Pentru că adoptarea legilor controversate pe ascuns, pe repede-înainte sau în miez de noapte a devenit o practică uzuală în zilele de astăzi, nici săptămâna aceasta nu constituie o excepție. După Legea minelor, amnistie, grațiere și superimunitate, a venit, așadar, și rândul tunurilor „cu legea în mână”.
După ce săptămâna trecută a fost introdus și ulterior scos de pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, iată că astăzi se regăsește din nou spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind parteneriatul public-privat. Aparent un proiect care are drept scop creșterea economică prin încurajarea investițiilor, acesta nu face altceva decât să
deschidă calea unor contracte netransparente, cu impact asupra bugetului de stat. Practic, scopul acestui proiect de lege nu este altul decât legalizarea încheierii de contracte de tip Bechtel, atribuite fără nicio procedură transparentă.
Astfel, noua lege a PPP-urilor nu face altceva decât să confere atribuții de supraministru domnului Șova care, până acum, a trebuit să se mulțumească numai cu un mandat de ministru delegat. Ei bine, odată cu adoptarea acestui proiect, ia sfârșit și mandatul „marilor chinuri” ale domnului Șova, trecând din acest moment la epoca „marilor tunuri”, dat fiind faptul că Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine dobândește atribuții de control asupra celorlalte instituții publice, putând aplica și contravenții și sancțiuni.
Mai mult decât atât, ambiguitatea pare să fie elementul definitoriu al acestui proiect de lege. Nu se știe exact cine ce face și nu avem o delimitare clară a instituțiilor care coordonează proiectele în PPP, dar știm că totul are loc sub oblăduirea departamentului domnului Șova. La nivel instituțional, se precizează că orice proiect în PPP poate fi promovat doar în urma unui memorandum inițiat de DPIIS, cu avizul MFP, dar, în același timp, unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat, cea care deține expertiză pe acest subiect, trece din subordinea DPIIS în cea a MFP.
Cu alte cuvinte, USL pregătește noi tunuri, iar ministrul Șova a fost însărcinat să le trieze. În scrisoarea de intenție cu FMI se spune foarte clar că Ministerul de Finanțe este cel care trebuie să gestioneze aceste proiecte, astfel încât ele să nu afecteze echilibrul bugetar. În proiectul de lege al USL, MFP dă un aviz conform și are în structura sa unitatea de coordonare a PPP-urilor, dar departamentul domnului Șova este cel care inițiază memorandum în Guvern, precum și cel care poate constata contravenții și aplica amenzi!
O altă prevedere din legea propusă de Guvernul Ponta și care pune pe fugă orice investitor este că aceste contracte vor putea fi reziliate unilateral din „motive de interes național sau local”. Ce parteneri privați serioși ar vrea să vină să investească în astfel de proiecte, atât timp cât pot fi dați la o parte oricând?
Mai mult decât atât, partenerul public poate decide schimbarea partenerului privat, fără a mai fi necesar să aplice prevederile OG nr. 34 pentru selecția unui nou partener. De asemenea, condițiile de achiziție pot fi modificate pe parcurs, în textul proiectului precizându-se că în cursul derulării procedurilor de selecție, partenerul public poate modifica prevederi ale studiului de fundamentare, cu avizul Ministerului de Finanțe și, după cum ne-am obișnuit deja, al aceluiași departament al marilor minciuni.
În plus, ministrul Șova a mimat consultarea cu Comisia Europeană pentru că proiectul transmis în Parlament a fost adoptat pe ascuns în Guvern și nu are nicio legătură cu principiile și normele europene în domeniu. Mai mult, proiectul de lege nu este unul foarte detaliat, fiind foarte multe trimiteri către normele de aplicare care urmează a fi adoptate prin hotărâre de guvern, deci fără o dezbatere publică autentică.
Nu contestă nimeni necesitatea dezvoltării de proiecte în PPP și de aceea PDL a inițiat, cât a fost la guvernare, un cadru legislativ distinct și proiecte pentru întărirea capacității administrative a instituțiilor. În perioada guvernării PDL, la Ministerul Transporturilor a început în 2012 proiectul finanțat prin fonduri europene (Programul Operațional Dezvoltarea
Capacității Administrative) „Îmbunătățirea capacității Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru managementul proiectelor de parteneriat public-privat (PPP)”. Prin acest proiect, Ministerul Transporturilor beneficiază de asistență tehnică din partea Băncii Mondiale în ceea ce privește pregătirea, atribuirea și implementarea proiectelor de parteneriat public-privat (PPP)/concesiune. De aceea domnul Șova a putut lansa anul acesta proiecte de concesiune, proiectul „Centurii Sud” la nivel de autostradă fiind trimis la Eurostat încă din aprilie 2012. La momentul venirii USL la guvernare, era, de asemenea, stabilită și primirea de asistență tehnică din partea Centrului pentru Expertiză în Parteneriate Public-Privat (EPEC) al Băncii Europene de Investiții (BEI).
