Gheorghe Ciobanu

„Noul acord cu FMI: obiective și provocări”

Boardul Fondului Monetar Internațional a aprobat vineri, 25 martie, noul acord cu România. Acesta este de tip _precautionary_ și presupune posibilitatea țării noastre de a obține din partea FMI 3,5 miliarde de euro, în cazul în care turbulențele din economia mondială ar crește din nou. Acordul este dublat de o înțelegere cu Comisia Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, și de un acord cu Banca Mondială, în valoare de 400 de milioane de euro.

Mai important decât banii este semnalul public transmis de FMI: România a dus la capăt primul acord cu FMI și a reușit să se stabilizeze economic. Poate chiar mai important, să se reechilibreze din punct de vedere bugetar. Practic, Fondul garantează în acest moment mai mult decât orice agenție de rating din lume asupra bonității României și perspectivelor de investiții care există aici. Noul acord are, astfel, mai degrabă un rol imagologic, decât unul de finanțare efectivă. De altfel, dacă lucrurile merg conform planului, țara noastră nici nu ar trebui să acceseze respectivele fonduri.

Acordul validat săptămâna trecută are două obiective majore pentru următorii doi ani: stimularea creșterii economice și atingerea țintei de deficit bugetar de 3%, cerută și de Comisia Europeană. Cel puțin în primul caz, semnalele sunt îmbucurătoare. Sfârșitul lunii martie marchează ieșirea din recesiune, așa cum este ea definită tehnic. 2011 va fi cu siguranță un an de creștere economică. Ținta asumată este de 1,5%, dar după cum arată primul trimestru, cred că am putea trece de 2%.

În ceea ce privește deficitul bugetar, așa cum observa și Jeffrey Franks, s-au făcut progrese prin adoptarea unor legi extrem de importante, în special Legea pensiilor și cea a salarizării unitare. Mai îmbucurător pentru mediul de afaceri este însă rezolvarea problemei arieratelor. Practic, FMI consideră că țintele României pe acest palier au fost atinse. Problema pe care trebuie să o mai rezolvăm ține de datoriile

istorice ale companiilor de stat. În condițiile managementului defectuos al majorității companiilor de stat, privatizările cuprinse în acordul nou-aprobat pot fi o soluție, mai ales cele în domeniul energetic, acolo unde România poate înregistra progrese majore într-un timp foarte scurt.

Există provocări semnificative din punct de vedere economic, cărora trebuie să le răspundem în perioada următoare. Prima dintre ele este inflația. În acest sens, consultarea tripartită BNR–Banca Centrală Europeană–FMI, privind nivelul dobânzii-cheie și încurajarea creditării, este absolut necesară. Dacă vrem să atingem ținta de deficit economic, trebuie întâi să atingem ținta de inflație. Pentru asta, avem nevoie de un curs valutar stabil și de o repornire moderată a consumului. Nu trebuie să ne mai aruncăm cu capul înainte în bule speculative de tip imobiliar, dar, în egală măsură, trebuie să repornim creditarea.