V„ mul˛umesc pentru privilegiul de a m„ adresa de la tribuna senatorilor, dar nu este vorba de un orgoliu personal, ci este vorba totu∫i de actul fundamental al ˛„rii.
Distinse domnule pre∫edinte,
Distin∫i senatori,
Permite˛i-mi ca la acest Ónceput de toamn„, pe care o dorim c‚t se poate de rodnic„ din toate punctele de vedere pentru noi, to˛i rom‚nii, s„-mi exprim onoarea de a m„ afla azi Ón plenul Senatului, Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru redactarea propunerii de revizuire a Constitu˛iei, pentru a v„ prezenta proiectul de lege ∫i raportul cu privire la amendamentele dumneavoastr„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003
F„r„ Óndoial„, dumneavoastr„, membrii Senatului Rom‚niei, sunte˛i chema˛i Ón aceste zile s„ participa˛i la cea mai important„ ∫i responsabil„ dezbatere a ultimului deceniu privind viitorul vie˛ii noastre politice, economice ∫i sociale: revizuirea Constitu˛iei, actul fundamental al ˛„rii, care constituie, cum am mai spus ∫i cu alt prilej, un veritabil act de identitate al statului rom‚n ∫i al identit„˛ii cet„˛enilor s„i. Carte sacr„ a existen˛ei noastre na˛ionale Ón contextul na˛iunilor moderne ale Europei ∫i ale lumii, angajeaz„ Ónsu∫i destinul democra˛iei ∫i al statului de drept Ón ˛ara noastr„.
Nu sunt dintre cei c„rora le plac vorbele mari ∫i nici cele de circumstan˛„, dar Ón mod real suntem Ón aceast„ perioad„ actorii unui proces istoric de o importan˛„ excep˛ional„, care angajeaz„ responsabilitatea Óntregii clase politice rom‚ne∫ti.
Eu cred c„ ve˛i fi de acord cu mine s„ afirm„m c„, de fapt, Constitu˛ia nu este a unui partid, nici a partidelor parlamentare sau a Parlamentului, ci este a na˛iunii ∫i atunci trebuie s„ abord„m acest demers Óntr-o atmosfer„ de solidaritate ∫i bun„ Ón˛elegere, de responsabilitate ∫i respect fa˛„ de cet„˛enii Rom‚niei, pentru c„ aceast„ nou„ configura˛ie a legii noastre fundamentale trebuie s„ ofere cet„˛enilor acestei ˛„ri o ordine constitu˛ional„ Ón concordan˛„ cu evolu˛iile ∫i reformele care s-au Ónregistrat Ón anii care s-au scurs de la Referendumul din 8 decembrie 1991 ∫i, Ón acela∫i timp, ea trebuie s„ fie Ón concordan˛„ cu n„zuin˛ele ∫i idealurile de viitor ale na˛iunii rom‚ne, cu valorile civiliza˛iei ∫i democra˛iei occidentale, euroatlantice spre care aspir„m ∫i cu care suntem chema˛i s„ ne integr„m Ón perioada urm„toare. Iar aceste obiective au nevoie de un suport constitu˛ional.
S„ ne reamintim, stima˛i colegi, c„ Ón urm„ cu mai bine de un an, la 25 iunie 2002, Senatul ∫i Camera Deputa˛ilor au adoptat Ón ∫edin˛„ comun„ Hot„r‚rea privind constituirea Comisiei privind elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitu˛iei, comisie format„ din 21 de reprezentan˛i ai grupurilor parlamentare, propor˛ional cu ponderea de˛inut„ de fiecare grup Ón structura forului legislativ, precum ∫i de c„tre un reprezentant al Pre∫edin˛iei, Guvernului ∫i Avocatului Poporului.
Pot s„ afirm Ón fa˛a dumneavoastr„ c„, dup„ o munc„ sus˛inut„ ∫i nu lipsit„ de dificult„˛i de peste un an de zile, comisia, pe care am avut onoarea s„ o prezidez, format„ din speciali∫ti de o deosebit„ valoare ∫i probitate profesional„ ∫tiin˛ific„, ac˛ion‚nd Óntr-o str‚ns„ conlucrare cu reprezentan˛ii societ„˛ii civile, a reu∫it s„ elaboreze o propunere legislativ„ care s„ duc„, Ón final, la definitivarea unei Constitu˛ii durabile ∫i moderne, viabile ∫i legitime, fidele celor mai Ónalte valori democratice moderne, care s„ se bucure de cea mai larg„ cunoa∫tere ∫i recunoa∫tere na˛ional„ ∫i interna˛ional„.
