Doru Laurian Bãdulescu

Nu, aceea a fost intervenþie pe fond ºi eram pregãtit cu ea de aproape un an de zile, aºa cã, dacã tot am muncit atunci s-o fac, v-am citit-o acum, când am avut ocazia.

Chestiunea este cã toþi cei 3 vorbitori au arãtat de fapt acelaºi lucru: suntem cu toþii de acord cã era oportun sã avem documentele în timp util. Sigur cã acest lucru nu s-a întâmplat atunci, iar acum Senatul este într-o situaþie foarte delicatã.

Este vorba despre poziþia noastrã, a senatorilor, atunci când se pune în discuþie un document care este deja mort ºi îngropat! Acest document pus astãzi pe ordinea de zi este un document care, de fapt, ºi-a fãcut efectul, a fost terminat, este de mult dat uitãrii. Între timp s-au mai semnat alte memorandumuri ºi alte aranjamente.

Era bine dacã astãzi le discutam pe acelea ºi aveam întregul pachet, pentru cã sunt ºi lucruri mai recente care se pot discuta.

Tot ceea ce menþiona domnul senator Csap— acolo sunt lucruri pe care negociatorul a avut grijã sã le preia în documente semnate ulterior de România cu F.M.I. ºi cu Banca Mondialã.

În consecinþã, acum ridic o chestiune de principiu. Dacã suntem toþi de acord cã la momentul oportun nu a avut Senatul posibilitatea sã-ºi exprime punctul de vedere asupra acestui proiect legislativ, acum, când acest proiect legislativ este mort ºi nu mai are nici un fel de valoare, este cazul sã ne mai dãm votul pe el?!

ªi este, dacã vreþi, repet, în continuare, acea atitudine pe care permanent am susþinut-o Ñ de câte ori am avut ocazia am susþinut-o de la acest microfon Ñ a poziþiei noastre, a Legislativului vizavi de Executiv.

Mulþumesc.