Mihai Ungheanu

Nu. Anglia este sigur exemplul cel mai bun... Danemarca.

Dar sã ne întoarcem la chestiunea noastrã. S-a ales, în lege, o cale de mijloc. Eu sunt pentru cât mai puþinã publicitate comercialã. ªi aici s-au fãcut amendamente nu numai de cãtre membrii P.R.M. din comisie, au fost ºi alte amendamente, pentru cã trebuie sã ocrotim pe cât putem pe telespectatorul nostru, în legãturã cu aceastã invazie publicitarã, care este o formã de culturã negativã ºi care are efecte foarte nocive. Eu cred cã þãrile care nu admit publicitatea comercialã la televiziunile de stat fac foarte bine ºi cã era bine ca legea noastrã sã cuprindã mari rezerve sau totale în legãturã cu acest lucru.

ªi aici existã un amendament pe care îl va susþine un coleg de la P.R.M.

Ce vreau sã spun în legãturã cu modul de lucru în comisie? ªi are legãturã cu recenta scrisoare a premierului cãtre Senatul României. Comisiile au mari dificultãþi atunci când cei cu care colaboreazã din partea Guvernului, iniþiatorii, nu sunt în forma ºi în modalitatea de lucru cuvenitã ºi convenitã. Ne-am trezit în situaþii în care aveam veniþi din afara Senatului, ca invitaþi, specialiºti foarte mulþi, pânã la 14, care nu erau de acord, ei între ei, asupra textului, ºi discutau în faþa noastrã, luând timpul comisiei ºi locul senatorilor. O dislocare, de fapt, o împuþinare a rolului Senatului ºi a activitãþii legislative fireºti.

Eu sunt împotriva acestui lucru, m-am pronunþat ºi vreau sã subliniez cã iatã, din nou, caz concret, Guvernul este cel care ne face dificultãþi în munca Senatului. Probã este ºi lungul timp care ne-a trebuit ca sã ajungem la finalizarea acestei legi. ªi asta, vreau sã vã spun cã nu din pricina comisiei, care a lucrat din plin ºi a încercat sã îºi facã datoria.

Subliniez ºi aici încã o datã cã nu este normal sã avem 14 invitaþi la alcãtuirea unei legi, când ei trebuiau ca înainte de a intra pe uºa Senatului sã fie clarificaþi, sã îºi elucideze problemele ºi sã vinã cu un text unic sau mãcar cu formulãri convenabile.

Mai mult decât atât, s-au fãcut modificãri peste modificãri, peste textul ºi hotãrârea comisiei, pânã la urmã, acceptate de comisie, dar este o modalitate de lucru incorectã, care nu respectã instituþia parlamentarã.

ªi dau acest exemplu mai ales dupã scrisoarea pe care am auzit Ñ pentru cã nu am fost aici Ñ cã a trimis-o cãtre Senat ºi cãtre public, cãtre eter, dacã se poate, primul-ministru al României, Adrian Nãstase, care este bine sã fie informat în legãturã cu instrumentele de lucru, cu oamenii care vin aici sã ajute comisiile Parlamentului ºi care, practic, nu ajutã aceste comisii uneori, ci reuºesc sã le încetineascã activitatea. Sigur cã, prin modalitãþi de lucru concrete, preºedintele comisiei de ºedinþã sau preºedintele Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, s-a ajuns la un _modus vivendi_ , dar cu mult prea multã rãbdare, ºi cã, din acest punct de vedere, comisia, pe de o parte, poate fi felicitatã, pe de alta nu, pentru cã admite modalitãþi de lucru care nu se cuvin admise în comisiile Senatului. ªi e bine sã transmitem Executivului cã altfel trebuie sã lucreze cu comisiile din Senat ºi din Camera Deputaþilor.