Membrii comisiei au avut permanent Ón vedere c„ principalul subiect al dreptului constitu˛ional este poporul, titularul exclusiv al puterii politice ∫i al suveranit„˛ii
na˛ionale, precum ∫i faptul c„ de modul Ón care o Constitu˛ie reflect„, ap„r„ ∫i promoveaz„ interesele fundamentele ale unui popor depinde gradul de prosperitate, de dezvoltare ∫i civiliza˛ie al acesteia.
Œnc„ Ón urm„ cu 140 de ani, argument‚nd principiul conform c„ruia îCugetarea fundamental„ a Constitu˛iunii este c„ ea e organismul acela care e destinat de a forma ∫i formula voin˛a statului.“, Mihai Eminescu nu a evitat s„ sublinieze axiomatic: îCorpul statului e ˛ara, p„m‚ntul, sufletul e poporul, con∫tiin˛a sa organic„.“
Œn al doilea r‚nd, comisia a avut permanent Ón vedere faptul c„ procesul de armonizare a legisla˛iei interne cu cea a Comunit„˛ii Europene trebuie s„ aib„ o sus˛inere constitu˛ional„ explicit„, ceea ce necesit„ opera˛iuni juridice complexe ce cuprind mai multe etape: punerea textelor ∫i principiilor constitu˛ionale Ón concordan˛„ cu reglement„rile comunitare; eliminarea dispozi˛iilor contrare; crearea de noi norme ∫i completarea celor existente; stabilirea cadrului ∫i temeiului constitu˛ional al ader„rii.
Toate acestea trebuie s„ fie Óntreprinse pe fondul constat„rii ∫i recunoa∫terii faptului c„ dreptul comunitar s-a construit ∫i structurat Óntr-o alt„ manier„ dec‚t dreptul rom‚nesc ∫i av‚nd ca punct de plecare imperativul ca Ón noua Constitu˛ie s„ fie organic integrate valorile consacrate, viabile ale sistemului na˛ional de drept, Ónscrise Ón actul nostru fundamental. Demersul istoric la care ne-am angajat este curajos pentru c„ nu este pu˛in lucru s„ abordezi modificarea unei Constitu˛ii, actul fundamental pe care sunt cl„dite toate institu˛iile statului de drept. ™i, cum bine ∫ti˛i, orice act fundamental trebuie s„ se caracterizeze ∫i printr-o durabilitate maxim„. Este un demers curajos ∫i pentru faptul c„, deschiz‚nd acest proces de revizuire, practic, ne-am asumat riscul de a deschide o cutie a Pandorei, risc pe care am Óncercat ∫i sper c„ am reu∫it s„-l temper„m prin stabilirea unui portofoliu de obiective de revizuit, limitat la domenii strict necesare prin acordul politic al tuturor grupurilor parlamentare.
Reconstituind procesul de elaborare a Constitu˛iei Ónc„ Ón vigoare ∫i caracteristicile sale de baz„, consider c„ este bine s„ ne reamintim ∫i s„ evoc„m meritele ei incontestabile. Legea noastr„ suprem„ reÓntrege∫te ∫irul constitu˛iilor democratice adoptate Ón trecut de ˛ara noastr„. Este prima Constitu˛ie a statului rom‚n adoptat„ de o Adunare Constituant„, special aleas„ Ón acest scop. Totodat„, este Ónt‚ia Constitu˛ie rom‚n„ aprobat„ de popor Ón urma unui referendum na˛ional. Rom‚nia este prima ˛ar„ dintre fostele state socialiste care a aprobat Ón acest mod democratic Constitu˛ia sa. Prin spirit ∫i con˛inut, aceasta este fidel„ tradi˛iilor democratice ale ˛„rii noastre, constituind Ón acela∫i timp expresia unei modernit„˛i, apreciat„ la data adopt„rii ei de c„tre numero∫i oameni politici ∫i constitu˛ionali∫ti de renume.
Se impune relevat faptul c„ textul actual al legii fundamentale a preluat cele mai valoroase tradi˛ii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003
constitu˛ionale rom‚ne∫ti din Constitu˛ia Rom‚niei adoptat„ dup„ Marea Unire din 1918, Ón martie 1923.
Astfel, s-a revenit la declararea Rom‚niei ca stat na˛ional unitar, independent ∫i suveran, precum ∫i la declararea limbii rom‚ne ca limb„ oficial„ a ˛„rii. Au fost Ónscrise Óntr-un capitol important ∫i distinct drepturi fundamentale ale cet„˛enilor, cum ar fi cel de proprietate, libertatea religiei, a g‚ndirii etc. S-au consacrat din nou la nivel constitu˛ional autorit„˛i publice de major„ Ónsemn„tate pentru bunul mers al activit„˛ii legislative sau de control al cheltuirii banului public, cum ar fi: Consiliul Legislativ, Curtea Constitu˛ional„ ∫i Curtea de Conturi.
