Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Deschid ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 252. Sunt absenþi 93, din care 46 participã la alte acþiuni parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vã rog sã-mi permiteþi sã prezint o notã cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaþilor pentru sesizarea de cãtre dumneavoastrã a Curþii Constituþionale, în situaþia când aveþi de formulat asemenea contestaþii.

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN);

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2000 privind decoraþia ”Crucea Comemorativã a Rezistenþei AnticomunisteÓ;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1999 privind investigaþia tehnicã a accidentelor ºi incidentelor din aviaþia civilã;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2000 privind desfãºurarea activitãþii de realizare ºi de verificare a lucrãrilor de specialitate în domeniile cadastrului, geodeziei ºi cartografiei de cãtre persoanele fizice ºi juridice autorizate pe teritoriul României;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/1998 pentru abrogarea art. 27 din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare;

Ð Legea pentru declararea municipiului Alba Iulia Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activitãþii de asistenþã medicalã ºi psihologicã a personalului din transporturi cu atribuþii în siguranþa circulaþiei ºi a navigaþiei ºi înfiinþarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor;

Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 113/1999 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºi comercializãrii alimentelor;

Ð Legea asupra transferãrii persoanelor condamnate în strãinãtate;

Ð Legea privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea-Moºteni, judeþul Teleorman, în Deparaþi; Ð Legea privind organizaþiile interprofesionale pe produse agroalimentare;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2001 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2001 pentru modificarea alin. 1 art. 7 din Legea Curþii Supreme de Justiþie nr. 56/1993;

Ð Legea privind retragerea României din Convenþia asupra viitoarei cooperãri multilaterale din domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnat la Ottawa la 24 octombrie 1978;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 300/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei Ð ANRE, aprobatã prin Legea nr. 99/2000.

De asemenea, vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint o informare cu privire la iniþiative legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie transmise comisiilor permanente spre avizare:

Ð proiectul de Lege privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, respins de Senat în ºedinþa din 29 noiembrie 2001.

Cu acest proiect au fost sesizate, în vederea reexaminãrii, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termen de depunere a raportului: 10 decembrie 2001. Acest proiect urmeazã sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã;

Ð proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, adoptat de Senat în ºedinþa din 3 decembrie 2001. A fost sesizatã, în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar termenul de depunere a raportului este 10 decembrie 2001. Urmeazã a se aplica, potrivit art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, procedura de urgenþã.

În continuare, vã prezint spre aprobare modificãri în componenþa unor comisii de mediere.

Întrucât în ziua 5 decembrie 2001, domnul deputat Giuglea ªtefan este în imposibilitate de a participa la lucrãrile comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 86/2000 privind suspendarea procedurilor de vânzare a activelor închise pe raþional incluse în Programul PSAL se propune de cãtre Grupul parlamentar al P.S.D. înlocuirea acestuia cu domnul deputat Eugen Arnãutu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

În acelaºi sens ºi din aceleaºi motive, în imposibilitate de a participa la lucrãrile comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 86/2000 privind suspendarea procedurilor de vânzare a activelor închise pe raþional incluse în Programul PSAL, se propune înlocuirea doamnei deputat Lepãdatu LuciaCornelia cu domnul deputat Sersea Nicolae.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

O altã cerere, în acelaºi sens, ºi pentru aceeaºi motivaþie, tot la ziua de 5 decembrie, se solicitã înlocuirea domnului deputat Motoc Marian Adrian cu doamna deputat Smaranda Dobrescu la lucrãrile comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Tot pentru ziua de 5 decembrie se propune înlocuirea în comisia de mediere la proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale a domnului deputat Buzatu Dumitru cu domnul deputat Suditu Gheorghe.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

O altã cerere se referã la înlocuirea domnului deputat Timiº Ioan, tot pentru ziua de 5 decembrie, cu doamna Minodora Cliveti în comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni privind viaþa sexualã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

În comisia de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea pieþelor produselor agricole ºi alimentare în România, Grupul parlamentar al U.D.M.R. solicitã înlocuirea domnului Kovacs Zoltan cu domnul deputat Kelemen Attila Ladislau.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

O altã cerere a Grupului parlamentar al U.D.M.R. se referã la înlocuirea domnului deputat Kerekes K‡roly din comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal cu doamna deputat Bšndi Gyšngyike. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. solicitã înlocuirea doamnei deputat Pataki Iulia din comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ºi finanþarea rezidenþiatului, stagiaturii ºi activitãþii de cercetare medicalã în sectorul sanitar cu domnul deputat Asztalos Ferenc.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

În comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficienþilor de ierarhizare a soldelor unor funcþii din structurile Ministerului Apãrãrii Naþionale, Grupul parlamentar al P.S.D. propune înlocuirea domnului deputat Buzatu Dumitru cu domnul deputat Andrei Ioan ºi a domnului deputat Motoc Adrian Marian cu domnul deputat Pavel Todoran.

Cine este pentru? Împotrivã?

Se abþine cineva? Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi ºi începem cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al mãrfurilor periculoase.

Din partea iniþiatorului, cine prezintã proiectul?

## **Domnul Dan Banciu Ñ** _consilier în cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

În domeniul transportului rutier al mãrfurilor periculoase, armonizarea legislaþiei naþionale cu normele Uniunii Europene s-a realizat, într-o primã fazã, în 1994 prin Legea nr. 31 din 1994.

În continuarea acestui proces de armonizare a legislaþiei, a apãrut aceastã ordonanþã în 1999 care prevede, printre altele, adoptarea pentru transportul naþional al mãrfurilor periculoase a aceloraºi mãsuri de siguranþã rutierã ca ºi în cazul transportului internaþional al mãrfurilor periculoase. Ea se referã ºi la etapizarea care este prevãzutã în acordul european pentru o perioadã de timp pentru a se putea asimila tot ce înseamnã mãsuri necesare ºi condiþii impuse pentru agrearea autovehicolelor, ambalare, etichetare, încãrcare ºi atestarea profesionalã a conducãtorilor auto.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei? Domnul deputat Bivolaru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã ordonanþã a trecut prin Senat ºi a fost adoptatã de Senat în forma propusã de Guvern, dar din partea comisiei s-a adus un amendament în legãturã cu modul cum se poate accepta sau nu se poate accepta amendarea acordurilor internaþionale, fãrã ca aceste amendãri sã treacã prin Parlament.

În consecinþã, propunerea comisiei este cã ºi amendãrile care se realizeazã asupra acordurilor internaþionale trebuie sã treacã în Parlament, sã aibã acelaºi regim ca ºi acordul în sine.

Aceasta este amendarea ºi vã propunem, domnule preºedinte, sã supuneþi aprobãrii plenului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da. Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege.

Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei ºi proiectul de lege.

La titlul legii, comisia n-a avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã observaþii? Nu aveþi, votat în unanimitate.

La articolul unic din lege, cel cu privire la dispoziþia de aprobare a ordonanþei, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu sunt. Votat în unanimitate.

În consecinþã, articolul unic va avea alcãtuirea rezultatã din amendament.

La titlul ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La textul articolului unic din ordonanþã, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut amendament. Nu. Votat în unanimitate.

La art. 2 alin. 1 urmãriþi, vã rog, amendamentul 5. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu sunt.

Votat în unanimitate amendamentul 5 ºi, în consecinþã, art. 2 alin. 1 va avea alcãtuirea rezultatã din votul final.

Art. 2 alin. 2, comisia propune prin amendamentul 6 abrogarea alin. 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendament? Nu sunt.

Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, alin. 2 art. 2 va fi eliminat.

La art. 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul 7. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 7? Nu aveþi.

Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, art. 3 va avea alcãtuirea rezultatã din votul dumneavoastrã.

Pentru amendamentul 8, comisia propune un art. II. Acesta face parte din cuprinsul legii ºi nu al ordonanþei. Cu aceastã precizare, vã întreb dacã aveþi obiecþiuni la art. II din lege. Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, o

## **Domnul Acsinte Gaspar Ð** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Trecerea satului Cuºtelnic din componenþa comunei Gãneºti în componenþa municipiului Târnãveni este motivatã, pe de o parte, de distanþa mare care existã între satul respectiv ºi sediul de comunã, aproape 14 km, ceea ce determinã o deplasare din partea locuitorilor satului Cuºtelnic pentru efectuarea unor operaþiuni ºi lucrãri care þin de primãrie sau de poliþie.

Pe de altã parte, furnizarea serviciilor publice comunale Ð apã potabilã, poºtã, telefonie Ð sunt asigurate, de asemenea, prin grija Primãriei Municipiului Târnãveni.

În urma referendumului organizat, în condiþiile legii, în aceste douã localitãþi, locuitorii ºi-au exprimat votul favorabil pentru trecerea satului Cuºtelnic din componenþa comunei Gãneºti, judeþul Mureº, în componenþa municipiului Târnãveni.

Având în vedere cã proiectul de lege a fost adoptat ºi de Senat, vã propunem, domnule preºedinte, sã supuneþi dezbaterii plenului spre adoptare proiectul de lege în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic... Nu e nimeni din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic?

Vã rog sã aveþi în vedere raportul comisiei care propune adoptarea proiectului în forma adoptatã de cãtre Senat.

Dacã dumneavoastrã doriþi sã participaþi la dezbateri cu privire la acest proiect de lege? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte. Asupra titlului legii dacã aveþi vreo obiecþiune? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, care cuprinde dispoziþia de trecere a acestui sat în componenþa municipiului Târnãveni, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Parcurgând acest proiect de

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 184/14.XII.2001

lege, vã rog sã constataþi cã suntem în situaþia de a-l supune votului. Vã amintesc cã este vorba de o lege care urmeazã sã fie adoptatã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preþioase în România. Suntem în procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã ne propunã timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a adoptat raport favorabil ºi propune plenului Camerei dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Senat. Fac menþiunea cã Senatul are o serie de amendamente. Propunem pentru dezbatere 20 de minute timp total, douã minute pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere de defalcare a timpilor de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

- Unanimitate. S-a adoptat propunerea de dezbatere for-

- mulatã de cãtre comisie.

- Vã amintesc, comisia a propus adoptarea proiectului

- în forma adoptatã de Senat.

- Cu privire la titlul legii de aprobarea a ordonanþei de

- urgenþã a Guvernului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- La preambulul articolului unic, dacã aveþi obiecþiuni?

- Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- La punctul 1 al legii de adoptare, cel cu privire la

- art. 1 din ordonanþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

- În consecinþã, art. 1 din ordonanþã se va modifica. La punctul 2 din ordonanþã, cel cu privire la capitolul III.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

- Votat în unanimitate.

- La punctul 3, cel cu privire la art. 3, dacã aveþi

- obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 4, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La punctul 5 cu privire la art. 5 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 6, titlul capitolului IV, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 7 cu privire la art. 7 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Punctul 8, titlul capitolului V. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. Punctul 9, cu privire la art. 8, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Punctul 10, care se referã la abrogarea art. 9, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 12 punctul 12, dacã aveþi obiecþiuni? Senatul a propus abrogarea acestuia. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- Punctul 13 cu privire la titlul capitolului VI, dacã aveþi

- obiecþiuni? Nu.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost de acord cu forma prezentatã de Senat, respectiv de respingere a acestui proiect de lege, respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2001.

Motivul respingerii este faptul cã aceastã ordonanþã a fost abrogatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 115/2001 ºi nu mai are obiect de reglementare. Pentru eventualele lãmuriri propunem 5 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 184/14.XII.2001

Dacã sunteþi de acord cu propunerea Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri? Dacã nu, trecem la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului de lege pentru respingerea ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziþia de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2001, aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, vom supune proiectul de Lege pentru respingerea ordonanþei votului dumneavoastrã. Este o lege cu caracter ordinar, pentru care sunt suficiente voturile majoritãþii simple din cei prezenþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor mãsuri de asigurare a fondurilor necesare furnizãrii energiei termice ºi a gazelor naturale pentru populaþie.

Aveþi o chestiune de procedurã? Poftiþi, doamnã deputat Ivãnescu.

Acest proiect de lege a fost trimis spre avizare ºi Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã din Camera Deputaþilor ºi am constatat cu regret cã amendamentele adoptate în cadrul acestei comisii nu au fost avute în vedere la redactarea raportului final. Drept pentru care vã solicit retrimiterea cãtre Comisia de buget, finanþe, pentru a analiza ºi amendamentele propuse de Comisia de muncã ºi protecþie socialã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Având în vedere cã nu existã din partea Comisiei pentru buget toþi membrii, pentru a nu exista nici un fel de îndoialã cu privire la procedurã ºi pentru cã e o ordonanþã importantã ºi e posibil ca amendamentele colegilor noºtri de la Comisia pentru muncã sã ofere soluþii viabile ºi constructive, eu

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de iniþiator. Suntem în prezenþa unei legi ordinare. Vã propunem timp total 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã sau abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma prezentatã, aºa cum ne propune comisia.

Asupra titlului proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic care conþine dispoziþia de apro-

bare a ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La titlul proiectului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 2, 3 ºi 4 din cuprinsul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Art. 5, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Supunem, în consecinþã, proiectul de lege votului dumneavoastrã final, amintindu-vã cã este o lege cu caracter ordinar pentru care sunt suficiente voturile majoritãþii simple din cei prezenþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitatea celor prezenþi s-a votat acest proiect de lege.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea preþului naþional de referinþã pentru energia termicã furnizatã populaþiei prin sisteme centralizate, precum ºi pentru acordarea de ajutoare bãneºti pentru categoriile defavorizate ale populaþiei.

