Costel Ionescu

Nu a trecut anul 2001, dar nici mult nu mai este!

Menþionez cã am vãzut acest proiect la Conferinþa de la Braºov pe linie de cercetare, cu circa 7 luni în urmã, proiect care, dupã opinia mea, ar fi putut fi realizat în bune condiþii, dacã ar fi fost supus dezbaterii, atunci, atât cu cadrele didactice din învãþãmântul superior, cât ºi cu cercetãtorii din institutele de cercetare. De asemenea, tot în Programul de guvernare, la pagina 108, poziþia 10, este stipulat, pentru anul 2000, ºi proiectul Legii de aprobare a Statutului cercetãtorului ºtiinþific. Spre regretul Partidului România Mare, constatãm cã nici cu aceastã ocazie nu s-a respectat termenul stipulat.

În aceste condiþii de nerespectare clarã a elaborãrii Legii cercetãrii ºi a Statutului cercetãtorului ºtiinþific, se poate concluziona uºor dezinteresul Guvernului faþã de activitatea de cercetare ºi faþã de cercetãtorii care, de fapt, au mai rãmas în þarã ºi la locurile lor.

Lipsa unei strategii clare a cercetãrii ºtiinþifice este explicatã ºi prin câteva proiecte modice specifice cercetãrii, ºi nu prin proiecte de lege specifice, care sã participe la relansarea unei activitãþi economice benefice þãrii noastre. Aceste proiecte de lege trebuie sã þinã seama de resursele de materii prime ºi materiale, resursele umane cu experienþã, dotãrile tehnice existente, eficienþa economicã ºi rentabilitatea.

În secolul trecut s-a demonstrat de câteva state din lume, spre exemplu Japonia, realizarea unei activitãþi de cercetare ºtiinþificã, precum ºi a unui învãþãmânt în care s-a investit, în mod real, ca pentru un adevãrat domeniu prioritar, ºi nu numai declarativ. Rezultatele Japoniei sunt cunoscute în întreaga lume.

Se cunoaºte cã în þãrile mediu dezvoltate se alocã sectorului de cercetare-dezvoltare circa 0,8 pânã la 1,2% din PIB, iar în þãrile din Comunitatea Europeanã circa 1,9 pânã la 2% din PIB, în timp ce la noi s-a alocat 0,21% din PIB. Cei 2.100 de miliarde de lei alocaþi reprezintã, totuºi, mai puþin decât s-a alocat în anul 2000, având în vedere coeficientul de inflaþie de 37% avizat de Academia Românã.

În aceste condiþii, plecarea cadrelor tehnice din cercetare în strãinãtate ºi în alte sectoare, de la circa 210.000 de oameni la circa 24.000, genereazã pierderi insurmontabile pentru cercetarea ºi ºtiinþa româneascã ºi reprezintã cea mai mare pierdere de creiere ºcolite.

Partidul România Mare considerã cã trebuie sã trecem de la stadiul de poezie ºi diletantism la un stadiu real al cercetãrii legat de potenþialul ºi necesitãþile economiei româneºti, pe care dorim sã o dezvoltãm, dar în ce condiþii, cum, cu cine ºi când. Apropo de poezie, îmi aduc aminte de o maximã a lui Seneca, care spunea cã: ”ªtiinþa este puterea ºi înþelepciunea minþii, poezia este numai pentru destinderea ei.Ò

Partidul România Mare va vota Moþiunea cercetarea în scopul necesitãþii reevaluãrii de cãtre Executiv a întregii activitãþi de cercetare ºtiinþificã ºi de stopare a distrugerii celui mai creativ potenþial uman, deziderat naþional, ºi nu politic.