Actualitatea Constitu˛iei Rom‚niei a fost realizat„ prin dispozi˛ii preluate din constitu˛ii ale statelor cu o Óndelungat„ tradi˛ie democratic„, cum sunt: consacrarea, dar ∫i garantarea drepturilor fundamentale ale omului prin mijloace juridice de natur„ a conferi for˛„ ∫i autenticitate; afirmarea unor modalit„˛i juridice de ap„rare a drepturilor individuale prin introducerea controlului de constitu˛ionalitate a legilor la solicitarea cet„˛enilor; protejarea Ómpotriva abuzurilor puterii publice, at‚t prin institu˛ionalizarea contenciosului administrativ, c‚t ∫i prin Ónfiin˛area institu˛iei Avocatului Poporului, asigurarea liberului acces la justi˛ie Ón ap„rarea drepturilor cet„˛ene∫ti, cu precizarea c„ nici o lege nu poate limita exerci˛iul acestui drept; Ónscrierea unor drepturi necunoscute altor constitu˛ii rom‚ne, cum ar fi cel la un nivel de trai decent, protec˛ia tinerilor, a mediului ambiant, a persoanelor cu handicap etc.
™i-au demonstrat importan˛a deosebit„ prevederi referitoare la: Ónscrierea Ón Constitu˛ie a principiului pluralismului politic, ca o condi˛ie ∫i o garan˛ie a democra˛iei constitu˛ionale Ón ˛ara noastr„; declararea Rom‚niei ca stat de drept, Ón care at‚t cet„˛enii, c‚t ∫i orice autoritate public„ au deopotriv„ obliga˛ia s„ respecte legea; instituirea referendumului na˛ional ca modalitate de participare direct„ la conducerea treburilor publice, fie pentru modific„ri constitu˛ionale, fie Ón leg„tur„ cu probleme de interes na˛ional sau Ón alte situa˛ii; introducerea principiului autonomiei locale; consacrarea, ca ∫i Ón alte constitu˛ii anterioare, a egalit„˛ii Ón drepturi a cet„˛enilor, dar cu sublinierea, Ón acest scop, a dreptului cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale de a-∫i conserva ∫i ele, ca ∫i popula˛ia majoritar„, limba, tradi˛iile, identitatea cultural„.
Se cuvine s„ evoc„m ∫i ast„zi faptul c„, Ón vederea reprezent„rii la nivel na˛ional Ón organele autorit„˛ii legislative a acestor cet„˛eni, Rom‚nia este prima ˛ar„ european„ care a Ónscris printre dispozi˛iile sale dreptul organiza˛iilor minorit„˛ilor na˛ionale de a fi reprezentate Ón Parlament, Ón condi˛ii stabilite prin Legea electoral„. La fel cum trebuie s„ amintim c„ Ón Constitu˛ia din 1991 s-a statuat c„ economia Rom‚niei este o economie de pia˛„. Œn fine, trebuie subliniat„ importan˛a extraordinar„ a institu˛ionaliz„rii Cur˛ii Constitu˛ionale ca girant al legii noastre fundamentale.
Am recurs la aceast„ succint„ retrospectiv„ fiind ferm Óncredin˛at c„ nu trebuie s„ trecem cu vederea faptul c„, Ón anii care au trecut de la adoptarea Constitu˛iei Ón vigoare, regimul constitu˛ional rom‚nesc a trecut unele îprobe de foc“ ale tranzi˛iei, inclusiv alternativele succesive la guvernare, ca urmare a votului popular.
Conchiz‚nd, Constitu˛ia actual„ ∫i-a dovedit, indubitabil, valabilitatea ∫i viabilitatea, constituind un corp de principii ∫i norme moderne, realiste, Ón concordan˛„ cu ceea ce ne-am propus s„ construim ∫i Ón armonie cu evolu˛iile democratice proprii statelor ∫i na˛iunilor moderne. Dar via˛a a dovedit c„ nici legea fundamental„ a statului nu poate fi ve∫nic„ ∫i imuabil„, c„ Ón func˛ie de muta˛iile intervenite Ón societatea noastr„ Constitu˛ia trebuie supus„ ∫i ea unei adapt„ri la realitate ∫i unei valid„ri sociale, raportate la imperativele prezentului ∫i viitorului na˛iunii rom‚ne. Totodat„, Ón ace∫ti ani de experien˛„ democratic„ ∫i constitu˛ional„ s-au resim˛it ∫i unele imperfec˛iuni care se impun remediate. Este necesar deci s„ fim de acord — ∫i convingerea mea este c„ putem fi — c„ important este s„ elabor„m o propunere legislativ„ care s„ duc„, Ón final, la existen˛a unei Constitu˛ii durabile ∫i moderne, viabile ∫i legitime, fidele celor mai Ónaintate valori democratice europene.