Procedurã de urgenþã. Rog Comisia pentru buget sã ne propunã timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de iniþiator. Suntem, de asemenea, în prezenþa unei legi ordinare. Vã propunem timp total 15 minute, douã minute pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceste propuneri. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitatea celor prezenþi, trecem la dezbaterea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã.

La titlul acesteia dacã dumneavoastrã aveþi vreo obiecþiune? Comisia nu a avut. Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conþine dispoziþia de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 162/1999. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 1 ºi 2 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 3 ºi 4 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

La art. 5 ºi 6 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Art. 7 ºi 8. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Votate în unanimitate.

Art. 9, 10 ºi 11. Dacã aveþi obiecþiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Art. 12 ºi art. 13, care este totodatã ºi ultimul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Nici comisia nu a avut amendamente. Votate articolele în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei, urmeazã sã

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 85/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importului de materiale, echipament ºi instalaþii sportive al federaþiilor sportive naþionale ºi al Comitetului Olimpic Român, a decis ca acest proiect de lege sã fie respins întrucât propunerile din aceastã ordonanþã au fost preluate în Legea educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/2000,

în cuprinsul art. 76. Acesta a fost, de altfel, ºi punctul de vedere al Guvernului.

Ca atare, vã propunem respingerea acestui proiect de lege. Suntem în prezenþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã intervinã cu privire la aceastã propunere? Nu.

În consecinþã,

În urma examinãrii propunerii legislative privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã a lucrãrilor de investiþii, de reparaþii capitale ºi reparaþii curente în sistemul învãþãmântului de stat ºi în cel particular acreditat, comisia a decis cã acest proiect de lege nu poate fi admis ºi a propus respingerea sa pentru urmãtoarele motive: în primul rând, instituirea unui regim special pentru bunurile ºi serviciile destinate învãþãmântului înseamnã, practic, aplicarea cotei zero de T.V.A. pentru operaþiuni efectuate în þarã, ceea ce contravine Directivei a VI-a a Consiliului Uniunii Europene, care a stat la baza legislaþiei privitoare la taxa pe valoarea adãugatã; în al doilea rând, sprijinirea unui sector de activitate nu se realizeazã prin mãsuri fiscale care sunt de naturã sã conducã la distorsiuni concurenþiale ºi perturbarea mediului de afaceri. Învãþãmântul poate fi ajutat prin alocarea de fonduri suplimentare de la bugetul de stat necesare lucrãrilor de investiþii, de reparaþii capitale ºi curente, fãrã a apela la mãsuri fiscale care ar putea afecta credibilitatea României în faþa Uniunii Europene.

În fine, pânã la data aderãrii, România s-a angajat sã continue armonizarea legislaþiei naþionale cu acquis-ul comunitar ºi dezvoltarea infrastructurii instituþionale necesare implementãrii acestuia în conformitate cu angajamentele asumate prin acordul european.

În aceste condiþii, susþinem respingerea acestui proiect de lege. Suntem în prezenþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri? Poftiþi, domnule deputat.

Domnul deputat Damian Brudaºca, de la P.R.M.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am ascultat cu foarte mare interes argumentele din raportul de respingere al Comisiei de buget, finanþe. Într-adevãr, ele sunt bine gândite, bine argumentate ºi aº tinde sã le dau dreptate, cu atât mai mult cu cât invocã un aspect foarte important, acela al necesitãþii armonizãrii legislaþiei româneºti cu cea comunitarã.

În acelaºi timp însã, membrii comisiei uitã un lucru esenþial: cota din buget care revine învãþãmântului, dacã ar fi la nivelul cotelor atribuite în bugetele statelor Comunitãþii Europene, atunci aº fi cu totul de acord cã nu este nevoie sã sprijinim învãþãmântul prin aceastã scutire de la plata taxei pe valoare adãugatã a lucrãrilor de investiþii, de reparaþii capitale ºi de reparaþii curente. Dar dacã colegii noºtri care sunt membri în aceastã comisie ar cunoaºte faptul cã marea majoritate a ºcolilor din mediul rural sunt într-o situaþie deosebitã, în sensul cã s-au întâmplat foarte multe cazuri, chiar în judeþul Cluj, în care au cãzut tavanele peste elevi sau riscã sã cadã tavanele peste elevi ºi nu s-au putut ºi nu se pot face reparaþiile, în aceste condiþii apreciez cã raportul propus de comisie este neavenit.

Atâta vreme cât bugetul alocat învãþãmântului este departe de bugetul þãrilor comunitare cred cã, pe o perioadã limitatã de timp, ar trebui ca acest proiect de lege sã fie aprobat, pentru cã, în felul acesta, s-ar sprijini, într-adevãr, activitatea din învãþãmânt. Sã nu se uite cã datoritã acestor diferenþe, acestor discrepanþe, existã încã în unele judeþe ale þãrii ºcoli a cãror construcþie a început de multã vreme ºi a încetat datoritã lipsei fondurilor de investiþii sau datoritã creºterii exagerate a costurilor de materiale ºi a costurilor de manoperã.

În aceste condiþii, consider cã noi, plenul, judecând ºi din punct de vedere al interesului învãþãmântului românesc, ar trebui sã respingem raportul de respingere al comisiei de specialitate.

Domnul deputat Grigoraº, din partea Comisiei pentru buget.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Fiindcã s-a invocat relaþia acestui proiect de lege cu bugetul, vreau sã menþionez cã, tocmai dacã am aproba un astfel de proiect de lege, am ajunge în situaþia sã privãm veniturile bugetului de sume foarte importante, fiindcã este de vãzut aici cã noi nu scutim lucrãrile de învãþãmânt, ci scutim lucrãrile de reparaþii de toate tipurile pentru învãþãmânt, la care vor intra ºi diferite materiale produse de un foarte mare sector din producþia româneascã, ceea ce ar însemna ca la buget sã aducem venituri mai puþine.

Pledoaria colegului dinainte este chiar favorabilã respingerii acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Mai doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi, domnule deputat.

Eu aº ruga comisia sã fie cât se poate de consecventã. Noi am aprobat de-a lungul timpului scutiri de taxe vamale pentru diverse importuri fãcute pentru societãþi comerciale sau pentru instituþii publice. Dacã am dori sã fim consecvenþi, ar trebui sã aplicãm, aºa cum am spus, pe o perioadã limitatã prevederile unei asemenea iniþiative legislative. Pentru cã altfel, învãþãmântul, în ansamblul sãu, nu este o noþiune abstractã, învãþãmântul îºi desfãºoarã activitatea în niºte lãcaºuri care sunt într-o situaþie, în multe dintre localitãþile þãrii, dezastruoase. De ani de zile abia se reuºeºte sã se cârpeascã ici ºi colo.

Dacã ar fi sã fie riguroºi, inspectorii de la sãnãtate ar trebui sã închidã cam cel puþin 40% din ºcolile care funcþioneazã pe raza judeþului Cluj, ºi acest lucru se datoreazã lipsei fondurilor, lipsei fondurilor minime pentru realizarea reparaþiilor curente. Dacã mai mãrim cu acest T.V.A. aceste cheltuieli, evident cã, în viitor, vom crea ºi mai mari dificultãþi acestei activitãþi.

## Mulþumesc.

Doamna ministru Andronescu doreºte sã intervinã. ªi apoi, domnul ministru Gaspar.

## **Doamna Ecaterina Andronescu Ð** _ministrul educaþiei ºi cercetãrii_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã aduc la cunoºtinþa domnului deputat cã, în Legea învãþãmântului, art. 173 alin. 3 prevede o asemenea scutire de taxã pe valoarea adãugatã. Dacã doriþi, vã pot ºi citi articolul cu pricina: ”Documentaþia tehnicã, materialele de construcþii destinate învãþãmântului de stat ºi celui particular, precum ºi achiziþia de aparaturã, de echipamente, de utilaje, fondul de carte, publicaþii, dotãrile pentru procesul didactic sunt scutite de T.V.A. ºi de taxe vamale.Ò

Aºa încât eu cred cã avem acoperire în articolul de lege, domnule deputat.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În legãturã cu propunerea legislativã care face obiectul acestor dezbateri vreau sã învederez urmãtoarele chestiuni de procedurã: propunerea legislativã a fost promovatã la 16 iunie 1999 de un deputat care în prezent nu mai face parte din Parlament. A doua chestiune este cã, la 11 noiembrie 1999, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi-a dat avizul, care a fost tot un aviz de respingere. Eu mã întreb de ce a mai ajuns acest proiect pe ordinea de zi, având în vedere cã el deja, la vremea respectivã, fusese avizat, iar la Camera Deputaþilor probabil cã fãcea parte din acele proiecte ce se gãseau în rezervã pe ordinea de zi. Iar la 21 noiembrie, observãm cã aceeaºi Comisie pentru buget, finanþe ºi bãnci, în altã structurã ºi în altã componenþã, îºi menþine avizul de respingere a propunerii legislative.

Având în vedere cã iniþiatorul nu mai existã ºi o chestiune de procedurã este ca proiectul sã fie prezentat ºi susþinut de autorul iniþiativei, vã propun, domnule preºedinte, sã ne însuºim propunerea comisiei, de respingere. Având în vedere cã au avut loc ºi dezbaterile generale, sã trecem direct la vot.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi, consider cã au avut loc suficiente dezbateri. Aþi auzit argumente pro ºi contra,

Împotrivã? 49 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 125 voturi pentru, 49 voturi împotrivã, s-a adoptat propunerea comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Stimaþi colegi, timpul prevãzut pentru proiectele de legi înscrise la dezbateri s-a epuizat, pentru cã la ora 17,30 s-a prevãzut vot final ºi apoi dezbateri asupra moþiunii de cenzurã la ora 18,00.

Rog ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi mobilizeze oamenii sã intre în salã. Rog, de asemenea, ºi colegii din Guvern sã se prezinte.

Rog cei doi secretari sã numere prezenþa în salã.

## DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Suntem în salã numai 153 deputaþi. În condiþiile acestea, potrivit regulamentului, preºedintele este obligat sã stabileascã o altã zi pentru vot final. Aceasta va fi marþi, la ora 9.

Trecem, în continuare, la dezbaterea Moþiunii cu privire la criza cercetãrii.

Au cuvântul iniþiatorii moþiunii, ca sã-ºi prezinte moþiunea. Poftiþi! Cine e reprezentantul semnatarilor moþiunii? Sã vã ajutãm noi, stimaþi colegi, ca sã vã desemnãm reprezentantul?!

Doamna deputat Mona Muscã.

O prezentaþi dumneavoastrã ?

Stimaþi colegi, puþinã rãbdare, pentru cã noi planificasem dezbaterea moþiunii la ora 18,00, ºi reprezentantul semnatarilor se pregãteºte, vine în 3 minute.

Poftiþi! Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Subsemnaþii deputaþi, membri ai grupurilor parlamentare P.N.L. ºi P.D., constatând cã actualul Guvern, dupã aproape un an de guvernare, dupã derularea bugetului de stat pe anul 2001 ºi aprobarea bugetului de stat pe anul 2002, nu intenþioneazã sã-ºi respecte propriul program de guvernare, luând act de declinul în care se aflã cercetarea româneascã, precum ºi de perspectivele sumbre care se prefigureazã prin bugetul alocat pentru 2002, de degradarea în continuare a poziþiei socioprofesionale a cercetãtorilor ºi specialiºtilor, supunem dezbaterii Camerei Deputaþilor urmãtoarea moþiune:

Prin Programul de guvernare pentru perioada 20012004, Guvernul ºi-a asumat în principal urmãtoarele angajamente:

1. adaptarea sistemului naþional de cercetare ºtiinþificã ºi dezvoltare tehnologicã la cerinþele procesului de integrare europeanã;

2. dotarea ºi informatizarea laboratoarelor cu echiplamente ºi software de ultimã generaþie;

3. dezvoltarea în anul 2001 a unei infrastructuri instituþionale specifice care sã faciliteze transferul ºi valorificarea rezultatelor obþinute prin Programul naþional de cercetare ºi dezvoltare;

4. adoptarea în 2001 a Legii cercetãrii;

5. adoptarea tot în anul 2001 a Statutului cercetãtorului;

6. revizuirea sistemului de salarizare în domeniul cercetãrii ºtiinþifice;

7. înfiinþarea în anul 2001 a fondului de risc pentru aplicarea rezultatelor cercetãrii ºi a Fondului de garantare a participãrii la licitaþii a organizaþiilor de cercetare ºi dezvoltare;

8. atragerea ºi menþinerea în activitatea de cercetare a tinerilor cu performanþe profesionale deosebite;

## Stimaþi colegi,

În legãturã cu procedura de dezbatere a moþiunii vã informez cã în ºedinþa Biroului permanent ºi a Comitetului ordinii de zi de astãzi, 4 decembrie, s-a stabilit ca, dupã prezentarea moþiunii, sã se aloce Guvernului 45 de minute pe care sã ºi le administreze singur la începutul ºi sfârºitul dezbaterilor. Sã se aloce, în continuare, pentru fiecare parlamentar 20 de secunde, urmând ca grupurile parlamentare din care fac parte sã stabileascã pe cei care iau cuvântul. Potrivit însumãrii celor 20 de secunde, Grupului parlamentar al P.S.D. îi revin 54 de minute, Grupului România Mare Ð 25 minute, Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, Partidului Naþional Liberal câte 10, Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, 9, ºi Grupului minoritãþilor naþionale, 6.

Urmeazã sã îmi comunicaþi la prezidiu numele celor care iau cuvântul din partea Partidului Democrat, Partidului Naþional Liberal, U.D.M.R.-ului Ceilalþi mi-au prezentat lista.