Pe de altă parte însă, odată cu instalarea la guvernare, USL a tăiat banii de la investiții și locurile de muncă pe care acestea le generau, iar acum încearcă să ne ia ochii venind cu soluția miraculoasă a PPP-urilor. Într-o perioadă în care resursele financiare sunt limitate și există o concurență la nivel global pentru atragerea acestora, România nu are nicio șansă cu un Guvern incompetent, care pune pe fugă orice investitor.
Orice reglementare în domeniul PPP trebuie să aibă în vedere două principii de bază: transparența și neîmpovărarea bugetului de stat. De aceea, fac un apel la dumneavoastră să nu girați această mușamalizare a tunurilor prin adoptarea noii legislații în domeniul PPP-urilor. În niciun caz nu vrem să ne mai trezim cu contracte tip Bechtel, atribuite fără nicio procedură transparentă și care apoi afectează bugetul de stat.
Netransparența legii privind parteneriatul public-privat a fost semnalată de Președintele Traian Băsescu, care nu a promulgat-o și a retrimis-o în Parlament spre reexaminare, acuzând modul circumspect în care sunt definite aspectele ce pot conduce la denunțarea unilaterală a contractului și maniera prin care se poate face înlocuirea partenerului privat.
*
„Guvernul USL jefuiește domeniul public «cu legea în mână»”
În data de 26 iunie, prim-ministrul Ponta a decis că a venit momentul să facă un cadou domnului Gheorghe Bunea Stancu, astfel că a decis transferul a 2.815 hectare de teren agricol aflate în domeniul public al statului și în administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila, în domeniul public al județului Brăila și în administrarea Consiliului Județean Brăila. Chestiunea se pare că era atât de arzătoare, încât Guvernul a decis să facă acest lucru tocmai prin ordonanță de urgență, după ce atâția ani a blamat Guvernul Boc pentru această practică. Transferul terenului este argumentat prin faptul că astfel se asigură „gestionarea unor programe de cercetare și inovare de către autoritățile publice locale” sau „asigurarea bazei materiale începând cu anul școlar 2013–2014 pentru activitatea practică desfășurată de studenți și elevi”. Explicația este de domeniul fantasticului: vrei să faci cercetare și pentru aceasta smulgi un teren de la o instituție care tocmai cu cercetarea se ocupă! Imediat, domnul Stancu a pregătit repede niște proceduri de achiziție cel puțin dubioase pentru închirierea a 2.490 de hectare din terenul de 2.815 hectare.
Mai mult, subiectul a atras și atenția președintelui Traian Băsescu, care s-a sesizat în mai multe rânduri că nu va
promulga legea de aprobare a ordonanței de urgență privind transferul terenului, motivând că ar trebui ca nimeni să nu mai miște niciun centimetru pătrat de pământ de la institutele de cercetare. Este, de fapt, un alt exemplu de „hoție cu legea în mână”, după cum ne-a obișnuit Guvernul care se bazează pe supermajoritatea parlamentară.
Am solicitat colegilor din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală din cadrul Senatului să introducă de urgență proiectul pe ordinea de zi până la împlinirea termenului de adoptare tacită și să respingă ordonanța. În aceste condiții, precipitarea cu care consiliul județean a aprobat niște proceduri de achiziție, discutabile din multe puncte de vedere, era nejustificată.
Dar... surpriză! După cum s-au grăbit să închirieze în mod dubios o parte din terenul în discuție, tot așa baronii USL din Brăila le-au și anulat, pe genunchi și fără explicații. Modul intempestiv în care Consiliul Județean Brăila a anulat licitația pentru închirierea celor 2.490 de hectare stă dovadă că opoziția PDL față de transferarea dubioasă a acestui teren a fost corectă. Se pare că Bunea Stancu a luat de această dată în calcul avertismentul public pe care i l-am făcut în 22 octombrie, prin care îi recomandam să nu se grăbească cu procedurile de închiriere pentru respectivul teren.
Acest demers a fost făcut din teamă și panică pentru că probabil s-au simțit cu musca pe căciulă. Este în fapt un semnal puternic pentru respingerea acestei ordonanțe de urgență cu dedicație în Camera Deputaților, Camera decizională pentru această speță. Reamintesc că ordonanța a trecut tacit de Senat, deși două comisii ale Senatului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, au transmis avizul negativ cu privire la transferul terenului.
De aceea, chiar dacă stoparea acestui potențial abuz este o înfrângere pentru USL Brăila, le cer deputaților PSD, PNL și UNPR de Brăila să se solidarizeze pentru respingerea acestei ordonanțe în Camera Deputaților. Ar fi un gest de responsabilitate pentru a nu contribui la punerea din nou a Brăilei pe harta neagră a corupției din această țară.
„Conducerea USL a județului Brăila își bate joc de banii brăilenilor”
În județul Brăila, baroniada USL a atins noi cote ale batjocurii față de cetățeni. După ce i-au lăsat pe brăileni fără locuri de muncă după intrarea în insolvență a Laminorului, fără căldură în case, după ce îi obligă chiar și pe cei care nu beneficiază de canalizare să plătească apa caldă și aduc la cârma prefecturii în mod ilegal un fost polițist local, iată că a venit vremea ca mințile luminate din USL să mai facă o nefăcută.
