candidaþilor propuºi pentru numirea în Consiliul Naþional al Audiovizualului a unui membru titular ºi a unui membru supleant, propuºi de Senat, potrivit art. 11 alin. 1, alin. 2 ºi alin. 7 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, ºi au constatat urmãtoarele:

- Ñ numãrul total al deputaþilor ºi senatorilor: 484;

- Ñ numãrul deputaþilor ºi senatorilor prezenþi: 354; Ñ numãrul total de voturi exprimate: 354;

- Ñ numãrul de voturi anulate: 32;

- Ñ numãrul total de voturi valabil exprimate: 322.

Din verificarea ºi numãrarea voturilor rezultã urmãtoarele voturi obþinute de candidaþi:

- Ñ pentru Teodorel Radu, membru titular: voturi pentru

- 207; voturi contra 115;

Ñ pentru Jugãnaru Anne Rose-Marie, membru supleant: voturi pentru 207; voturi contra 115;

Ñ pentru Diaconescu Dan, membru titular: 107 voturi pentru; contra 215;

Ñ pentru Ghiþulescu Bogdan, membru supleant: voturi pentru 107; voturi contra 215;

Ñ pentru Sãftoiu Claudiu, membru titular: 8 voturi pentru ºi 314 contra;

Ñ pentru Turlacu Ioan, membru supleant: 8 voturi pentru ºi 314 contra.

În conformitate cu prevederile art. 11 alin. 5 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, candidaturile se aprobã cu votul majoritãþii deputaþilor ºi senatorilor, ceea ce reprezintã minimum 243 de voturi pentru din totalul de 484 de parlamentari.

Potrivit rezultatului votului se constatã cã nici un candidat nu a întrunit majoritatea voturilor cerute de legeÒ.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Va trebui sã vedem, probabil, anul viitor, sã reluãm votul, eventual cu propuneri de noi candidaþi. Vom vedea. Stimaþi colegi,

Cu aceasta, declarãm închisã ºedinþa noastrã de astãzi.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 176/19.XII.2002 conþine 20 de pagini.**

Preþul 18.580 lei