Îmi revine în continuare ºi obligaþia regulamentarã sã întreb dacã vreunul din semnatarii moþiunii îºi retrage semnãtura. Nu. ªi-o susþin toþi.

În consecinþã, trecem la dezbateri. Dau cuvântul domnului deputat Andea Petru, de la P.S.D.; se pregãteºte în continuare domnul deputat Dumitru Palade, de la P.R.M.

Mai întâi, Guvernul rãspunde moþiunii dumneavoastrã. Dau cuvântul domnului ministru Valeca pentru a rãspunde în numele Guvernului conþinutului moþiunii.

## **Domnul ªerban Constantin Valeca Ñ** _ministru delegat pentru activitatea de cercetare_ **:**

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Un grup de 57 deputaþi din Grupurile parlamentare ale P.N.L. ºi P.D. îºi bazeazã aceastã moþiune pe supoziþia cã actualul Executiv nu intenþioneazã sã-ºi respecte propriul Program de guvernare în privinþa importanþei acordate

activitãþii de cercetare, identificând aceastã crizã dupã aproape un an de guvernare, dupã derularea Bugetului de stat pe 2001 ºi aprobarea Bugetului de stat pe 2002.

În prezentarea fãcutã în moþiune se eludeazã situaþia cercetãrii româneºti la începutul anului 2001, crizã profundã de sistem datoritã politicii incoerente în domeniul activitãþii de cercetare, a seriei de ordonanþe ºi legi care s-au modificat continuu unele pe altele, prin articole reformulate sau abrogate, de multe ori contradictorii, cu influenþã nefastã asupra cercetãrii ºi cercetãtorilor.

Într-o asemenea situaþie a fost necesarã o nouã abordare, primele mãsuri pe care Guvernul a trebuit sã le ia au fost direcþionate prin întocmirea unui calendar coerent de îmbunãtãþire ºi completare a legislaþiei care sã permitã adaptarea sistemului naþional de cercetare ºtiinþificã, de dezvoltare tehnologicã ºi inovare la cerinþele procesului de integrare europeanã.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi din Grupurile parlamentare P.N.L. ºi P.D., nu dorim sã localizãm toatã vina pentru nerealizãrile din acest domeniu numai Guvernului din care aþi fãcut parte, P.N.L. ºi P.D., dar trebuie sã subliniem cã nu putem fi noi responsabili pentru situaþia actualã ºi pentru angajamentele asumate de dumneavoastrã la final de guvernare.

Trebuie sã vã reamintim, stimaþilor domni deputaþi din P.N.L. ºi P.D., cã în perioada 1996 Ð 1999 produsul intern brut pe locuitor a scãzut continuu ºi acest fapt s-a reflectat ºi în scãderea dramaticã în aceeaºi perioadã a fondurilor publice alocate cercetãrii ºtiinþifice.

Tocmai pentru a corecta ceea ce dumneavoastrã numiþi perspectiva sumbrã a cercetãrii, în anul 2001 actualul Guvern a fãcut eforturi deosebite, astfel cã suma alocatã de la bugetul de stat pentru finanþarea cercetãrii practic s-a dublat.

În acelaºi timp, ne-am asumat responsabilitatea implementãrii Programului naþional de cercetare-dezvoltare, prin lansarea a 10 noi programe, faþã de numai 4 programe iniþiate de fosta autoritate, Agenþia Naþionalã pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare, asigurând astfel premisele trecerii definitive de la finanþarea practic instituþionalã la cea competiþionalã în domeniul cercetãrii ºtiinþifice.

Prin aceastã mãsurã ºi prin politicile de parteneriat promovate am reuºit sã atragem resurse suplimentare prin cofinanþare care se ridicã în anul 2001 la peste 269 de miliarde, faþã de numai 61 de miliarde în anul 2000, ceea ce denotã o creºtere de peste 4 ori.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vrem sã vã amintim, de asemenea, cã România nu a încheiat capitolul XVII al Acordului de aderare la Uniunea Europeanã aºa cum se afirmã în moþiune, ci negocierile de aderare la capitolul XVII Ñ ªtiinþã ºi cercetare Ñ au fost închise provizoriu, tratatul de aderare a României la Uniunea Europeanã urmând a se redacta dupã finalizarea negocierilor la toate cele 29 de capitole.

Documentul de poziþie din data de 28 martie 2000, prin care România îºi asumã responsabilitãþile referitoare la acest domeniu, a avut la bazã o declaraþie-angajament ca finanþarea cercetãrii sã reprezinte 1% din PIB pânã în anul 2007.

Poate pãrea cã înºiruirea acestor date nu are relevanþã, dar vrem sã sublinem cã prezentarea procesului de integrare europeanã a cercetãrii româneºti a fost abordatã de cãtre autorii moþiunii, pornind de la premise false ºi care încearcã sã transfere Guvernului nostru responsabilitãþi fãrã legãturã cu realitatea economicã româneascã.

În aceastã situaþie ambiguã creatã pe parcursul anului 2000, referitor la procentul din PIB alocat pentru cercetare, probabil cã cel pe care l-aþi introdus în moþiune a fost ales la întâmplare, prin tragere la sorþi sau este un simplu joc politicianist.

Având în vedere relansarea economicã care se realizeazã prin politica actualului Guvern ºi corelat cu angajamentele asumate prin acordurile cu organismele financiare internaþionale, Executivul ºi-a propus în mod realist o creºtere a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, în concordanþã cu tendinþele înregistrate în þãrile din Uniunea Europeanã, fãrã a le condiþiona de cheltuielile alocate pentru educaþie.

Aceastã prevedere a fost specificatã prin Ordonanþa nr. 32 din 26 februarie 2001 care a modificat prevederile din Legea nr. 95/1998 invocatã în moþiune, precum ºi în proiectul Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice.

Trebuie reþinut faptul cã aceste prevederi fac parte dintr-un complex de mãsuri ce prevãd atragerea de fonduri de la agenþii economici interesaþi de proiectele de cercetare, prin cofinanþarea acestora.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Actualul Guvern acþioneazã ferm pentru integrarea comunitãþii ºtiinþifice ºi tehnice româneºti în sistemul european de ºtiinþã ºi tehnologie ca fiind o opþiune strategicã prioritarã.

În acest sens, pentru a furniza parteneri performanþi pentru cercetare europeanã, politicile în domeniul ºtiinþei ºi tehnologiei promoveazã în primul rând excelenþa ºtiinþificã ºi tehnologicã, prin evaluarea unitarã a performanþelor organizaþiilor de cercetare-dezvoltare, prin sprijin pentru dezvoltarea centrelor de excelenþã ºi a carierei ºtiinþifice, precum ºi pentru recunoaºterea importanþei ºi a valorii corpului profesional al oamenilor de ºtiinþã ºi al cercetãtorilor.

În al doilea rând, dezvoltarea infrastructurii pentru cercetare-dezvoltare ºi inovare în institutele de cercetare ºi în universitãþi prin: îmbunãtãþirea reþelelor informaþionale ºi de comunicaþii, stimularea formãrii centrelor viitoare de cercetare cu parteneri din þarã ºi strãinãtate, dezvoltarea unor centre regionale de inovare cu impact direct asupra capacitãþii de absorbþie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare ºi de îmbunãtãþire a mediului economic, adicã centre de informare ºi asistenþã în domeniul tehnologic, centre de transfer tehnologic, parcuri tehnologice ºi altele, în domenii ºtiinþifice ºi tehnice, în corespondenþã cu programele-cadru, de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene ºi pentru implementarea în spaþiul european de cercetare.

În al treilea rând, dezvoltarea reþelei naþionale de calculatoare pentru cercetare, ca principal instrument de creare a condiþiilor necesare pentru participarea la programele-cadru de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene ºi pentru implementarea ariei de cercetare europene.

În al patrulea rând, integrarea spaþiului naþional de cercetare în spaþiul european de cercetare ERA, prin corelarea programelor naþionale de cercetare-dezvoltare cu cele ale Uniunii Europene, în perspectiva deschiderii programelor naþionale de cercetare pentru cercetãtorii din statele membre UE.

Pentru a asigura ºi îmbunãtãþi participarea comunitãþii ºtiinþifice ºi tehnice autohtone la programele-cadru de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene am urmãrit ºi am realizat practic integral planul de acþiuni guvernamentale pe acest an pentru dezvoltarea, suportul legislativ, financiar ºi organizaþional. În termeni concreþi, obiectivele politicilor României în ºtiinþã ºi tehnologie orientate cãtre participarea la programele-cadru de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene ºi pentru implementarea ERA sunt realizate în principal prin urmãtoarele instrumente: 1) Planul naþional de cercetare, dezvoltare ºi inovare; 2) Programul naþional de aderare a României la UE.

Menþionãm cã fondurile alocate începând cu anul 2001 pentru Programul de cooperare ºi parteneriat internaþional CORINT, din Planul naþional de cercetare, dezvoltare, inovare, prin care este sprijinitã participarea cercetãtorilor români la programe internaþionale de cercetare, reprezintã peste 10% din bugetul alocat întregului Plan naþional de cercetare, dezvoltare, inovare.

Fondurile alocate pentru participarea la subprogramele din CORINT care asigurã participarea la programele internaþionale derulate în spaþiul european, Programulcadru V, COST, NATO, EURECA, reprezintã peste 75% din bugetul pentru Programul CORINT.

În prezent, participarea României la Programul-cadru V este concretizatã prin: participarea a 102 instituþii cu activitate de cercetare din România la realizarea a 82 de contracte de cercetare încheiatã cu Comisia europeanã, cuprinderea a circa 40 de proiecte cu participare româneascã pe lista proiectelor recomandate pentru finanþare, la care negocierile pentru încheierea contractelor sunt în curs, mãrirea cotei de atragere a finanþãrii internaþionale de la circa 5% la aproximativ 40% din valoarea contribuþiei României la bugetul Programuluicadru V.

Planul naþional de aderare la Uniunea Europeanã cuprinde o secþiune dedicatã sectorului cercetare, dezvoltare tehnologicã în care obiectivul general este reprezentat de integrarea comunitãþii ºtiinþifice ºi tehnice din România în sistemul european de ºtiinþã ºi tehnologie.

În concluzie, Guvernul, prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, îºi respectã angajamentele asumate prin Programul de guvernare ºi considerã cã afirmaþiile din moþiune referitoare la integrarea cercetãrii româneºti în spaþiul de cercetare european, cât ºi cele referitoare la adaptarea sistemului naþional de cercetare ºtiinþificã ºi dezvoltare tehnologicã la cerinþele procesului de integrarea europeanã sunt în întregime nefondate.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi P.N.L. ºi P.D., ne reproºaþi cã nu este susþinutã activitatea de dotare a laboratorului de cercetare cu echipamente performante.

În acest sens, dorim sã subliniem cã prin bugetul de stat s-a asigurat creºterea nivelului fondurilor de investiþii direct alocate de la buget, urmãrind în acelaºi timp alocarea acestor fonduri în regim competiþional pentru dezvoltarea centrelor de cercetare cu performanþe deosebite, inclusiv a infrastructurii acestora, prin programe de promovare a centrelor de excelenþã pe domenii ºtiinþifice ºi tehnologii prioritare.

Astfel, în anul 2001, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a susþinut financiar dezvoltarea infrastructurii a 16 institute naþionale, pentru dotarea cu 200 de calculatoare de ultimã generaþie, din care 10 staþii de lucru ºi servere, împreunã cu circa 1.000 de licenþe de software. De asemenea, s-au alocat peste 20 miliarde pentru aparaturã de laborator în 10 institute naþionale.

În acelaºi timp, s-au finalizat lucrãrile pentru nava de explorãri fluviale ISTROS, care a devenit astfel operaþionalã pentru cercetãri pe Dunãre ºi în Delta Dunãrii.

Este necesar a se sublinia cã prin fondurile alocate de la bugetul de stat sunt în curs de finalizare amenajarea ºi modernizarea navei de cercetãri oceanografice ”SomeºÒ, începute în luna mai a acestui an, navã destinatã cu precãdere cercetãrilor din zona platoului continental al Mãrii Negre, inclusiv pentru descoperirea de noi resurse energetice.

Din cele de mai sus rezultã cã angajamentul privind dotarea ºi informatizarea laboratoarelor cu echipamente ºi software de ultimã generaþie a fost, este ºi va rãmâne o prioritate a activitãþii noastre.

În altã ordine de idei, crearea unei infrastructuri care sã faciliteze transferul tehnologic ºi valorificarea rezultatelor cercetãrilor ºi sã se asigure un cadru instituþional corespunzãtor pentru creºterea vizibilitãþii cercetãrii în zona economicului ar fi trebuit pusã în operã de cei care s-au ocupat de destinele cercetãrii din 1997 pânã în 2000 ºi care trebuiau sã creeze Agenþia naþionalã de transfer tehnologic, conform Legii nr. 51/1996.

Probabil cã incoerenþa legislativã din perioada 1997 Ð 2000, mai sus menþionatã, produce confuzii ºi asupra autorilor moþiunii, prin faptul cã au scãpat din vedere cã prin Ordonanþa Guvernului nr. 8/1997, aprobatã prin Legea nr. 95/1998 s-a abrogat art. 15 din Legea nr. 51/1996 care abroga Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 referitoare la înfiinþarea Agenþiei naþionale de transfer tehnologic.

Aºa cum am subliniat de la început, prima noastrã preocupare a fost de a asigura un cadru legislativ coerent pentru cercetare ºi astfel rolul acestei agenþii fãrã finanþare va fi luat de Societatea de investiþii pentru transfer tehnologic ºi dezvoltare, prevãzutã în proiectul Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice.

Totodatã, în continuare, sunt prevãzute o serie de mãsuri pentru a mãri transferul tehnologic.