Astfel, Consiliul Județean Brăila a aprobat înființarea unei societăți SC Rocreativ Trade SRL, societate comercială cu capital integral al Consiliul Județean Brăila, care are ca domeniu principal de activitate dezvoltarea imobiliară, prin care înțelegem și administrarea patrimoniului Consiliul Județean Brăila. Astfel, societatea va gestiona imobilele aflate în proprietatea județului, printre care se află hotelurile Tineret și Sport, Casa Agronomului, Palatul Administrativ, Sala Polivalentă și Tabăra Blasova.
Mai mult decât atât, potrivit expunerii de motive a proiectului, SC Rocreativ Trade SRL pare a fi o societate care va face de toate. Astfel, va avea ca obiect de activitate
dezvoltarea și promovarea imobiliară, lucrări de construcții, demolări și alte lucrări speciale de construcții, hoteluri, restaurante, tranzacții imobiliare, activități de închiriere și leasing, activități de agenții turistice, de peisagistică și servicii pentru activități sportive, recreative și distractive. Cu alte cuvinte, ce nu va face noua societate? Pentru ce mai ținem, în acest caz, consiliul județean?
Practic, scopul este valorificarea activelor fără consultarea prealabilă a consilierilor județeni. Și va avea ce valorifica: prin Legea descentralizării, asumată de Guvern, foarte multe active au intrat în administrarea Consiliului Județean Brăila, ca, de exemplu: aproximativ 8.000 de hectare luciu de apă, un hotel, o sală de sport, Casa Agronomului, Tabăra Blasova, DSP etc. Multe imobile sunt deja în administrare: Palatul Administrativ, Sala Polivalentă, Palatul Tineretului etc.
Mai mult decât atât, prin înființarea noii societăți au fost încălcate Legea nr. 51/2006 – Legea serviciilor comunitare de utilități publice, deoarece expunerile de motive nu fac referire la nicio normă din acestea, precum și Legea nr. 281/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.
PDL a blamat public această bătaie de joc la adresa brăilenilor. Consilierii județeni PDL au votat împotriva înființării acestei societăți, după ce au cerut și scoaterea de pe ordinea de zi a respectivului punct, pentru o analiză mai atentă. Mai mult, am solicitat Prefecturii Brăila anularea hotărârii consiliului județean de înființare a SC Rocreativ SRL în contencios administrativ. Răspunsul prefectului a fost halucinant, apreciind opinia noastră ca fiind corectă și în concordanță cu prevederile legale în domeniu. În același timp, din răspunsul instituției prefectului am constatat cu stupoare că răspunderea neefectuării unei astfel de consultări publice este pasată unui salariat al consiliului județean. S-a apreciat că nu este necesară anularea hotărârii de înființare a acestei societăți, ci sancționarea salariatului care și-ar fi îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu. Având în vedere și acest răspuns stupefiant, am solicitat Consiliului Județean Brăila să intre în legalitate și să anuleze hotărârea de înființare a Rocreativ.
În schimb, în ciuda tuturor semnalelor de alarmă, ca o sfidare la adresa brăilenilor, în ședința extraordinară din decembrie a consiliului județean s-a aprobat cu 22 de voturi pentru „Rectificarea bugetului propriu al județului Brăila”, care, la capitolul „Acțiuni economice generale și de muncă”, cuprindea și alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru capitalul social al SC Rocreativ Trade SRL.
Mai mult decât atât, conducerea consiliului județean a refuzat să facă publice activele pe care le va administra noua societate. În aceste condiții și atât timp cât Legea descentralizării nu este încă în vigoare, alocarea acestei sume este inoportună și usturătoare în buzunarele brăilenilor.
Iar ieri, 3 februarie 2014, după o binemeritată vacanță la schi, în timp ce județul Brăila era îngropat în zăpadă, domnul Bunea Stancu a introdus pe ordinea de zi a ședinței consiliului județean pe care îl are sub oblăduire, „Proiectul de hotărâre privind aprobarea actului constitutiv, organelor de conducere și de control ale SC Rocreativ Trade SRL”. Un act constitutiv flagrant, care e diferit de cel pentru care s-au eliberat avizele comisiilor de specialitate în luna decembrie 2013.
Acestea nu sunt altceva decât noi dovezi ale faptului că economia județului Brăila este într-un declin accentuat, atât
timp cât transporturile, construcțiile, investițiile sunt în scădere. Conducerea USL a județului Brăila este mai interesată însă de afaceri imobiliare și pune în joc banii brăilenilor pentru o societate comercială despre care nu știm ce și cum va administra, înființată pe grabă, în beznă, fără consultare publică. De aceea, solicit membrilor USL din Parlament să sancționeze această batjocură și să ia atitudine împotriva abuzurilor colegilor lor din administrația locală.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.