Distin∫i senatori,
La deschiderea lucr„rilor Comisiei parlamentare pentru elaborarea propunerilor pentru revizuirea Constitu˛iei am formulat, Ón calitate de pre∫edinte al acesteia, un crez pe care nu ezit s„-l repet: ini˛iativa revizuirii Constitu˛iei nu trebuie s„ fie confiscat„ de un partid ∫i, mai ales, s„ nu fie utilizat„ mediatic Ón favoarea partidului respectiv. Constitu˛ia este a na˛iunii ∫i atunci trebuie s„ abord„m acest demers Óntr-o atmosfer„ de solidaritate ∫i bun„ Ón˛elegere, responsabilitate ∫i respect fa˛„ de cet„˛enii Rom‚niei.
Sunt convins c„ to˛i nutrim Ón aceste momente sentimente deosebite, complexe, ce Ómbin„ ∫ansa cu responsabilitatea. Avem privilegiul de a decide asupra con˛inutului actului fundamental al Rom‚niei, dar, totodat„, capacitatea noastr„ de g‚ndire ∫i de crea˛ie se concentreaz„, trebuie s„ se concentreze asupra r„spunderii istorice, prezente ∫i viitoare, Ón fa˛a poporului rom‚n, a celor ce ne-au Ómputernicit s„-i reprezent„m, s„ le exprim„m ∫i s„ le materializ„m interesele ∫i n„zuin˛ele Ón forul legislativ al ˛„rii.
Se impune, f„r„ dubiu, s„ pornim de la convingerea c„ purt„m obliga˛ia istoric„ de a continua tradi˛iile democratice ale constitu˛ionalismului rom‚nesc, pentru a oferi cet„˛enilor Rom‚niei ∫ansa ca Ón noile coordonate euroatlantice s„ beneficieze de adev„rata valoare a drepturilor fiin˛ei umane, consfin˛it„ prin standarde interna˛ionale consacrate.
Nu discut„m adaptarea sau adoptarea unei legi dintr-un domeniu sau altul. Noi continu„m Ón aceste zile — ∫i sper s„ o finaliz„m cu succes — o misiune care vizeaz„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/4.IX.2003
adoptarea ∫i consolidarea fundamentului legislativ rom‚nesc, de natur„ a clarifica direc˛iile de evolu˛ie ale na˛iunii noastre pentru o bun„, n„d„jduim, c‚t mai lung„ perioad„ de timp.
V„ solicit, de aceea, s„ fim domina˛i de con∫tiin˛a creatorului de cadru juridic, a f„ptuitorului Óntregului, nu de opinia celui chemat s„ repare sau s„ adauge ceva.
Stima˛i colegi,
Œn calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei, Ómi revine onoarea de a v„ prezenta rezultatul activit„˛ii noastre, ∫i anume cuprinsul propunerii de revizuire ∫i raportul asupra amendamentelor prezentate comisiei, 254 dup„ sesizarea Camerei Deputa˛ilor, prin Biroul s„u permament, ∫i 235 provenind din partea dumneavoastr„, senatorii.
Dintre cele prezentate de dumneavoastr„, a∫a cum se subliniaz„ ∫i Ón raportul pe care vi l-am pus la dispozi˛ie, 32 au fost acceptate de comisie, 186 au fost respinse, la 17 renun˛‚nd ini˛iatorii. Cum v„ este, desigur, cunoscut, dup„ punerea de acord a propunerilor deputa˛ilor cu avizul Consiliului Legislativ ∫i cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i dup„ adoptarea ei de c„tre Camera Deputa˛ilor, potrivit art. 147 alin. (2) din Constitu˛ie, textul a fost trimis la Senat ∫i depus la Biroul permanent la data de 2 iulie 2003.
Dup„ discutarea amendamentelor prezentate, dintre care multe au reluat idei respinse la dezbaterile anterioare, membrii comisiei au hot„r‚t cu 16 voturi pentru, respectiv unanimitatea membrilor comisiei care au participat la lucr„ri, s„ supun„ plenului Senatului spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de Lege de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate Ón anexa nr. 1 la raport, ∫i amendamentele respinse care sunt prev„zute Ón anexa nr. 2.
Stima˛i deputa˛i, a∫ vrea s„ fac o mic„ parantez„...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.