În prezent activitatea în domeniu este asiguratã corespunzãtor prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, unde existã o direcþie generalã de transfer tehnologic ºi inovare care se aflã în contact permanent cu inventatorii ºi cu organizaþiile acestora, astfel încât activitãþile inovative sã fie susþinute nemijlocit, în mod eficace ºi eficient.

O atenþie deosebitã s-a acordat mãsurilor imediate care s-au concretizat prin includerea în pachetele de informaþii aferente Planului naþional de cercetare, dezvoltare,

inovare, a cerinþelor ministerelor privind necesitãþile de proiecte de cercetare sau studii, în concordanþã cu strategiile de ramurã.

Acesta este modul prin care se realizeazã susþinerea politicilor economice prin proiecte de cercetare aplicativã.

Pentru a veni în întâmpinarea cerinþelor de aplicare a unor invenþii, în premierã dupã 1989, în 2001 s-a lansat în cadrul Programului naþional de cercetare, dezvoltare ºi inovare Programul INVENT, prin care încã din acest an se finanþeazã 40 de proiecte pentru prototipuri, având la bazã brevete de invenþii acordate de OSIM pentru inventatori, persoane fizice ºi juridice.

Contribuþia Executivului pentru stimularea activitãþilor de transfer tehnologic ºi inovare s-a concretizat în anul 2001 ºi prin organizarea Expoziþiei cercetãrii ”Conceput în RomâniaÒ, ce a cuprins ºi o secþiune distinctã dedicatã inventicii.

Inventatorii români au fost sprijiniþi financiar de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã fie prezenþi atât la Salonul internaþional al invenþiilor, tehnicilor ºi produselor noi de la Geneva, unde s-au obþinut 25 de medalii de aur, cât ºi la Salonul internaþional al invenþiilor, cercetãrii ºi noilor tehnologii EURECA, de la Bruxelles, unde s-au obþinut pentru prima datã în istoria participãrii României Marele Premiu al juriului, precum ºi 68 de medalii de aur, dintre care 24 cu menþiunea specialã a juriului, astfel încât cercetarea româneascã, prin invenþiile ei, ocupând în ambele cazuri locul I între naþiuni, toate invenþiile prezentate fiind medaliate.

Trebuie sã mai adãugãm cã pentru medaliaþii de la Salonul internaþional al invenþiilor, tehnicilor ºi produselor noi, de la Geneva, Guvernul, prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, a acordat premii în valoare de 2,28 miliarde lei, ceea ce reprezintã din nou o altã premierã a actualului Cabinet.

Menþionãm cã iniþiatorul Legii nr. 64/1991 nu este Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi cã abrogarea art. 68 din aceastã lege care prevedea mãsuri stimulatoare pentru agenþii economici care implementeazã brevete de invenþii româneºti s-a produs prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 217/1999 promovatã de guvernarea dumneavoastrã.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În perioada care s-a scurs de la instalarea noului Guvern, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a adoptat un plan de mãsuri special pentru stimularea capacitãþii de difuzare a rezultatelor cercetãtorilor în mediul economic ºi social, prin promovarea transferului gratuit cãtre agenþii economici interesaþi a rezultatelor de cercetare-dezvoltare obþinute în cadrul programelor finanþate din fonduri publice, dar nevalorificate pânã în prezent, la valoarea simbolicã de 1 leu, prin promovarea unui proiect de lege pentru completarea Legii nr. 64/2000, proiect de lege care este în curs de avizare.

Prin proiectul Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice, s-au prevãzut o serie de facilitãþi acordate realizatorilor de invenþii ºi utilizatorilor acestora, prin stabilirea regimului drepturilor asupra rezultatelor, exclusivitatea asupra rezultatelor pentru agenþii economici care cofinanþeazã proiecte de cercetare în proporþie de 50% (stimulând în acest fel dezvoltarea cercetãrii de firmã ca o componentã de bazã a inovãrii) ºi prin facilitãþi privind taxele de brevetare pentru unitãþile de cercetare-dezvoltare care sunt titulari de brevet.

Preocuparea permanentã pentru crearea ºi dezvoltarea unei pieþe a rezultelor de cercetare-dezvoltare s-a manifestat prin realizarea ºi dezvoltarea unei baze de date cu informaþii generale privind rezultatele de cercetare-dezvoltare. În acest sens, menþionãm cã s-a creat în premierã un site interactiv prin care se prezintã atât rezultatele cercetãrii, cât ºi cererea tematicã de cercetare din partea agenþilor economici.

Asigurarea informãrii tehnologice s-a realizat prin dezvoltarea unei infrastructuri performante, finanþatã prin proiecte de centre de transfer tehnologic în cadrul Planului naþional de cercetare, dezvoltare, inovare. Pentru dezvoltarea infrastructurilor specializate pentru transfer tehnologic ºi inovare, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a susþinut prin proiecte din cadrul Planului naþional înfiinþarea a 7 centre de transfer tehnologic care asigurã instruire, consultanþã, asistenþã tehnicã ºi informare-documentare, care se vor constitui într-o reþea de centre de transfer tehnologic, inovare ºi servicii.

Promovarea Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice va conduce la întãrirea elementelor referitoare la dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic ºi inovare, prin introducerea unor prevederi speciale adresate acestei problematici. De asemenea, prin promovarea proiectului Legii parcurilor tehnologice ºi ºtiinþifice, se urmãreºte crearea legãturilor funcþionale între sectorul de cercetare, dezvoltare, inovare ºi agenþii economici.

În aceeaºi direcþie, de stimulare a aplicãrii tehnologiilor avansate, înfiinþarea Societãþii de investiþii pentru transfer tehnologic ºi dezvoltare, promovatã prin Legea cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice, introduce pentru prima datã ideea preluãrii riscului de piaþã în aplicarea rezultatelor cercetãrii.

Aºa cum reiese din cele prezentate, Guvernul a susþinut cu consecvenþã dezvoltarea infrastructurii specifice valorificãrii rezultatelor cercetãrilor prin transfer tehnologic, având permanent în preocupare ca aceasta sã producã efecte economice prin aplicarea lor în practicã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi P.N.L. ºi P.D.,

A considera ”Desfiinþarea Ministerului Cercetãrii ºi Tehologiei o idee nefericitã, care contravine modului în care statele europene membre ale Uniunii Europene organizeazã ºi înþeleg rolul cercetãrii tehnologiilor ºi sistemului inventivÓ, am citat, este o abordare care nu þine cont de angajamentele faþã de UE pentru integrare, prevãzute prin H.G. 456/2000, aprobate de cãtre P.N.L. ºi P.D.

Am dori sã vã amintim cã desfiinþarea Ministerului Cercetãrii ºi Tehnologiei în anul 1998 este rezultatul Hotãrârii de Guvern nr. 974/1998, promovatã de guvernarea dumneavoastrã, care a condus la înfiinþarea unei agenþii care nu avea reprezentativitate în Guvern.

Adoptarea soluþiei de integrare într-un singur minister a celor douã entitãþi existente în guvernarea anterioarã,

Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Agenþia Naþionalã pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare, se bazeazã pe complementaritatea obiectivelor ºi infrastructurii de cercetare, dezvoltare, inovare, în vederea stimulãrii aplicãrii în practicã a rezultatelor cercetãrii ºtiinþifice universitare ºi dezvoltãrii tehnologice. Aceastã soluþie nu contravine cu nimic practicii europene, în numeroase state cercetarea fiind integratã cu educaþia ºi învãþãmântul superior.

În legãturã cu programul legislativ, ne face plãcere sã vã aducem la cunoºtinþã cã angajamentele legislative prevãzute în planul de acþiuni al Guvernului pentru perioada 2001-2002 au fost devansate prin iniþierea proiectelor de lege cu privire la promovarea ºi dezvoltarea activitãþilor în domeniul nuclear (angajament asumat în documentul de poziþie la capitolul XVII pentru semestrul II 2000, aflat în fazã finalã de avizare la ministerul de profil).

În ceea ce priveºte legile specifice domeniului, în acest moment, Legea cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologie, precum ºi Legea cu privire la statutul cercetãtorului sunt elaborate ºi se aflã în fazã de avizare la ministerele de profil, urmând a fi adoptate de Guvern pânã la sfârºitul acestui an, dupã care vor fi înaintate spre aprobare Parlamentului. Prin promovarea acestor douã acte normative se va realiza un cadru instituþional adecvat realizãrii activitãþii de cercetare ºi se va defini ºi statutul cercetãtorului român în societatea româneascã.

Proiectul Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice cuprinde o serie de reglementãri importante cu caracter de noutate, cum ar fi: înfiinþarea Consiliului naþional pentru politica ºtiinþei ºi tehnologiei, ca organism la nivel guvernamental care stabileºte prioritãþile strategice în plan economic ºi social, corelând politicile de cercetare, dezvoltare, inovare, precum ºi a acestora cu ansamblul politicilor economico-sociale; legiferarea Strategiei naþionale de cercetare ca instrument fundamental de definire a obiectivelor politicilor în domeniu, corelatã cu Strategia economicã naþionalã ºi cu cele de ramurã tehnologicã.

În scopul urgentãrii procesului de elaborare a Strategiei naþionale de cercetare, M.E.C. a realizat deja sinteza obiectivelor prioritare ale fiecãrui minister, înainte de intrarea în vigoare a legii.

Alt obiectiv este înfiinþarea Colegiului naþional de atestare a cercetãrii, în scopul aplicãrii unui sistem unitar de evaluare pe plan naþional a institutelor naþionale de cercetare-dezvoltare; reforma institutelor naþionale de cercetare-dezvoltare, ca formã juridicã de organizare specificã a domeniului.

Un alt obiectiv este crearea unei societãþi de investiþii pentru transfer tehnologic ºi dezvoltarea sa ca instrument nou de tip ”fond de riscÒ, constituit din fonduri publice ºi private, pentru a sprijini în mod direct crearea ºi dezvoltarea agenþilor economici inovativi care aplicã rezultatele de cercetare-dezvoltare.

Un alt obiectiv sunt prevederile referitoare la venitul lunar al personalului de cercetare atestat, care se poate ridica pânã la limita echivalentului în lei a sumei de 1.500 de euro, dacã, concomitent cu execuþia termenelor finanþate cu fonduri de la bugetul de stat, deruleazã ºi proiecte finanþate din programe internaþionale sau fonduri private.

Un alt obiectiv este remunerarea studenþilor ºi doctoranzilor care participã la proiecte de cercetare-dezvoltare. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Problema tinerilor absolvenþi, care sunt din ce în ce mai puþin atraºi în munca de cercetare, ne preocupã ºi o avem permanent în vedere. Tocmai de aceea, din acest an, am introdus în cadrul grilei de evaluare a proiectelor finanþate în cadrul planului naþional un sistem de bonificaþii pentru cei care atrag ºi menþin în activitatea de cercetare tinerii cu performanþe profesionale deosebite. De asemenea, în cadrul Programului de granturi existã douã subprograme care se adreseazã studenþilor ºi tinerilor cercetãtori, cãrora li se oferã suportul necesar pentru formarea profesionalã ºi susþinerea activitãþilor proprii de cercetare.

Referitor la înfiinþarea unui fond de garantare a participãrii la licitaþie a unitãþilor de cercetare-dezvoltare, dupã consultãri cu partenerii sociali, am elaborat un proiect de lege care sã modifice actele normative în vigoare, permiþând accesul mai uºor la licitaþii al unitãþilor de cercetare-dezvoltare.

Prin urmare, referirile din moþiune la angajamentele asumate de M.E.C. cu privire la Legea cercetãrii ºtiinþifice, Legea cu privire la statutul cercetãtorului, revizuirea sistemului de salarizare, Fondul de risc pentru aplicarea rezultatelor cercetãrii ºi Fondul de garantare a participãrii la licitaþii ºi preocupãrile pentru atragerea ºi menþinerea tinerilor cercetãtori au fost îndeplinite, unele chiar înainte de termen, prin iniþierea proiectelor de lege, care se aflã în diverse faze de avizare sau alte acte normative deja adoptate.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Procesul de privatizare a unitãþilor de cercetare-dezvoltare desfãºurat în perioada 1997-2000 a avut un efect devastator asupra întregii activitãþi de cercetare, întrucât majoritatea institutelor privatizate (practic, pentru valorile lor imobiliare: clãdiri, terenuri º.a.) nu ºi-au menþinut profilul de activitate. Astfel, majoritatea personalului atestat din cercetare sau proiectare din institutele în cauzã a fost nevoit fie sã pãrãseascã instituþia, fie sã se reprofileze, de multe ori, pentru o muncã sub nivelul lor de pregãtire.

Deºi moþiunea invocã lipsa unei atitudini constructive faþã de societãþile comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare, menþionãm cã în perioada 1997-2000 au fost privatizate 133 de societãþi de profil. Dumneavoastrã, domnilor deputaþi din P.D. ºi P.N.L., aþi avut la dispoziþie pentru privatizare, practic, întreaga reþea de unitãþi de cercetare-dezvoltare ºi acum vã ”îngrijoreazãÒ cele doar 9 societãþi comerciale de profil care au mai rãmas cu capital integral de stat în decembrie 2000, uitate, probabil, în portofoliul fostului APAPS.

Aceste rezultate nesatisfãcãtoare predate la sfârºitul anului 2000 ne-au determinat sã elaborãm proiectul unui protocol privind pregãtirea, efectuarea ºi finalizarea privatizãrii societãþilor comerciale cu profil de cercetare, dezvoltare, proiectare, pus de acord de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii cu reprezentanþii Uniunii Patronale a

Unitãþilor din Cercetare, Dezvoltare, Proiectare din România ºi ai Federaþiei Sindicatelor Lucrãtorilor din Cercetare, Dezvoltare, Proiectare din România, care a fost înaintat spre semnare la APAPS.

În vederea îmbunãtãþirii procesului de privatizare a societãþilor comerciale cu profil de cercetare, M.E.C. urmãreºte ca obiective:

1) Pãstrarea profilului ºi dezvoltarea activitãþii de cercetare, dezvoltare, proiectare a respectivelor societãþi comerciale dupã privatizare.

2) Menþinerea ºi dezvoltarea patrimoniului intelectual existent.

3) Protecþia documentaþiilor de interes naþional aflate în arhivele tehnice ale societãþilor comerciale care se privatizeazã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naþionale, prin depunerea acestor arhive fie la Arhivele Naþionale fie la Institutul Naþional de Cercertare, Dezvoltare sau la instituþii publice desemnate de M.E.C.

În plus, menþionãm cã s-au luat ºi o serie de mãsuri suplimentare, printre care putem aminti analiza unificãrii unor institute de cercetare, în principal din portofoliul APAPS, cu departamente de cercetare din diverse universitãþi de stat, existând deja trei expresii de intenþie.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Activitatea de cercetare reprezintã un vârf de lance în promovarea progresului tehnologic, care poate relansa economia româneascã, de aceea noi considerãm cã dezbaterile pe aceastã temã nu trebuie sã fie utilizate în mod abuziv, ca instrumente de acumulare de capital politic, ci, recunoscându-se rolul ºi importanþa de ordin strategic ale activitãþilor de cercetare, planul de acþiuni în domeniu ar trebui sã fie susþinut de toate grupãrile politice. Prin aceasta, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va lucra în continuare la elaborarea cadrului legislativ care sã asigure dezvoltarea coerentã a domeniului, având în vedere aici elaborarea proiectelor de lege referitoare la înfiinþarea parcurilor tehnologice ºi ºtiinþifice; la domeniul nuclear, prin promovarea Legii privind organizarea activitãþilor din domeniu ºi gospodãrirea deºeurilor radioactive ºi a combustibilului nuclear ars ºi la reglementarea relaþiilor cu Laboratorul european de la Geneva.

Ca acþiuni suplimentare, nu vrem sã utilizãm formule referitoare la ”greaua moºtenire a guvernãrii trecuteÒ, dar trebuie menþionat aici cã din bugetul cercetãrii pe 2001 am fost nevoiþi sã achitãm restanþe, ca urmare a proastei gestionãri a resurselor financiare de cãtre guvernarea precedentã ºi a nerespectãrii angajamentelor internaþionale asumate. Astfel, rezolvarea problemelor legate de colaborarea internaþionalã a implicat achitarea unor datorii restante la cotizaþii la IUCN Dubna, pentru perioada 1999-2000: 21,2 miliarde; la Centrul internaþional pentru inginerie geneticã ºi biotehnologie Trieste-Italia: 1 miliard; la Programul-cadru 5: 111,4 miliarde de lei; iar la Sern: 8,9 miliarde, angajându-se o sumã totalã de 143,4 miliarde. În cazul Sern, datoritã unor angajamente asumate fãrã bazã juridicã, pânã în decembrie 2000, M.E.C. a fost nevoit sã iniþieze o serie de acte normative interne ºi sã negocieze acorduri internaþionale necuprinse în Programul de guvernare. Adãugând la totalul datoriilor ºi sumele pentru Programul Orizont 2000 ºi Planul naþional de cercetaredezvoltare, restante din anul 2000, în sumã de 78 de miliarde de lei, rezultã cã din bugetul anului 2001 a trebuit sã plãtim datorii, graþie unor mãsuri întreprinse de guvernarea dumneavoastrã, în sumã de 221,4 miliarde, ceea ce reprezintã afectarea cu circa 12% a bugetului alocat cercetãrii în acest an.

Concluzionãm cã informaþiile prezentate conþin acþiuni întreprinse de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii în cele 11 luni de la preluarea guvernãrii, acþiuni ce vin în susþinerea argumentelor cã Guvernul îºi respectã angajamentele asumate ºi cã este preocupat de transpunerea în practicã a Programului de guvernare.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ultima lunã au fost înregistrate la Camera Deputaþilor ºi Senat 4 moþiuni simple pe diverse probleme privind politica internã ºi externã a Guvernului. Recurgerea la proceduri referitoare la moþiune nu trebuie sã se transforme dintr-un drept constituþional într-un abuz, sã obstrucþioneze derularea normalã a activitãþilor parlamentare ºi executive. Dacã nu se respectã aceastã cerinþã democraticã elementarã, moþiunea devine un instrument politicianist, demagogic, de manipulare a opiniei publice.

Având în vedere argumentele prezentate asupra tuturor problemelor învederate de semnatarii moþiunii, Guvernul propune plenului Camerei Deputaþilor ca moþiunea susþinutã de cei 57 de deputaþi aparþinând Grupurilor parlamentare ale P.N.L. ºi P.D. sã fie respinsã prin votul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Pentru cã nu s-a înþeles la început numele domnului ministru care a prezentat rãspunsul Guvernului, vreau sã fac precizarea cã este domnul ministru ªerban Constantin Valeca, ministru delegat pentru cercetare în Guvernul României.

Doamnã deputat Ivãnescu, aveþi de ridicat vreo problemã de procedurã? Vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Tocmai pentru cã nu aþi anunþat sau nu s-a înþeles cine era vorbitorul în numele Guvernului, vã rog sã-mi precizaþi dacã cel care a rostit speech-ul înainte este membru al Guvernului.

Da, este membru al Guvernului.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu:**

Am vrut sã ºtiu dacã nu meritam ca acest speech sã fie citit de doamna ministru Andronescu...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Eu vã rog sã verificaþi, în primul rând, stenograma, sã vedeþi cã l-am anunþat pe domnul ministru Valeca.

În al doilea rând, vã rog sã vã reamintiþi momentul învestirii Guvernului, când aþi vãzut cã domnul ministru figureazã pe lista acestuia. Este ministru delegat. Doamna ministru Andronescu o sã ia cuvântul în calitate de deputat.

## **Domnul Ioan Mircea Paºcu**

**:**

Domnule preºedinte, dar cine este doamna, cã nu o cunosc? Nu îmi aduc aminte!

Poftiþi, doamna Andronescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, stimatã doamnã deputat, pentru intervenþia dumneavoastrã, dar vã rog sã credeþi cã nu din lipsã de consideraþie faþã de doamnele ºi domnii deputaþi din salã, ci dintr-un spirit de colegialitate faþã de domnul ªerban Valeca, care are calitatea de ºef al Departamentului de cercetare, în acest sens vã rog sã înþelegeþi prezenþa mea, în tãcere, acolo. ªi vã asigur cã, spre sfârºitul acestei întâlniri, voi avea ºi eu o intervenþie.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze ale deputaþilor din majoritate._ )

Potrivit înscrierilor la cuvânt, din partea grupurilor parlamentare, dau cuvântul întâi domnului deputat Andea Petru, din partea Partidului Social Democrat, a Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist. Urmeazã domnul deputat Dumitru Palade, din partea Grupului parlamentar P.R.M.. Aveþi cuvântul, domnule Andea Petru.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onoraþi membri ai Guvernului, Stimaþi colegi,

Precizez încã o datã cã sunt din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist, pentru a evita orice confuzie. ªi permiteþi-mi sã încep parafrazând pe marele Eminescu, spunând cã astãzi dezbatem o moþiune ”simplã, dupã vorbã, dupã portÒ.

”Dupã vorbãÒ sau, mai precis, dupã multa vorbãrie pe care o comite, moþiunea ar fi cu certitudine interesantã pentru cercetãtorii lingviºti, care nu ar trebui doar sã mai punã sau sã mai mute niºte virgule aºezate nelalocul lor în unele enumerãri, ci, mai ales, ar avea probleme sã descifreze tainele ascunse ale acordurilor sau, mai bine zis, ale dezacordurilor gramaticale din unele paragrafe. ªi am notat: alin. 9 pagina 2, alin. 2 pagina 3 º.a.

Sau sã descifreze sensul unei expresii, gen ”cercetãtori ºi specialiºtiÒ, din care eu trag concluzia cã cercetãtorii nu sunt specialiºti, despre care se spune cã ”creiazãÒ, în conþinutul moþiunii. Se vorbeºte, spre exemplu, de ”finanþarea gradualã a cercetãriiÒ, în loc de ”creºterea gradualã a finanþãrii cercetãriiÒ. Se vorbeºte Ð ºi, aici, cred cã lingviºtii, de asemenea, apreciazã Ð de ”invenþii valoroase, care nu se valorificãÒ sau de ”adaptãri fãrã adoptãriÒ... ( _Aplauze, râsete ale deputaþilor din majoritate._ )

Dacã suntem atenþi la limbajul folosit, gãsim expresii ”pur liberaleÒ ºi eu aº enumera câteva: ”valorificarea multilateralã a rezultatelor cercetãriiÒ; ”oamenii de ºtiinþã se bucurã în activitatea lor creatoare...Ò; ”contribuþia la creºterea economicã a RomânieiÒ; ”tineretul nostru valoros, format pe banii RomânieiÒ º.a.m.d.

Încheind cu analiza ”dupã vorbãÒ, sã trecem la analiza ”dupã portÒ. Moþiunea mi se pare la fel de interesantã, mai ales pentru cercetãtorii din logicã ºi din matematicã ºi aº vrea sã mã exemplific.

Deci moþiunea se vrea îndreptatã împotriva ”politicii Guvernului în domeniul cercetãriiÒ. Printr-un paradox logic, prin argumentele aduse, moþiunea rãmâne îndreptatã doar împotriva Guvernului ºi mai puþin împotriva politicii acestuia. P.S.D. ar putea chiar mulþumi opoziþiei pentru spaþiul ”publicitarÒ pe care aceasta îl alocã în cuprinsul moþiunii prezentãrii Programului de guvernare al P.S.D. ºi, mai ales, a mãsurilor ce trebuiau luate în acest an ºi care, surprizã!, chiar au fost luate. ªi domnul ministru a exemplificat cu unele, cum ar fi, de exemplu, elaborarea Legii cercetãrii º.a.

La loc!

Aþi vorbit 10 minute, stimate coleg.

Urmeazã domnul deputat Dumitru Palade, din Grupul parlamentar România Mare.

## **Domnul Dumitru Palade:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi reprezentanþi ai Guvernului,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã 12 ani, se discutã o astfel de moþiune, aducând în discuþie un domeniu extrem de important care în þãrile civilizate sau, mã rog, dezvoltate industrial incitã discuþii importante în forul legislativ Ñ la noi, poate, mai puþin Ñ, importanþa care se dã acestui domeniu fiind ceva mai redusã.

Nu comentez textul moþiunii, a fãcut-o domnul ministru ªerban Constantin Valeca, o vor face, poate, ºi alþi colegi parlamentari din Partidul Social Democrat. Eu vreau sã comentez câteva probleme importante, fãrã sã vã mai reþin cu atâtea cifre, probleme importante, care confruntã domeniul cercetãrii în prezent ºi, din pãcate, care ne-au dus la o situaþie destul de criticã, în acest moment, a potenþialului tehnico-ºtiinþific al þãrii.

Problema finanþãrii. Trebuie sã rememorãm o serie de date, fiindcã, dacã actuala moþiune cautã sã atragã atenþia Guvernului privind unele probleme care sã fie rezolvate în continuare, e bine sã ne amintim ºi ce s-a întâmplat dupã evenimentele din decembrie 1989, pentru a nu repeta sau a nu avea mereu constrângeri sau alte evenimente, aºa cum are ”ColoanaÒ lui Brâncuºi, ºtiþi, periodic, sã repetãm anumite lucruri, care sã ne ducã la efecte negative.

Vreau sã vã amintesc cã în finanþarea cercetãrii anul 1990 a lichidat fondurile de tehnicã nouã, moºtenite de la centralele industriale, fapt care a fãcut ieºirea în stradã, la un miting, a cercetãtorilor, în octombrie 1990, care a forþat Guvernul Petre Roman sã dea celebra hotãrâre din decembrie 1990, care a înfiinþat Fondul special de 1% pentru cercetare, care completa, de fapt, bugetul sãrac, în acest domeniu. Taxa de 1% pe activitatea agenþilor economici era primul fond special creat în România, ca anexã la bugetul de stat.

Din pãcate, sigur cã acest lucru am sã-l comentez, nu a convenit unor foruri financiare internaþionale ºi, încã din 1992, ministrul de atunci al finanþelor, domnul Danielescu, ne-a trimis un semnal cã negociatorii din F.M.I. ºi Banca Mondialã nu privesc cu ochi buni crearea acestui fond, care a dat un impuls potenþialului tehnico-ºtiinþific al României, gândindu-se cã România, în viitor, trebuie sã fie importator de know-how-uri ºi tehnologii ºi nu sã-ºi dezvolte acest potenþial. Aºa cum, de fapt, în contradicþie cu aceste organisme, rezoluþiile Consiliului Europei arãtau, cã statele din Europa Centralã ºi de Est trebuie sã-ºi dezvolte potenþialul tehnico-ºtiinþific propriu, pentru a face faþã progresului tehnologic necesar pentru aderare.

Mã bucurã aplauzele din partea celor douã pãrþi ale sãlii.

Dau cuvântul în continuare domnului Mihai Baciu.

Se pregãteºte doamna deputat Mona Muscã.

Domnule deputat, aþi vorbit un sfert de orã din partea Partidului România Mare.

## **Domnul Mihai Baciu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mai înainte de a-mi spune pãrerea mea ºi a grupului din care fac parte, daþi-mi voie sã fac o observaþie, deºi nu am un timp atât de lung la dispoziþie.

Vreau sã fac observaþia cã din intervenþia reprezentantului P.S.D., colegul nostru Petricã Andea ºi prietenul meu, s-a vãzut modul real în care abordeazã ºi priveºte chestiunea gravã a cercetãrii P.S.D.-ul.

În loc sã vadã în text problemele reale, problemele grave cu care se confruntã acest domeniu vital al societãþii noastre ºi al oricãrei societãþi civilizate, P.S.D.-ul face analize de text, numãrã virgule, cautã fel de fel de dezacorduri, scoate socotitor pe masã, trimiþând în derizoriu, la modul miºtocãresc, aceastã chestiune gravã a societãþii noastre.

Aºtept momentul în care, atunci când vor ieºi mii de oameni pe stradã, ºi au ieºit ºi vor ieºi, cu lozinci, P.S.D.-ul, în loc sã asculte durerile lor, va face analiza textului lozincilor cu care ies aceºtia ºi va cãuta virgule pe lozincile respective.

Sã venim cu picioarele pe pãmânt, stimaþi colegi de la P.S.D.

Aºa încât,

Domnule preºedinte,

Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Stimaþi colegi,

Dezbatem astãzi un document de o importanþã ºi cu o semnificaþie aparte pentru cã se referã la modul în care statul român trebuie sã stimuleze ºi sã valorifice una din însuºirile cele mai de preþ ale cetãþenilor noºtri Ð inteligenþa.

Moþiunea cu privire la criza cercetãrii, iniþiatã de Grupurile parlamentare ale P.D. ºi P.N.L., este un strigãt de alarmã sincer privind starea, aº zice eu, precarã, ca sã nu spun jalnicã, în care se aflã astãzi în România cercetarea ºtiinþificã, adicã acea ramurã a activitãþii umane care, mai mult ca oricare alta, duce la progres ºi prosperitate ºi înscrie o naþiune în rândul naþiunilor civilizate.

Aveþi documentul în faþa dumneavoastrã ºi cred sau îmi place sã cred cã l-am studiat cu toþii cu atenþia cuvenitã acestei teme. De aceea, nu voi intra în amãnunte. Nu voi repeta cele arãtate acolo, în text, ci voi formula câteva argumente care sã vã convingã pe toþi din salã cã acceptarea propunerilor din finalul textului nu trimite la politica unui partid sau a altuia, ci la interesul major al României de a se înscrie ºi cu cercetarea ºtiinþificã în rândul þãrilor civilizate.

Este, fãrã îndoialã, evident cã actualul Guvern nu ºi-a îndeplinit angajamentele din Programul de guvernare privind cercetarea ºtiinþificã, angajamente de altfel generoase ºi în concordanþã cu exigenþele internaþionale în

domeniu, ºi aceste angajamente sunt ºi în program ºi, dacã unii dintre dumneavoastrã le-aþi uitat, poate chiar mulþi, sunt trecute ºi în moþiune.

Nici unul din aceste angajamente, cum spuneam, ºi este evident, nu a fost îndeplinit ºi nu sunt semne cã vor fi îndeplinite dacã atitudinea Guvernului faþã de cercetare va fi cea de acum. Între aceste angajamente amintea partidul de guvernare, la un moment dat, ºi elaborarea unei legi a cercetãrii. Faptul cã actualul Guvern însã nu a produs o lege a cercetãrii nu este cel mai grav, pentru cã o asemenea lege existã, stimaþi colegi, dar ea nu se aplicã, conform obiceiului nostru, prostului obicei, aº spune, de a elabora legi pe care apoi Guvernul le ignorã. Este vorba de Legea nr. 95 din mai 1998 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8 din 1997 privind stimularea cercetãrii, dezvoltãrii ºi inovãrii, acesta fiind titlul legii, iniþiatã ºi susþinutã de fostul ministru P.D. al cercetãrii ºi tehnologiei Bujor Bogdan Teodoriu. Aceastã lege care nu este abrogatã, ºi vã rog pe cei care vociferaþi sã o citiþi, dar care nu se aplicã, a fost apreciatã deosebit de pozitiv atât de lumea academicã din România, cât ºi de forurile europene competente.

Aplicarea acestei legi în litera ºi spiritul ei ar însemna chiar ºi îndeplinirea angajamentelor privind cercetarea din Programul de guvernare al Guvernului Adrian Nãstase. Aveþi, aºadar, instrumentul la-ndemânã. Totul este sã vreþi sã îl aplicaþi. Dar ea nu se aplicã, aºa cum spuneam, astfel încât bolile grave ale sistemului cercetãrii ºtiinþifice româneºti nu numai cã nu se amelioreazã, dar chiar se agraveazã.

Cum putem crede, stimaþi colegi, cã vreun cercetãtor român, chiar genial, ar putea sã aducã ceva nou în cercetarea fundamentalã sau în cea aplicativã cu dotarea existentã în majoritatea centrelor de cercetare finanþate de statul român?! ªi, dacã în ceea ce priveºte cercetarea aplicatã s-ar mai putea invoca posibilitatea ca beneficiarii sã finanþeze proiectele respective, cercetarea fundamentalã nu poate fiinþa ºi progresa fãrã finanþare de la bugetul de stat. Nimeni nu poate nega valoarea cercetãrii aplicative, dar blazonul unui sistem naþional de cercetare nu poate fi înnobilat decât de succese ale cercetãrii fundamentale. Or, statul român subfinanþeazã grav cercetarea Ñ doar 0,2% din PIB. Nu mai fac comparaþie cu alte þãri, pentru cã aceste elemente comparative le gãsiþi în text, ci doar atrag atenþia asupra unui fapt care ne poate costa foarte mult. Capitolul XVII, despre care domnul ministru Valeca spunea cã nu chiar s-a încheiat, al Acordului de aderare la Uniunea Europeanã, precum ºi Declaraþia de la Lisabona, pe care a semnat-o ºi premierul nostru, prevãd ca cercetarea în România sã beneficieze în 2004 de 4% din PIB, iar anul acesta, de 1,3% din PIB. Eu nu ºtiu dacã cei din Uniunea Europeanã au sau nu au numãrãtoarea noastrã pe care o aveþi dumneavoastrã la P.S.D., dar asta cer ei. Suntem departe de aceastã þintã.

Aþi vorbit 14 minute, distinse coleg. 10 în contul partidului dumneavoastrã, 4 donate de Partidul Social Democrat.

Domnul deputat Andea Petricã are dreptul la replicã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu aº dori cu tot respectul sã rãspund colegului meu Mihai, care se ºtie cã, venit din Moldova, este baciul nostru în comisie, cã are perfectã dreptate atunci când spune cã am încercat sã trimit în derizoriu, cu menþiunea cã nu cercetarea ºtiinþificã am trimis-o în derizoriu, ci capacitatea opoziþiei de a formula coerent o problematicã sub forma unei moþiuni pe marginea cercetãrii _. (Vociferãri din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L. ºi P.D.)_

ªi aº vrea sã mai spun cã, dacã doriþi ca pe viitor sã nu mai vedem textele dumneavoastrã, ci doar sã citim printre punctele ºi virgulele acestor texte ceea ce gândiþi ºi nu puteþi scrie, vom încerca sã ne conformãm.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Mona Muscã.

## **Doamna Monica Octavia Muscã:**

I-aº recomanda colegului meu ºi amic timiºorean, îmi permit sã spun, sã nu mai încerce, ca inginer, sã facã analizã de texte, pentru cã erau o groazã de greºeli în analiza dumneavoastrã. Aºa cã, mai bine vã abþineþi. Mai bine vã abþineþi.

Criza cercetãrii în România are douã cauze: lipsa finanþãrii cercetãrii ºi lipsa unei remunerãri decente ºi stimulative a cercetãtorilor.

Finanþarea în cercetare ar putea fi reprezentatã în cei doisprezece ani, din care opt vã aparþin, ca un tobogan pe care cercetarea, încet dar sigur, intrã la apã.

Domnule ministru,

Aþi afirmat cã moþiunea se întemeiazã pe o supoziþie. Supoziþia, din pãcate, domnule ministru, este o certitudine ºi se numeºte 2% din PIB.

Da, la ora actualã, în bugetul pe 2002, s-a ajuns la fantastica sumã de 0,2% din PIB pentru cercetare. Pentru asemenea sume, într-adevãr, este suficientã socotitoarea P.D.S.R.-ului; nu este nevoie nici de calculator, nici de ministru de finanþe.

Între 0,2 ºi 0,0 este o diferenþã penibil de micã.

În orice þarã civilizatã, cercetarea este privitã ca un domeniu de investiþii. Cercetãrii nu i se dau fonduri, ci este un domeniu în care se investeºte.

Guvernul României, în ciuda afirmaþiilor din Programul de guvernare al P.D.S.R., nu a înþeles sau refuzã sã înþeleagã importanþa cercetãrii.

Dacã Guvernul României nu considerã cã cercetarea este un domeniu al investiþiilor, cã dezvoltarea economicã, ºi nu numai, este strâns legatã de acest domeniu, exemplele unor þãri la care nu de puþine ori ne uitãm cu invidie sunt elocvente. Japonia ºi Finlanda sunt douã astfel de exemple. ªi, dacã vreþi un argument în plus, din punct de vedere al resurselor, cele douã þãri sunt foarte diferite, însã amândouã investesc în cercetare.

La ora actualã, în România, cercetarea se aflã în stare de crizã. Funcþioneazã, aº spune, în regim de avarie. Principala cauzã a acestei crize este finanþarea. Lipsa unei finanþãri corespunzãtoare atrage dupã sine carenþe în ceea ce priveºte logistica necesarã.

Cercetarea tehnologicã cere investiþii. Cât despre cercetarea fundamentalã în România, nici nu mai poate fi vorba. Or, la becul electric, stimaþi colegi, nu s-a ajuns prin optimizãri tehnologice ale lumânãrii.

În raportul Comisiei Europene pentru România, la capitolul ”Criteriul economicÒ, se constatã fãrã echivoc: ”Economia româneascã nu este capabilã sã facã faþã presiunilor concurenþiale din partea Uniunii Europene.Ò

Ca rãspuns la cele semnalate de cercetãtori, Guvernul nu a gãsit de cuviinþã sã ia mãsuri. Sigura reacþie a fost una eminamente politicã, fãrã a înþelege cã, dincolo de orice implicaþii politice, cercetarea ar trebui privitã ca un domeniu prioritar ºi tratatã ca atare.

A doua cauzã a suferinþei cercetãrii þine de lipsa unei remunerãri decente ºi stimulative a cercetãtorilor, ceea ce duce la depopularea acestui domeniu ºi, în acelaºi timp, fuga justificatã a cercetãtorilor spre alte domenii sau alte hotare.

Cercetarea se bazeazã pe ºtiinþã ºi pasiune, dar nu în absenþa unei demnitãþi umane, demnitate care actualmente este subminatã de o desconsiderare totalã a cercetãtorilor.

Mulþumesc, doamnã deputat.

Aþi vorbit 6 minute, au mai rãmas grupului dumneavoastrã 4.

Urmeazã, din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor, domnul deputat Wittstock.

## **Domnul Wittstock Eberhard-Wolfgang:**

Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea, prezentatã în numele Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, va fi foarte scurtã.

De la bun început, vreau sã arãt cã grupul nostru parlamentar nu va vota aceastã moþiune. Avem mai multe argumente pentru a acþiona în acest fel. În primul rând, considerãm cã principalele angajamente ale Guvernului în domeniul cercetãrii, cuprinse în Programul de guvernare, se referã la o perioadã de timp mai îndelungatã, inclusiv anul 2002, cum reiese ºi din textul moþiunii. Deci opinãm cã discuþia pe aceastã temã poate fi reluatã, eventual, la începutul anului 2003, pentru a vedea dacã Guvernul s-a þinut de cuvânt în legãturã cu promisiunile sale din domeniul cercetãrii. ªi, din alt punct de vedere, considerãm cã, acum, nu este momentul potrivit pentru a discuta acest subiect în acest fel, sub forma unei moþiuni.

Considerãm cã, în momentul de faþã, când sunt în joc interesele majore ale þãrii Ð integrarea în NATO ºi în Uniunea Europeanã Ð Guvernul are nevoie de stabilitate ºi de credibilitate atât în interiorul þãrii, cât ºi în exterior. Guvernul nu poate avea parte de aceste condiþii, în lipsa majoritãþii parlamentare.

Prin votul nostru, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale doreºte sã-ºi aducã contribuþia în mod responsabil la asigurarea condiþiilor pentru ca Guvernul sã poatã lucra în circumstanþe de normalitate. Din acest motiv, grupul nostru parlamentar nu a votat nici Moþiunea privind sãnãtatea, din sãptãmâna trecutã ºi, dupã cum am spus deja, nu va vota nici aceastã Moþiune privind cercetarea.

Mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Ionescu Costel, din partea Grupului România Mare.

Stimate domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Deoarece colegii m-au rugat sã fiu mai scurt, încerc sã fiu cât se poate de scurt ºi concis.

Mai aveþi 10 minute, în total!

## **Domnul Costel Ionescu:**

Experienþa milenarã a poporului acrediteazã ideea cã dreptul celui mai puternic va fi tot mai mult o excepþie decât o regulã, în existenþa omenirii. Am fãcut aceastã precizare de forþã încã de la începutul pledoariei, pentru a evidenþia însemnãtatea forþelor de opoziþie pe eºichierul politic.

Moþiunea cercetarea este lansatã într-o perioadã simbol, în care s-au mai prezentat ºi alte moþiuni care întregesc aspectul general al pauperizãrii în trepte, aspect asimilat cu descentralizarea în trepte, expresie care a fost foarte mult uzitatã la dezbaterea bugetului.

Aspectul concret al acestei moþiuni se poate explicita prin lipsa Legii cercetãrii, cu toate cã, în Programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2001 Ð 2004, avea ca termen anul 2001, aspect stipulat la pagina 107.

Nu a trecut anul 2001, dar nici mult nu mai este!

Menþionez cã am vãzut acest proiect la Conferinþa de la Braºov pe linie de cercetare, cu circa 7 luni în urmã, proiect care, dupã opinia mea, ar fi putut fi realizat în bune condiþii, dacã ar fi fost supus dezbaterii, atunci, atât cu cadrele didactice din învãþãmântul superior, cât ºi cu cercetãtorii din institutele de cercetare. De asemenea, tot în Programul de guvernare, la pagina 108, poziþia 10, este stipulat, pentru anul 2000, ºi proiectul Legii de aprobare a Statutului cercetãtorului ºtiinþific. Spre regretul Partidului România Mare, constatãm cã nici cu aceastã ocazie nu s-a respectat termenul stipulat.

În aceste condiþii de nerespectare clarã a elaborãrii Legii cercetãrii ºi a Statutului cercetãtorului ºtiinþific, se poate concluziona uºor dezinteresul Guvernului faþã de activitatea de cercetare ºi faþã de cercetãtorii care, de fapt, au mai rãmas în þarã ºi la locurile lor.

Lipsa unei strategii clare a cercetãrii ºtiinþifice este explicatã ºi prin câteva proiecte modice specifice cercetãrii, ºi nu prin proiecte de lege specifice, care sã participe la relansarea unei activitãþi economice benefice þãrii noastre. Aceste proiecte de lege trebuie sã þinã seama de resursele de materii prime ºi materiale, resursele umane cu experienþã, dotãrile tehnice existente, eficienþa economicã ºi rentabilitatea.

În secolul trecut s-a demonstrat de câteva state din lume, spre exemplu Japonia, realizarea unei activitãþi de cercetare ºtiinþificã, precum ºi a unui învãþãmânt în care s-a investit, în mod real, ca pentru un adevãrat domeniu prioritar, ºi nu numai declarativ. Rezultatele Japoniei sunt cunoscute în întreaga lume.

Se cunoaºte cã în þãrile mediu dezvoltate se alocã sectorului de cercetare-dezvoltare circa 0,8 pânã la 1,2% din PIB, iar în þãrile din Comunitatea Europeanã circa 1,9 pânã la 2% din PIB, în timp ce la noi s-a alocat 0,21% din PIB. Cei 2.100 de miliarde de lei alocaþi reprezintã, totuºi, mai puþin decât s-a alocat în anul 2000, având în vedere coeficientul de inflaþie de 37% avizat de Academia Românã.

În aceste condiþii, plecarea cadrelor tehnice din cercetare în strãinãtate ºi în alte sectoare, de la circa 210.000 de oameni la circa 24.000, genereazã pierderi insurmontabile pentru cercetarea ºi ºtiinþa româneascã ºi reprezintã cea mai mare pierdere de creiere ºcolite.

Aþi vorbit 6 minute. Partidul dumneavoastrã mai are la dispoziþie 4.

Urmeazã domnul deputat Napoleon Antonescu, din partea Grupului social-democrat ºi umanist.

## **Domnul Niculae Napoleon Antonescu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Îmi propusesem sã vorbesc despre câteva probleme, o sã le iau pe scurt, dar nu pot sã încep fãrã sã fac anumite precizãri. Vreau sã vã spun cã sigur cã tema moþiunii este extraordinar de importantã ºi nimeni nu neagã acest lucru.

Problema cercetãrii ºtiinþifice este o problemã fundamentalã pentru orice þarã care se uitã la viitorul ei, care vrea sã aibã un viitor ºi care vrea sã se dezvolte. Din acest punct de vedere, vreau sã spun cã programul, aºa cum a arãtat ºi colegul de la minoritãþi, Programul P.S.D., al Guvernului Adrian Nãstase, pe o perioadã mai lungã de 4 ani chiar acest lucru îºi propune. κi propune, de fapt, sã remedieze ºi sã lichideze, dacã se poate, dezastrul în care a fost lãsatã cercetarea, dupã 4 ani de guvernare, pe care o ºtiþi cu toþii, guvernare din care au fãcut parte ºi colegii care astãzi, aici, au meºteºuguit o grãmadã de fraze frumoase, fãrã acoperire, citite cu intonaþie, ba chiar cu reale calitãþi actoriceºti, numai ca sã impresioneze, ºtiu eu, asistenþa sau, poate, ºtiu eu, presa, mass-media º.a.m.d.

Vreau sã reamintesc doar câteva lucruri colegilor. Cum explicã dânºii cã, de la 0,65 din PIB, lãsat de Guvernul Vãcãroiu în 1996, au ajuns la 0,11, în anul 1999? De ce colegul nostru care a spus cã moþiunea se

vrea un strigãt de alarmã nu a dat un strigãt de alarmã în 1999, atunci? Probabil cã nu i-a venit atunci, pentru cã fãcea parte dintr-un guvern care, atunci când cercetãtorii au ieºit în stradã sã-ºi cearã drepturile, fonduri mai mari, le-a dat bastoane în loc de bani. Deci eu nu înþeleg cum uitã aºa de uºor lucruri la care au participat nu toþi care au semnat moþiunea, dar o parte dintre dânºii ºi în special vorbitorii ºtiu bine cã au fãcut parte ºi din Parlamentul trecut.

Vreau sã vã spun încã o datã cã vorbesc, dacã vreþi, din interiorul sistemului, ca unul care, chiar dacã sunt cadru didactic universitar, am fãcut ºi fac cercetare ºtiinþificã de peste 40 de ani de zile, aºa cã sunt în mãsurã sã apreciez rolul ºi importanþa acesteia într-un stat ºi pentru, aºa cum spuneam la început, viitorul acestui stat.

Aþi vorbit 8 minute, domnule coleg.

Urmeazã, din partea Grupului Partidului Naþional Liberal, domnul deputat Viorel Coifan.

Poftiþi.

## **Domnul Viorel Gheorghe Coifan:**

## Stimaþi colegi,

Voi vorbi un minut, lãsând celelalte 3 minute colegului meu Anton Ionescu.

Vã vorbesc într-o dublã calitate, de deputat, în acelaºi timp de om care am lucrat în cercetarea ºtiinþificã, având gradul de cercetãtor principal II.

Rugãmintea mea este sã vã uitaþi pe textul acestei moþiuni, mai ales în ultima parte de recomandãri, ºi sã vedeþi cã nu se doreºte sã fie un instrument de incriminare a politicii Guvernului, ci se doreºte sã fie doar o posibilitate de dialog, însã, în momentul în care discuþiile iau o turnurã care cred cã nu este potrivitã, trebuie sã ne gândim cel puþin la douã proverbe. Primul proverb: _Si tacuisses, philosophus mansisses_ . ªi, al doilea proverb, pe care îmi permit sã îl interpretez: ”Câinele moare de drum lung, iarÉ puterea de frica opoziþieiÒ.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Niculae Napoleon Antonescu** _(din salã):_

Se vede cã sunteþi de gradul II!

Domnul deputat Mincu Iulian.

Îmi pare rãu, domnule deputat, cã trebuie sã vã reamintesc cã aveþi numai 4 minute.

## **Domnul Iulian Mincu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

De la început þin sã precizez cã voi vota pentru moþiune. De ce voi vota pentru moþiune? Sunt mai multe probleme.

Una dintre problemele care m-au convins cã moþiunea trebuie votatã reiese, de fapt, din ceea ce a spus domnul deputat Petru Andea: acele paradoxuri care se pot aplica la cuvântarea domnului ministru al cercetãrii. Aº vrea sã redau tot ceea ce a spus dânsul într-o frazã pe care a spus-o Napoleon: ”Oamenii sunt ca ºi cifrele: li se atribuie valoarea dupã locul pe care-l ocupãÒ. Noi nu am înþeles nimic din ceea ce a spus dânsul ºi, atunci, daþi-mi voie sã motivez de ce consider cã trebuie votatã aceastã moþiune.

Suntem o þarã care producem oameni inteligenþi. Aº vrea sã reþineþi cã, recent, la Bruxelles, am câºtigat 129 de medalii, iar Marele Premiu al cercetãrii medicale a fost luat de o româncã. Dar, în acelaºi timp, aº vrea sã reþineþi cã suntem þara care, în momentul de faþã, are cei mai mulþi analfabeþi. În 1999, în raportul pe care l-a dat Ministerul Sãnãtãþii, erau 788.000 de analfabeþi. În momentul de faþã, la sfârºitul anului 2001, sunt peste 1 milion de analfabeþi. Majoritatea dintre ei provin din mediul rural. Aº vrea sã reþineþi cã tot din mediul rural se recruteazã foarte puþini absolvenþi de facultãþi.

Aº vrea sã mai reþineþi cã cercetarea înseamnã, pe lângã talent, înseamnã oameni ºi înseamnã bani. Universitatea ”Gheorghe AsachiÒ a fost obligatã sã-ºi vadã toþi absolvenþii unui an, cu excepþia unuia, plecând în strãinãtate ºi, respectiv, din 40 de absolvenþi de la Informaticã, 39 au plecat în strãinãtate. Este o pierdere colosalã pentru România, pentru cã pierdem o serie de creiere care pot sã contribuie la avansarea cercetãrii româneºti.

Domnilor,

Doamnelor,

Fãrã cercetare, fãrã sãnãtate, o þarã nu poate progresa!

Aº vrea sã reþineþi un lucru deosebit de serios. America a fost þara care, în anul 2000, a dat Programul Apollo, adicã genomul uman, 3.000 de miliarde de baze, 3.000 de miliarde de molecule care constituie cele 100.000 de baze care stau la originea genomului uman. Tot America a dat, în anul 2000, vaccinul contra maladiei Alzheimer. Vreau sã reþineþi cã maladia Alzheimer apare, într-o proporþie de peste 70%, la indivizii în vârstã de peste 65 de ani. Vreau sã vã spun cã un stat ca Japonia a pus la dispoziþia omenirii o moleculã care combate colesterolul ºi luptã împotriva aterosclerozei.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

În continuare are cuvântul domnul deputat Marin Gheorghe, din partea Grupului social-democrat ºi umanist. Aveþi cuvântul, domnule deputat Marin Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe Marin:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Moþiunea cuprinde îndemnuri foarte convingãtoare de a acþiona pentru atragerea ºi menþinerea tineretului în activitatea de cercetare. Este o problemã extrem de importantã, cu care se confruntã ºi þãrile avansate.

Dupã cum se ºtie, politicile Uniunii Europene de realizare a domeniului european de cercetare cuprind, ca obiectiv distinct de mare importanþã, creºterea numãrului de cercetãtori ºi creºterea atractivitãþii carierei ºtiinþifice.

Actualul Guvern urmãreºte sã realizeze un progres semnificativ în acest sens, prin mai multe mãsuri conjugate ºi este suficient sã amintim numai sistemul de bonificaþie din planul naþional ºi prevederile, pe aceastã temã, ale proiectului Legii cercetãrii-dezvoltãrii.

Doresc sã reamintesc semnatarilor acestei moþiuni cã, în perioada guvernãrii Domniilor lor, 1997 Ð 2000, s-a înregistrat o scãdere drasticã a personalului din cercetare, de la circa 30.000, în anii 1997 Ð 1998, la 26.500, în anul 1999 ºi, conform estimãrilor, la numai circa 23.000 în anul 2000. În toatã aceastã perioadã ºi procentul tinerilor sub 30 de ani a continuat sã scadã. Luarea în considerare numai a acestor statistici trebuia sã dea de gândit mai serios formaþiunilor politice semnatare, atunci când încearcã sã-ºi asume, în mod exagerat, rolul de apãrãtor exclusiv al acestei idei.

În afarã de grija pentru tinerii cercetãtori, moþiunea mai cuprinde, în final, referiri ºi indicaþii într-un alt domeniu, cel al privatizãrii unitãþilor de cercetare-proiectare, trecându-se în revistã ceea ce actualul Guvern întreprinde, de fapt: revizuirea, promovarea ºi urmãrirea Protocolului dintre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi APAPS referitor la privatizarea unitãþilor cu profil de cercetare-proiectare.

În acest context al unei griji deosebite pentru modul cum se va desfãºura, în continuare, procesul de privatizare al unitãþilor cu profil de cercetare-proiectare, ar fi, poate, cazul sã reamintim cã, în timpul guvernãrii anterioare, un consilier al primului-ministru Radu Vasile fãcea recomandãri ferme privitoare la privatizarea în orice condiþii, repet, în orice condiþii, a institutelor de cercetare ale cãror performanþe nu mai justificã prelungirea existenþei lor ºi ale cãror clãdiri ar putea fi mult mai bine utilizate în alte scopuri de utilitate imediatã. De altfel, acest sfat a ºi fost urmat, astfel încât, din cele peste 100 de societãþi comerciale cu profil de cercetare care au fost privatizate în perioada 1997 Ð 2000, o parte dintre ele nu ºi-au menþinut profilul de activitate, fiind folosite ca spaþii de depozitare sau pentru alte activitãþi care nu au nimic comun cu cercetarea.

Mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului liberal, mai existã 3 minute care vor fi repartizate domnului deputat Anton Ionescu. Poftiþi, domnule deputat.

## **Domnul Anton Ionescu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Iatã cã, dupã 12 ani, se discutã, în acest înalt for, o problemã importantã a þãrii, ºi anume cercetarea ºtiinþificã. De ce este importantã: pentru cã, aºa cum ºtie toatã lumea ºi au ºi vãzut, cercetãtorii ies în stradã, tinerii valoroºi pleacã, rezultatele cercetãrilor nu se implementeazã, inventatorii nu-ºi pot aplica invenþiile ºi, în loc sã producem tehnologii, importãm tehnologii.

În timp ce Guvernul s-a aplecat cu seriozitate asupra moþiunii ºi a încercat sã dea, în câteva cazuri, rãspunsuri adecvate la problemele puse, bineînþeles cã nu la toate, un reprezentant al P.S.D., ºi nu oricine, ci secretarul Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a Camerei, a venit în faþa noastrã sã-ºi rezolve dilemele matematice, cu o sculã foarte sofisticatã Ð îmi pare rãu cã trebuie sã i-o spun Ð mai bine venea cu un calculator ºi le rezolva mai repede.

Vreau sã spun cã cercetãtorii români nu meritã un astfel de tratament din partea unor colegi de ai noºtri.

În al doilea rând, deranjant este cã s-a afirmat aici de cãtre Guvern cã s-au realizat niºte lucruri care, evident, sunt nerealizate la ora aceasta, ºi anume s-a spus cã s-a dublat alocaþia bugetarã prin bugetul din 2000. Toatã lumea ºtie clar ºi toþi ºtim cu toþii cã alocarea este cu 10% mai micã decât anul trecut.

S-a spus cã Legea cercetãrii este în regulã, termen în martie, eu vã întreb: a primit cineva la casetã Legea cercetãrii? Eu nu am primit-o ºi cred cã nici dumneavoastrã. Statutul cercetãtorilor, cu termen în martie, l-aþi primit? Nu. Propunerea legislativã pentru fondul de risc, cu termen noiembrie? Nici aceasta. Propunerea legislativã cu fondul de garantare? Nici aceasta. Propunerea legislativã privind facilitãþi pentru tineri, cu termen în septembrie? nu le-aþi primit. Deci, lucru deranjant. ªi exagerãrile au totuºi o limitã, fiecare limitã are o margine.

Sper cã aceastã moþiune, dar sper sincer cã aceastã moþiune va determina Guvernul sã ne trimitã în cel mai scurt timp propunerile legislative cu care este dator ºi care ºi le-a asumat ºi, la prima rectificare de buget, cercetarea sã fie tratatã corespunzãtor ºi sã constituie o prioritate.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului social-democrat ºi umanist, o ultimã intervenþie: domnul deputat Constantin Niculescu.

## **Domnul Constantin Niculescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sigur cã nu am vrut sã intervin, timpul este înaintat, dar un singur minut aº vrea ca faþã de aceastã moþiune în care s-a zis cã Partidul Social Democrat a aruncat în derizoriu cercetarea aº vrea sã cred cã nu a fost decât o interpretare a unor formule, dar cercetarea nu aº vrea sã se creadã cã Partidul Social Democrat o aruncã în derizoriu. Este o temã mult prea importantã pentru þara noastrã ºi pentru umanitate în general, dar aº vrea sã cred cã Partidul Naþional Liberal ºi Partidul Democrat, preþuind proprietatea privatã, va dori, pentru cã tot timpul s-a discutat ca, împreunã cu noi, sã dezvoltãm cercetarea în domeniul privat. Dacã ne vom propune ca toate marile concerne privatizate sã fie susþinute din punct de vedere al cercetãrii de cãtre bugetul de stat, cred cã România va merge înapoi. ªi un singur exemplu aº da, pentru cã nu aº vrea, de la tribuna Parlamentului, sã implic marile concerne româneºti, aº vrea un singur concern mondial, un supermiliardar care din cercetare a agonisit aceastã sumã, iar statul american nu cred cã a investit nici un dolar în cercetarea pe care i-a fãcut-o acestui mare om, miliardar astãzi, pentru cã sigur el este o figurã celebrã.

Aº vrea sã-i asigur pe colegii noºtri cã actualul Guvern are în fruntea sa un prim-ministru fost cercetãtor. Cred cã pentru toþi este absolut clar cã un cercetãtor nu îºi va distruge meseria care l-a lansat în viaþã. Personal cred, fãrã sã am nici o însãrcinare, cã Guvernul Adrian Nãstase, în nici un caz, nu este dispus sã distrugã cercetarea româneascã.

Vã mulþumesc.

Din partea Guvernului aveþi 10 minute, vã rog sã vã repartizaþi cei doi miniºtri.

Domnul ministru Valeca.

Eu voi fi foarte scurt.

Pentru domnii deputaþi ºi doamna deputat care ne-a adresat întrebare directã, domnul Baciu, doamna deputat Muscã ºi domnul Mincu, rãspund împreunã, pentru cã se dovedeºte cã nu a fost reþinut rãspunsul Guvernului, fie s-au citit texte, de acasã, pregãtite înainte de a se afla textul Guvernului sau, de fapt, nu s-a înþeles ºi atunci aº vrea sã reiau, ca într-o celebrã butadã, încã o datã.

Pentru clarificarea acestor declaraþii ameþitoare privitoare la procentele din PIB, reiau mai clar: singurul document oficial predat la Uniunea Europeanã prevede 1% pânã în 2007. Alt document oficial nu existã.

În anul 2000, procentul alocat cercetãrii a fost de 0,11% din PIB, iar în 2001 de 0,24. Se pot lua cele douã legi ºi verifica. De ce ies cercetãtorii în stradã? Probabil cã, aºa cum doamna Mona Muscã a mulþumit la ”Ziua cercetãtoruluiÒ, cã a venit la invitaþia sindicatului, aceste idei, de fapt, ar trebui sã ºtie, împreunã cu colegii cercetãtori, cã ies în stradã datoritã nebuloasei legislative ºi situaþiei economice generale dezastruoase, fãcute de ministrul P.D., pe care îl amintea domnul deputat, de la cercetare, ºi ministrul P.N.L., de la finanþe, precum ºi de întreaga fostã guvernare. Aici sunt consecinþele fostei guvernãri. Oricum, sunt mai puþini acum în 2001 faþã de anii trecuþi.

Vã mulþumesc.

Doamna ministru Andronescu.

Invit ºefii grupurilor parlamentare sã solicite prezenþa în salã a tuturor colegilor noºtri.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Fãrã îndoialã, cercetarea ºtiinþificã este unul din cele mai sensibile domenii ºi poate evoluþia pe care acest domeniu a cunoscut-o în ultimii 10 ani este de naturã sã creascã ºi mai mult sensibilitatea noastrã în raport cu acest domeniu.

De asemenea, cred cã nu este nimeni sub autoritara cupolã a Parlamentului care sã considere cã cercetarea, aºa cum a fost ea inventariatã la 1 ianuarie 2000, nu necesitã un proces de reconstrucþie. ªi, de asemenea, considerând cã toþi suntem oameni maturi, sunt convinsã cã nici unul dintre dumneavoastrã nu veþi putea aprecia cã în 11 luni de zile se pot face minuni ºi acest proces de reconstrucþie a domeniului cercetãrii se poate încheia.

Aº vrea în acelaºi timp sã vã asigur cã toþi membrii Guvernului considerãm cã moþiunea este o instituþie democraticã ºi cã prin ea este firesc sã supunem dezbaterii Parlamentului problemele cu care se confruntã societatea româneascã.

Eu, personal, daþi-mi voie sã vã spun cã apreciez cã dacã discuþia pe care o presupune o moþiune este de naturã sã lanseze aici, sub cupola Parlamentului, mai multe idei pe care cei care ºi-au asumat responsabilitatea ºi le pot însuºi ºi promova în cercetare, aº face-o fãrã nici un fel de rezervã ºi fãrã îndoialã cã le-aº mulþumi celor care au dorinþa sã lanseze asemenea idei.

Din pãcate, este o tristeþe ºi luaþi-o ca pe o tristeþe personalã. Moþiunea este folositã ca un instrument politicianist ºi aici daþi-mi voie sã vã mãrturisesc amãrãciunea pe care o încerc ºi acum în dezbaterea acestei moþiuni.

Nu cred cã peste noapte economia Ñ ºi cercetarea nu face excepþie Ñ ar fi putut sã beneficieze de soluþii miraculoase care sã schimbe radical ºi cu un ritm atât de ascendent încât, practic, sã facã imposibilã orice fel de punere în discuþie a oricãruia dintre domenii, dar cred, cred foarte mult în profesioniºtii domeniului ºi pe aceºti profesioniºti ai domeniului mã bazez atunci când sper cã aceste domenii, peste o perioadã de timp, vor arãta altfel decât au arãtat la 1 ianuarie. ªi cred cã pe aceºti profe-

Documentul de poziþie care este provizoriu închis ºi care vizeazã capitolul de cercetare daþi-mi voie sã vã mãrturisesc cã îl cunoaºtem foarte bine ºi, poate, din fericire pentru mine, am fãcut parte din colectivul care l-a elaborat anul trecut, aºa încât, stimaþi domni deputaþi care aþi afirmat aici, de la aceastã înaltã tribunã, cã acest document prevede o alocare de 4% din PIB, nu este adevãrat! Documentul prevede o alocare de 1% pânã în anul 2007 ºi, abia dupã aceea, creºterea procentului de alocare din PIB. Este un document public, poate fi în orice moment vãzut ºi analizat de dumneavoastrã ºi, evident, verificat.

Nu vreau sã aduc aici în discuþie hãþiºul legislativ care ne-a obligat sã promovãm acest nou proiect al Legii cercetãrii ºi al Statutului cercetãtorului.

Amândouã documentele normative se aflã în dezbaterea publicã de 7 luni Ñ cã le-am tratat cu seriozitate este faptul cã aceste documente au cunoscut mai multe variante ºi cã iatã, sãptãmâna aceasta sau sãptãmâna viitoare, ele vor fi promovate de Guvern cãtre Parlament. Deci faptul cã existã nu o puteþi nega, faptul cã le-am elaborat încã de acum 7 luni este cred o dovadã cã tratãm cu toatã seriozitatea domeniul ºi cã nu suntem nici amatori ºi nici nu ne dorim sã proliferãm numai vorbe care sã nu aibã acoperire în fapte.

Sigur, s-a spus aici: ”Nouã ne pasãÒ. Daþi-mi voie sã vã mãrturisesc, cu toatã seriozitatea, cã ºi nouã ne pasã. ªi nouã ne pasã ºi de cercetare ºi de tot ce se întâmplã în þarã.

I-aº mai rãspunde domnului deputat Ionescu.

În legãturã cu aprecierile pe care le-aþi fãcut, stimate domnule deputat, în legãturã cu dezinteresul Guvernului, sigur, putem face fiecare dintre noi oricâte afirmaþii. Eu

cred cã avem obligaþia sã le ºi argumentãm. Aþi vorbit aici de plecarea creierelor ºi s-a vorbit aici de plecarea creierelor ºi este un fapt pe care nimeni nu-l poate nega, dar eu nu aº vrea sã luãm neapãrat numai partea negativã. Faptul cã aceºti specialiºti formaþi aici sunt vârfuri în cercetare în universitãþile mari din lume reprezintã ºi un câºtig pentru noi, pentru cã ei reprezintã cei mai buni ambasadori pe care þara îi are, ambasadori care nu sunt dezinteresaþi de ce se întâmplã în þarã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimate domnule ministru,

Vreau sã vã spun cã dreptul la replicã se dã în legãturã cu dezbaterile pe care le fac parlamentarii între ei. Doamna ministru a folosit numele fiecãruia din dumneavoastrã pentru a vã rãspunde. Deci nu provocaþi un drept la replicã care nu existã. Vã rog respectuos.

Potrivit procedurii parlamentare, la sfârºitul dezbaterilor, ministrul rãspunde la întrebãrile fiecãruia, la problemele pe care le-aþi ridicat ºi este obligatã sã vã spunã numele.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 184/14.XII.2001

Vã rog sã constataþi cã dezbaterile au luat sfârºit, urmeazã sã ne pronunþãm asupra Moþiunii cu privire la criza cercetãrii prin vot. Pentru mai multã operativitate ºi pentru transparenþã, eu vã propun sã ne exprimãm votul prin vot deschis cu ridicarea mâinii.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Este cineva împotriva acestei modalitãþi? 34 voturi împotrivã.

Deci, cu majoritate de voturi, s-a adoptat ca modalitate de exprimareÉ

Cu majoritate de voturi s-a exprimat procedura de vot prin vot deschis prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru moþiune?

84 de voturi.

Vã rog, nu vociferaþi cã, oricum, vociferãrile nu se adaugã voturilor.

Împotrivã?

160 voturi împotrivã.

Abþineri? Sunt ºi abþineri? 4 abþineri.

Deci, cu 160 voturi împotrivã, 4 abþineri, 84 pentru, a fost respinsã moþiunea.

Domnul deputat Haºotti.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Se întâmplã întotdeauna la fel. Vreau sã vã spun cã Lenin, pe care nu se poate sã nu-l ºtiþi mulþi dintre dumneavoastrã, a zis cã nu este important cine voteazã, important este cine numãrã votul, iar Stalin, ºi mai bun, a spus cã nu este important cine numãrã votul, important este cine-l publicã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, regulamentul vã stãtea la dispoziþie sã formulaþi o contestaþie împotriva votului ºi eu v-am vãzut numãrând ºi dacã aþi fi avut cel mai mic motiv, fiþi sigur cã l-aþi fi utilizat.

Încheiem aici ºedinþa.

Vã mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti

ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 184/14.XII.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei