Stenogramă plen

Doamnelor ºi domnilor senatori, vã rog sã începem. ªedinþa de astãzi este condusã de subsemnatul, asistat de domnii secretari, domnul senator Constantin Nicolescu ºi domnul senator Ion Vela.

ªi-au anunþat prezenþa, electronic, un numãr de 117 senatori.

Lipsesc motivat un numãr de 6 senatori, dintre care, domnul senator Belu Ioan, bolnav, domnul senator Cozmâncã Octavian, Guvern, domnul senator Popescu Dan-Mircea, delegaþie, domnul senator Rahãu DanNicolae, delegaþie, doamna senator Stãnoiu Rodica Mihaela, Guvern, ºi domnul senator Theodorescu Emil Rãzvan, Guvern.

Supun la vot aprobarea ordinii de zi.

Vã rog sã votaþi. Da, mulþumesc.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, a fost aprobatã ordinea de zi.

Punctul 1 pe ordinea de zi, declaraþii politice.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) are la dispoziþie 38 de minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, 22 de minute, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, 10 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, 9 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, 10 minute, ºi grupul senatori independenþi, 6 minute.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) dau cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu.

## Domnilor colegi,

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Sunt marcat profund de evenimentul de o sãptãmânã la care am participat, ºi anume vizita unei delegaþii senatoriale româneºti în China, unde mã întorceam dupã ºapte ani ºi ceva de la momentul în care luasem pentru prima oarã contact cu aceastã þarã, cãreia, personal, în

ciuda tuturor necazurilor pe care mi le-a adus momentan declaraþia, i-am declarat iubire pentru cã îi cunoscusem cultura, aºa cum îmi plãcuse, mai mult decât orice exhibare a unor energii exterioare, parada energiilor ei subtile.

De la emoþia întâlnirii cu o mare þarã, în 1994, iatã, am avut ocazia, în 2002, sã mã întâlnesc cu o mare þarã care ºi-a depãºit condiþia ºi care contribuie hotãrâtor, dupã opinia mea, la echilibrul de astãzi al planetei.

Vreau sã spun cã multe dintre cele rele s-ar putea întâmpla dacã n-ar exista þãri ca Statele Unite ale Americii ºi China, chiar dacã, în aparenþã, punând în termeni ideologici problema, aceste þãri ar pãrea cã se exclud. Ele sunt, însã, dupã pãrerea mea, complementare. ªi, ca dovadã, prezenþa masivã a americanilor în China, altoiul fecund de capitalism pragmatic pe care ºi l-a asumat Marea Chinã comunistã care, dupã pãrerea mea, aratã o cu totul altã faþã decât cea din legendele deshidratate care circulã despre ea.

China este o þarã extraordinarã, cu chef de muncã ºi cu chef de dezvoltare, cu dovezi de propãºire ºi de aºezare a viitorului în aceeaºi ordine a respectului, în care este aºezat ºi trecutul. E o þarã cu disciplinã ºi cu esteticã. Poate cã e chiar curios ceea ce spun eu acum, dar în China am înþeles cã graba de a construi nu se opune esteticii.

Am fost ºi rãmân un proamerican, dar trebuie sã vã mãrturisesc cã mi se pare adevãratã opinia unei colege senator care a fost cu noi, cã la ora aceasta Beijingul este mai frumos ca New-York-ul. Sigur, New-York-ul e vechi. ªi el ar putea fi mai frumos, dacã s-ar construi azi, decât New-York-ul vechi. Dar ceea ce poate oricare dintre noi, care ajunge în China, sã observe, dupã ºapte ani de când ar fi fost ultima oarã acolo, este cã intrã într-o altã þarã, care îºi pãstreazã, sigur, reperele sale din trecutul tradiþional, palatele împãraþilor sãi, la care China comunistã revine fãrã revanºe ideologice stupide.

Am vãzut oraºele mari din sud, acele oraºe pe care chinezii au considerat cã trebuie sã le opunã dialectic ºi sã le opunã complementar marilor oraºe capitaliste, Hong-Kong ºi Macao. ªi la câteva sute de metri de Hong-Kong este Shenzhen-ul, ºi la câteva sute de metri de Macao este Zhuhai-ul. Chinezii nu s-au sfiit sã îºi declare dorinþa de a concura marile oraºe Hong-Kong ºi Macao, pe care, între timp, pentru cã au avut rãbdare ºi caracter, le-au ºi obþinut înapoi de la comunitatea internaþionalã ºi de la Dumnezeul popoarelor. Repet, pentru cã au fost încrezãtori în dreptatea lor ºi s-au comportat la înãlþimea istoriei, dar ºi pentru cã au devenit o putere semnificativã a lumii.

Am vãzut un oraº, Shenzhen-ul, care a exportat în anul 2001 în valoare de 87 de miliarde de dolari, bani, ca sã zic aºa, încasaþi, bani care reintrã în circuitul de reconstrucþie naþionalã chinezã. Sã nu vã miraþi cã în 20 de ani China va fi þara numãrul 1 din lume, pentru lucrurile absolut fenomenale care se vãd acolo ºi continuã sã aparã. Noi am trecut prin oraºe gata ºi am trecut prin cartiere unde se reconstruieºte totul sau se construieºte pentru prima oarã totul, ºi garanþia cã lucrurile vor merge în aceastã direcþie stã ºi în faptul cã liderii chinezi nu mint. Nici nu îºi mint alegãtorii, spunându-le ”Vom face cutareÒ ºi nefãcând, dar, în acelaºi timp, nici nu pãcãlesc perspectiva. Ei ne-au spus, direct, fãrã ocoliºuri, ”V-am dus în cele mai bune, în cele mai dezvoltate pãrþi ale Chinei, dar avem ºi pãrþi, în vest, mizerabile.Ò Acolo, încã, 200 milioane de chinezi nu au acoperiº deasupra capului ºi nu au ce pune pe masã.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

ªi dacã nu au!?É Tocmai asta spuneam eu, cã n-au opoziþie. Dumneavoastrã puteþi mãcar, cel mult, sã traduceþi. Chiar asta spuneam.

Pentru noi, care venim dintr-o þarã ºi dintr-o lume clãditã cu plus ºi minus, cum, de fapt, e ºi lumea lor veche, cu yin ºi yang, pentru mine, care vin dintr-o familie care a putrezit ani lungi în puºcãrii, pentru cã era o familie de opoziþie, era o familie de liberali, chestiunea a fost stupefiantã. ªi totuºi ei ne-au rãspuns corect la întrebãri.

Preºedintele Zemin i-a spus preºedintelui Vãcãroiu ºi nouã tuturor cã, dacã ar avea pluripartitism, asta i-ar încurca. Ei construiesc ºi considerã cã i-ar încurca foarte mult, ºi cred cã asta e calea pentru ei. ªi, în acelaºi timp, ei afirmã cã fiecare þarã are dreptul sã îºi aleagã drumul pe care sã meargã, dreptul legitim.

Mai mult decât atât, preºedintele Zemin, care mi s-a pãrut o personalitate extraordinarã, a spus în româneºte, apropo de pluripartitism: ”Apa trece, pietrele rãmân. Aºa cred eu.Ò, a zis el. Dar a mai spus un lucru care, cred eu, ar trebui sã ne bucure ºi ar trebui sã îl salutãm ca atare. China nu are nici o obiecþie la adresa faptului cã România doreºte sã adere la NATO ºi sã intre în Uniunea Europeanã. ªi China sperã cã în acest fel poporul român va fi mai fericit.

Acela a fost momentul istoric al întâlnirii noastre, moment pe care îl datorãm ºi politicii relativ coerente a

României în toate momentele istoriei sale contemporane, în aceastã privinþã, acþiunilor constante ºi coerente ale României, ale preºedintelui Iliescu, ale premierului Nãstase, ale ministrului Mircea Geoanã, toþi acþionând în beneficiul imaginii României, ºi îl datorãm, iarã, ºi preºedintelui Senatului, care este un om politic remarcabil, pe care în þarã îl vedem mai puþin. Sunt tot felul de umbre în jurul sãu, dar el, acolo, în China, a dovedit o mare capacitate politicã ºi am constatat cã e recunoscut cu respect ºi seriozitate de cei mai mari lideri ai Chinei de azi: preºedintele þãrii, Jiang Zemin, ºi preºedintele Camerei Deputaþilor, Li Peng, ca ºi de omologul sãu, preºedintele Conferinþei Politice Consultative a poporului chinez, Li Ruihuan.

Poate deranjez?!

Nu, vã rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Poate deranjez pe cineva care are, în salã, o convorbire cu neantul.

Astãzi, China face tot ceea ce doreºte sã facã în materie tehnologicã. Aº vrea sã reþinem, din aceastã extraordinarã experienþã umanã de sfârºit de secol XX ºi

de început de secol XXI, câteva dintre lucrurile care ne vor folosi nouã, ca þarã.

Eu cred cã nu trebuie uitat acest principiu moral cãruia i-au devenit credincioºi numeroºii chinezi din þara lor, ºi anume cã, dacã se promite un lucru, acela se ºi face ºi nu se promite decât ceea ce se poate face. Aºa s-a întâmplat cã, în condiþiile luptei cu mizeria, în China a fost liniºte. În China, în marile zone sãrace, au fost posibile speranþele ºi împlinirile.

Am convingerea cã în aceastã privinþã noi avem multe de învãþat. Trebuie, chiar dacã suntem dominaþi de pluripartitism sau poate tocmai de aceea, trebuie sã fim serioºi, trebuie sã fim credincioºi cuvântului dat ºi trebuie sã fim eficienþi.

Simplul fapt cã ne declarãm adepþi ai unei lumi a eficienþei nu ajunge, zgârie-norii din China de astãzi sunt o dovadã cã ºi acolo unde existã un partid conducãtor ºi el nu poate fi doborât în alegeri nu piere obligaþia caracterului, rãmâne obligaþia ca liderii politici sã se þinã de cuvânt. În China fiecare om dã impresia cã este la locul sãu, chiar dacã sperã mereu, fiecare, la mai mult.

Ar fi foarte multe de spus în continuare. Semnalez încã o datã, cu plãcere ºi cu bucurie, faptul cã am putut fi o delegaþie solidarã, cã am putut sã facem atât bine cât era necesar renumelui þãrii noastre ºi cã existã oameni, cum este domnul Nicolae Vãcãroiu, care, deºi nu se vãd totdeauna la înãlþimea lor adevãratã în þarã, sunt recunoscuþi ºi respectaþi în lume ºi ºtiu sã îºi facã treaba pentru care sunt trimiºi de þarã cu seriozitate, cu modestie ºi cu eficienþã, înscriindu-se între liderii români necesari politicii noastre de cooperare economicã ºi de dialog politic.

Spuneam cuiva cã, printr-un paradox, cine ar vrea sã îi facã un rãu Chinei, ºi anume sã o provoace la un rãzboi, abia i-ar rezolva o parte din probleme. Dureros paradox, dar real!

Mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist mai are la dispoziþie 14 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Mihai Ungheanu, vã rog.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vin dintr-o lungã cãlãtorie pe care a prezentat-o inspirat ºi foarte aplicat colegul nostru Adrian Pãunescu. Nu am sã insist asupra ei, deºi ceva trebuie spus. O þarã cu creºterea economicã a Chinei produce un impact mondial ºi trebuie sã ne raportãm mai atent la ceea ce se întâmplã acolo pentru cã aceastã forþã economicã, productivã ºi comercialã va fi o forþã care va pune condiþii chiar ºi celor pe care îi admirã, adicã americanilor. Americanii vor fi condiþionaþi politic, pânã la urmã, de aceastã explozie extraordinarã a Chinei care este lentã, dar foarte sigurã.

Ceea ce vreau sã spun este cã, departe fiind, a ajuns totuºi la noi ºtirea cã în Guvernul României existã o mare nemulþumire faþã de activitatea Senatului ºi cã domnul premier Adrian Nãstase a dat publicitãþii aceastã nemulþumire, atrãgând atenþia cã nu îºi poate face datoria ºi cã Guvernul nu îºi atinge scopurile sale pentru cã Senatul este cel care îi întârzie acþiunea.

În realitate, lucrurile stau altfel. Vorbesc aici pentru cã cunosc aceste realitãþi, pentru cã trebuie sã ne pronunþãm, pentru cã aceastã metodã a ordonanþelor de urgenþã pe care o foloseºte Guvernul lui Adrian Nãstase este unul din modurile prin care, de fapt, Senatul este sufocat, aceste ordonanþe de urgenþã cu nemiluita sunt cele care creeazã dificultãþi de lucru.

Mai adaug ceva. Senatul îºi face datoria, dar relaþia noastrã cu Guvernul este foarte dificilã. Sunt atâþia secretari de stat care se ocupã de relaþia cu Parlamentul, dar îi vedem foarte rar pe aici, în momentul în care se prezintã la întrebãri ºi interpelãri. Oamenii Guvernului, care cautã sã trimitã oameni pe scara ierarhicã cât mai joasã, dacã s-ar putea, dau rãspunsuri încâlcite, neclare, birocratice ºi este un refuz al colaborãrii evident ºi este evident, în acelaºi timp, cã Guvernul nu îºi face datoria.

Mai vreau sã mai adaug cã iniþiatorul legislativ, care, de fapt, vrea sã þinã locul Senatului ºi al Parlamentului, adicã Guvernul, este cel care face dificultãþi enorme în comisiile de lucru ale Senatului pentru cã nu se prezintã la ºedinþele de lucru. Plângerile Comisiei juridice pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, de altfel, sunt cunoscute ºi se pot adãuga ºi alte împrejurãri, la alte comisii, în care se vede cã Guvernul este cel care nu îºi face datoria. Sã nu uitãm un lucru esenþial: revizuirea regulamentului, care pleacã de la partidul de guvernãmânt ºi de la premier, este una din cauzele principale ale unui mod defectuos de lucru al Senatului României care, în ciuda acestei rele condiþionãri, a unei revizuiri abuzive ºi neconstituþionale a Senatului, îºi face datoria. Or, acest mod de lucru care, de fapt, încearcã rezolvarea prin comisii a unor chestiuni care trebuie rezolvate în plen, vine din sfera partidului ºi din sfera guvernamentalã.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mulþumesc, domnule senator.

Iau cuvântul din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Neverosimil, astfel s-ar putea numi atacul dat de premierul Adrian Nãstase la adresa celor douã Camere ale Parlamentului.

Unic, dupã ºtiinþa mea, în toatã istoria post decembristã, acest atac fãrã precedent al Executivului împotriva Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, nu înseamnã numai o încãlcare grosolanã a Constituþiei, art. 58, 106 ºi 108, ci reprezintã pe fond o subminare, o discreditare a Parlamentului adusã în prim-planul opiniei publice tocmai în preajma revizuirii Constituþiei.

Voi încerca o traducere liberã a scrisorii ºi a anexelor ce o însoþesc.

Pentru accelerarea integrãrii în Uniunea Europeanã ºi în NATO, Guvernul a trimis Parlamentului spre dezbatere în procedurã de urgenþã un numãr de 41 de proiecte de lege, din care doar 25 au fost aprobate ºi promulgate, citez, ”la intervale ce depãºesc cu mult termenele regulamentareÒ.

De neimaginat cât de ignorant este Parlamentul României! Cum de nu a înþeles el cã pescuitul în Marea Neagrã, poziþia 4, cã TVA-ul la achiziþiile Serviciului de Telecomunicaþii Speciale, poziþia 5, cã vânzarea spaþiilor comerciale aflate în administrarea administraþiilor locale, poziþia 10, cã venitul minim garantat sau terenurile transferate la Consiliul Local Buºteni, poziþiile 14Ñ15, cã laptele praf acordat sugarilor, poziþia 17, cã sistemul naþional de decoraþii, poziþia 34, cã drepturile marinarilor uitaþi prin lume, poziþia 40, reprezintã marile probleme care condiþioneazã legislativ procesul de aderare la NATO ºi Uniunea Europeanã! Cât de orb ºi de leneº poate fi, deci, Parlamentul, în raport cu mult prea harnicul ºi inteligentul nostru Executiv!

Aºa stând lucrurile, cu alte cuvinte, neavând de ales, Executivul trebuie sã continue cu legiferarea prin ordonanþe de urgenþã pentru a salva România, aderarea ºi integrarea.

În realitate, stimate domnule prim-ministru, lucrurile stau exact invers.

Prin modificarea celor douã regulamente, timpul dezbaterilor parlamentare este extrem de redus, dacã nu cumva zero. Zeci ºi sute de acte normative trec pe bandã rulantã, deseori cu viteza de vot a defunctei Mari Adunãri Naþionale.

Din partea Grupului parlamentar al partidului Democrat, are cuvântul domnul senator Panã Viorel.

## **Domnul Viorel Marian Panã:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,

Vreau sã vã prezint trei chestiuni. Prima este legatã de autoritarism. ªi de ce încep cu aceastã idee? Pentru cã foarte recent, nu mai târziu de joia trecutã, dupã întâlnirea de la Bruxelles a preºedintelui Ion Iliescu cu secretarul general NATO, George Robertson, acesta a fãcut urmãtoarea declaraþie: ”Referitor la cei care se considerã deja intraþi în NATO, în noiembrie, la Praga, s-au fãcut urmãtoarele afirmaþii: cel mai important lucru pentru toate þãrile candidate se referã la structuri democratice stabile. Orice tendinþã de autoritarism, în aceste condiþii, nu poate fi privitã decât ca o piedicã în calea celor care doresc intrarea în NATO.Ò Ce se întâmplã, în acelaºi timp, în România? Colegii noºtri, atât domnul Ungheanu, cât ºi domnul senator Paul Pãcuraru, ne-au prezentat elemente referitoare la desconsiderarea Senatului ºi a Camerei Deputaþilor de cãtre Executivul condus de Adrian Nãstase. Nu are sens sã revin asupra acestui subiect, atâta timp cât dumneavoastrã, reprezentanþi ai partidului de guvernãmânt, nu aþi avut deloc sãptãmâna trecutã cuvinte de laudã la adresa premierului ºi scrisorii care v-a fost remisã. Printre ideile care au fost lansate cu aceastã ocazie au fost cele referitoare la un gest propagandistic, iar, pe de altã parte, exact cele spuse puþin mai înainte, faptul cã aceste lucruri ar fi trebuit sã fie discutate în forurile dumneavoastrã interne de conducere, în forurile Partidului Social Democrat.

Ce s-a mai întâmplat, însã, sãptãmâna trecutã? Am asistat... Deci nu numai Parlamentul României este cel care este tras la socotealã, ci, din pãcate, ºi posturile private sau naþionale de televiziune, care n-au reuºit sãptãmânile trecute sã prezinte evenimente ”remarcabileÒ din punct de vedere al Executivului, precum ºi vizitele unor reprezentanþi, unor premieri, cum a fost vizita domnului Silvio Berlusconi, la adevãrata lor valoare. Ca atare, posturile de televiziune au fost ºi ele sãpunite cu aceastã ocazie, menþionându-se faptul cã ”au trecut în derizoriu sau în secundar elemente de maximã importanþã pentru viaþa RomânieiÒ.

**:**

Timpul!

## **Domnul Viorel Marian Panã:**

În finalul intervenþiei mele îi mulþumesc domnului senator Solcanu cã îmi aduce la cunoºtinþã faptul cã a expirat timpul opoziþiei la acest punct, îmi permit o frazã de încheiere, cu mulþumirile de rigoare, mai ales cã, probabil, mesajul pe care vreau sã îl transmit, nu probabil, sigur se adreseazã ºi dumneavoastrã, permiteþi-mi, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, acum, la începutul Sãptãmânii Luminate, sã vã urez multã sãnãtate, sã ne dea Dumnezeu ºi credinþã, sã ne dea Dumnezeu ºi puterea de a depãºi momentele dificile. Doamnelor ºi domnilor invitaþi, Stimaþi colegi, Onorat prezidiu, Vã urãm un Paºte fericit!

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România are cuvântul domnul senator Szab— K‡roly.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Viaþa noastrã politicã ne oferã, din când în când, momente care fac dovada faptului cã, totuºi, ceva funcþioneazã la noi în þarã ºi cã democraþia îºi urmeazã drumul ei, aºa cum se cade.

În ultima vreme au apãrut din nou discuþii referitoare la funcþionarea serviciilor secrete ºi, mai ales, în legãturã cu acestea, la respectarea legii de cãtre aceste servicii.

Este foarte important ca societatea sã fie sigurã de faptul cã aceste servicii funcþioneazã în deplin respect al Constituþiei ºi al legilor þãrii. Acest lucru s-ar putea traduce într-un limbaj comun prin aceea cã ceea ce este interzis prin lege, dar este posibil, prin mijloacele pe care le avem la îndemânã, sã nu se producã ºi, mai ales, societatea sã fie convinsã cã acest lucru, pe banii ei, pe banii contribuabilului, nu se produce.

Am ajuns la chestiunea culegerii de informaþii prin mijloace specifice, implicând restrângerea temporarã a exerciþiului unor drepturi, adicã chestiunea interceptãrilor.

Vã reamintesc, onoraþi colegi, cã în urmã cu aproape doi ani eram senator ºi în legislatura aceea am depus o propunere legislativã la Senat, care are ca obiect completarea ºi modificarea Legii nr. 14/1992 cu privire la funcþionarea Serviciului Român de Informaþii. Aº vrea sã subliniez, nu am intenþia sã dau citire pe de-a întregul textului, cu toate cã este foarte scurt, repet, la 28 iunie 2000, aº vrea sã vã citesc o parte, un pasaj, un articol din aceastã propunere legislativã referitor la chestiunea materialului obþinut de cãtre serviciile abilitate cu interceptarea ºi, mai ales, a raporturilor dintre persoanele care au fãcut obiectul acestor interceptãri, în perspectiva drepturilor lor constituþionale, ºi anume ideea de bazã ºi textul propunerii legislative cuprind printre altele: ”În toate cazurile în care prin activitãþile desfãºurate în baza prevederilor art. 9 ºi 10...Ò, cu alte cuvinte, autorizarea procurorului ºi aºa mai departe, cunoaºteþi Domniile voastre, ”...nu s-au obþinut date relevante pentru declanºarea procesului penal...Ò, cu alte cuvinte, nu s-au obþinut informaþii de naturã a constitui material în legãturã cu implicarea subiectului în acþiuni care lezeazã securitatea naþionalã, ”... sau probe utilizabile în procesul penal, la expirarea termenului prevãzut în mandat...Ò, în mandatul acela în baza cãruia se face interceptarea, ”...Serviciul Român de Informaþii va încunoºtinþa persoanele vizate despre activitãþile desfãºurate ºi le va preda toate materialele realizate.Ò

## Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare are cuvântul domnul senator Mircea Mihordea. Grupul P.R.M. mai are la dispoziþie 16 minute.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã va fi scurtã ºi se referã la un protocol privind colaborarea dintre cele douã filiale P.S.D. ºi U.D.M.R. din judeþul Maramureº.

În calitate de reprezentant al opiniei publice din Maramureº, în deplinã concordanþã cu starea de spirit actualã, îmi exprim îngrijorarea faþã de simbioza perfectã a partidului de guvernãmânt cu organizaþia localã a Uniunii Culturale a Maghiarilor din România, ce ar vrea sã ne lase sã înþelegem cã nici o forþã politicã din România nu poate zdruncina planurile guvernãrii. Prevederile protocolului, semnat de prefectul Betiº ºi de preºedintele filialei locale U.D.M.R. la data de 2 martie 2002, au reuºit sã suscite interesul politicienilor ºi ziariºtilor din zonã, deoarece, sub masca asigurãrii unei convieþuiri echitabile ºi armonioase a diferitelor etnii în judeþul Maramureº ºi a colaborãrii partidului de guvernãmânt cu aceastã organizaþie culturalã se acrediteazã ideea nedemocraticã a izolãrii forþelor politice pe care cele douã organizaþii le considerã a fi extremiste, fãrã a ne face ºi nouã cunoscute motivele pentru care au fost catalogate.

Acum, când Guvernul Adrian Nãstase face umilitoare declaraþii pentru a convinge Europa ºi America cã România meritã sã fie cooptatã în NATO, partidul condus de acelaºi prim-ministru Adrian Nãstase încalcã flagrant prevederile Constituþiei, încheie documente ale cãror prevederi sunt în totalã contradicþie cu normele elementare ale bunului-simþ, cu principiile ce stau la baza societãþilor democrate ºi statelor de drept.

Iatã câteva puncte din protocolul semnat la 2 martie 2002 în Baia Mare: mãreºte schema bugetarilor prin angajarea la prefecturã a unui consilier pentru minoritãþi; impune în consiliul judeþean un vicepreºedinte U.D.M.R., care, ºtiþi foarte bine, este ales prin vot; mãreºte schema bugetarilor, încãlcând Acordul F.M.I., la mai multe direcþii judeþene, unde vor fi impuºi, încãlcându-se ºi criteriul competenþei ºi liberei concurenþe, prin impunerea unor directori adjuncþi, ºefi de secþie, referenþi, ajungând chiar ºi la bibliotecari. Vor sã creeze douã comune, Coltãu ºi Cãtãlina, care în prezent sunt sate ale comunei Sãcãlãºeni, cu populaþie, evident, preponderent maghiarã. Doresc înfiinþarea unei case de culturã Ñ atenþie! Ñ, o casã de culturã în satul Mânãu, iar comunele Moisei, cu populaþie de peste 10.000 de locuitori, ºi Ocna ªugatag nu au nici mãcar cãmine culturale. Crearea unei structuri independente în satul Coºtiui, care sã nu fie dependente de Direcþia de sãnãtate publicã. ªi, din nou, vechea

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., are cuvântul domnul senator Hermann Fabini.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În declaraþia primului-ministru cu privire la politica Guvernului pentru pregãtirea aderãrii României la NATO, þinutã în faþa celor douã Camere ale Parlamentului la 10 aprilie a.c., este specificatã, la drepturile minoritãþilor naþionale, o acþiune pe termen mediu care se referã la propuneri legislative privind identificarea ºi implementarea conservãrii ºi restaurãrii patrimoniului aparþinând minoritãþilor naþionale.

În contextul valorificãrii ºi conservãrii patrimoniului cultural al minoritãþii germane din Transilvania, consider de datoria mea sã declar de la aceastã tribunã cã saºii transilvãneni apreciazã proiectul ”Dracula ParkÒ din Sighiºoara ca o agresiune ºi o denaturare a culturii lor. Aceastã poziþie poate fi documentatã de protestul oficial al Consistoliului Superior al Bisericii Evanghelice din România, înaintat Ministerului Culturii ºi Cultelor la 5 noiembrie 2001, de luarea de cuvânt a domnului deputat ºi preºedinte F.D.G.R., Eberhard-Wolfgang Wittstock, din 6 noiembrie 2001, în faþa Camerei Deputaþilor, de un articol apãrut în ziarul Asociaþiei Saºilor Transilvãneni din Germania ”Die BŸrger ZeitungÒ la 20 decembrie, sub titlul ”Respingere clarã pentru Dracula ParkÒ, ºi, de asemenea, un alt articol apãrut în revista Asociaþiei Sighiºorenilor din Germania, la 1 decembrie, sub titlul ”Pro-Sighiºoara Contra DraculaÒ.

Având în vedere cele de mai sus ºi faptul cã, în afarã de aceste obiecþiuni, proiectul amintit prezintã serioase deficienþe din punct de vedere ecologic, economic ºi cultural, considerãm cã a sosit momentul ca primulministru sã dispunã studierea unor variante care sã þinã cont de puternicul curent de opinie împotriva acestui proiect, din þarã ºi din strãinãtate, astfel ca sã se ajungã, pe de-o parte, la soluþii compatibile cu statutul oraºului Sighiºoara, de ansamblu aflat pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, precum ºi cu statutul Platoului Braite, amplasamentul preconizat de Ministerul Turismului, de zonã naturalã protejatã. Pe de altã parte, trebuie sã se ajungã la rezolvãri viabile din punct de vedere economic, soluþii care sã facã posibilã o cooperare internaþionalã care sã aducã în þarã fonduri de pe piaþa de capital europeanã sau internaþionalã.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. are cuvântul domnul senator Ioan Aurel Rus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se intituleazã ”Numitul ºi alesulÒ.

În aceastã sesiune, actuala putere se plânge de ploaia de moþiuni, uitând de ordonanþele de guvern ºi ordonanþele de urgenþã care curg la tot pasul ºi neluând în calcul sau rãmânând deoparte discuþiile despre soluþionarea moþiunilor, la care se rãspunde cu mult dispreþ ºi impertinenþã, uneori chiar prea multã. ªi asta din partea cui?! Din partea numiþilor, vizavi de cei aleºi...

Este Sãptãmâna Mare... E Sãptãmâna LuminatãÉ

## **Domnul Ioan Aurel Rus:**

Nu-i Sãptãmâna Luminatã, este Sãptãmâna Mare. ...cã, doar, de, el este numitul, este ministru, iar tu, cel ce vorbeºti, eºti doar ales, eºti senator.

El, numitul, vorbeºte de la mãsuþa rezervatã Guvernului. Acesta este locul lui, al numitului. Dar, mai nou, vorbeºte de la tribuna Senatului, iar tu, alesul, trebuie sã îl asculþi.

Ce cauþi, domnule, la tribuna Senatului? Aceasta este a senatorilor. Aceasta trebuie sã se ºtie. Oi fi dumneata ministru la nu ºtiu ce minister, dar limita bunului-simþ nu trebuie cãlcatã nici mãcar de cutumele ce tot mai des sunt invocate în Senat, sub privirile blânde ale preºedintelui de ºedinþã.

Apoi, el, numitul, are gardã personalã, maºinã trãsnet, BMW, Mercedes, Audi, Nubira, Leganza etc., traseu asigurat în orice zonã a þãrii, mai puþin zona bunului-simþ.

Tu, alesul, ai maºinã autohtonã, un sicriu pe patru roþi, de marcã, numit Dacia SuperNova Clima, în care ori te plouã, ori te bate vântul sau înghiþi praful ºoselelor. Tot ales te numeºti. Poþi merge prin þarã fãrã tam-tam ºi trasee pãzite, poþi umbla prin noroaiele satelor. Tu eºti alesul!

Pânã când aceastã discriminare între aleºi, senatorii, ºi numiþi, guvernanþii, domnilor de la putere?

Sã nu mai vorbim de accesul în ministere, în care prea puþin mai conteazã o simplã sau banalã legitimaþie de senator.

Nu ar fi bine ca acel vot de încredere acordat la învestiturã sã fie respectat pe toatã durata mandatului?

Dacã la întrebãri ºi interpelãri încerci sã îi spui lui, numitului, cã nu are dreptate, cã rãspunsul nu este concludent ºi nu-i conform cu realitatea, te priveºte cu dispreþ, de sus, ºi asta dacã binevoieºte sã vinã sau sã îþi rãspundã în termen. Ce ne facem cu Constituþia, cu respectarea acesteia ºi a termenului legal pentru rãspunsuri?

Pânã când atât dispreþ faþã de lege ºi cetãþenii acestei þãri?

Mai nou, unii numiþi anunþã, prin trimisul lor în Senat, cã primesc pe domnii senatori la discuþii în ziua de luni a fiecãrei sãptãmâni, între orele 16,00 ºi 18,00. Asta da democraþie, domnilor senatori. Lãsaþi Senatul ºi lucrãrile în plen ºi plecaþi la discuþii cu domnul ministru. O fi acest orar cuprins în Programul de guvernare, domnilor de la putere? Nu cred!

Mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.R.M. mai are la dispoziþie 9 minute.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L. are cuvântul domnul senator Radu Alexandru Feldman. Are la dispoziþie trei minute ºi jumãtate.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimaþi colegi,

Dupã 12 ani de haoticã ºi chinuitoare tranziþie, vã mãrturisesc cã mã consideram un om imunizat, apt sã perceapã toate relele trecute, prezente ºi viitoare ca probele irefutabile ale unui destin pe care Ñ ne place sau nu ne place Ñ trebuie sã ni-l asumãm.

O logicã încorporeazã pânã la urmã faptele care compun existenþa noastrã cotidianã ºi, chiar atunci când nu am subscris la ea, viaþa pãrea sã o accepte ºi sã meargã mai departe.

Din aceastã perspectivã, ca sã mã refer doar la ultimele sãptãmâni, nici ºtirea cã activitatea Ministerului de Interne este paralizatã de datoriile pe care le are, nici vestea cã apelurile disperate la Staþia de Salvare de la Galaþi rãmân fãrã rãspuns, maºinile nemaiavând strop de combustibil în rezervoare, nici informaþia venitã de la Spitalul din Buzãu unde, ca la începuturile lumii, intervenþiile chirurgicale se fac fãrã anestezie, nici imaginile muncitorilor îngenuncheaþi în mijlocul strãzii, sub ploaia de lovituri ale jandarmilor, implorând sã li se plãteascã salariile care li se cuvin, nici sutele de femei extenuate care aºteaptã cu copiii în braþe, în zadar, zile în ºir, laptele praf ce li se cuvine, nici una din aceste noutãþi nu mai mi-a produs o emoþie deosebitã.

Asta-i România anilor 2000, astea sunt adevãratele performanþe ale Guvernului care pãstoreºte astãzi þara, ãsta este chipul schimonosit pe care îl arãtãm celor care ne asistã ºi ne încurajeazã, cu îngãduinþã, de ani, în cursa noastrã grotescã spre marea integrare.

Am primit aceste veºti cu sentimentul cã rãul a ajuns un element definitoriu în viaþa noastrã, dincolo de care pânã ºi revolta ajunge sã parã lipsitã de sens ºi, în orice caz, de orice ºansã de finalitate.

ªi, totuºi, vin astãzi la tribuna Senatului pentru a semnala un fapt de o gravitate fãrã precedent, ce nu îºi gãseºte locul decât în galeria abominabilului. S-a petrecut, se petrece, poate, ºi azi la Maternitatea ”Cuza VodãÒ din Iaºi, unde, din cauza lipsei de bani, de aproape o lunã de zile, femeilor care vin sã nascã li se administreazã morfinã în locul anestezicului. Procedura se aplicã fãrã informarea ºi acordul viitoarelor mame, în situaþia în care se ºtie foarte bine cã morfina este un medicament care creeazã dependenþã, provoacã efecte adverse ºi poate afecta grav evoluþia nou-nãscutului.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Valentin Dinescu.

Mai aveþi la dispoziþie 9 minute.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Opoziþia politicã din România îºi exprimã profunda îngrijorare faþã de demagogica politicã a partidului de guvernãmânt în ceea ce priveºte aºa-numita luptã împotriva marii corupþii, definitã patetic în Parlamentul României de primul-ministru, Adrian Nãstase, ca act de demnitate naþionalã.

Afacerea ”Mobilã pentru RusiaÒ face dovada faptului cã în spatele trâmbiþatei lupte împotriva marii corupþii se continuã, de fapt, jaful avuþiei naþionale, astfel cã, în timp ce populaþia tot mai sãracã este împovãratã de taxe ºi impozite, milioane de dolari sunt fãcute dispãrute din vistieria statului, în urma unor inginerii financiare, cum ar fi realizarea de exporturi pe credit ºi fãrã garanþii de platã, practic, un mod ascuns de a scoate peste graniþã valuta þãrii.

Probabil, nu este întâmplãtor faptul cã pentru astfel de afaceri este aleasã Rusia ºi cã la S.C. ”ImarÒ Ñ S.A. Arad, una dintre cele mai grav prejudiciate fabrici de mobilã în urma menþionatei tenebroase afaceri, acþionar este controversatul om de afaceri George Constantin Pãunescu.

În disperata preocupare de a muºamaliza marea corupþie, sursa banilor negri, care, pe plan extern, nu se poate realiza fãrã implicarea Mafiei internaþionale ºi a elementelor teroriste, partidul de guvernãmânt pune în pericol însãºi siguranþa naþionalã a þãrii.

Nu este posibil ca România anilor 2002, care doreºte ºi luptã sã fie primitã în structurile NATO, sã devinã un paradis al elementelor extremist-teroriste, declarate _non grata_ pentru S.U.A. ºi chiar sã fie bãnuite de finanþare indirectã a grupãrilor extremiste cecene.

La 9 mai 1994 presa centralã fãcea public faptul cã pentru prima datã în istoria postdecembristã a României a apãrut ºi un caz în care un ministru este demis pentru corupþie. Corpul de control al primului-ministru Nicolae Vãcãroiu, împreunã cu Curtea de Conturi a României ºi Poliþia, a fãcut dovada, pe baza unui indubitabil material probator, confirmat de douã expertize financiar-contabile, cã ministrul corupt, împreunã cu alþi trei directori generali ai unor fabrici de mobilã cu capital integral de stat din subordinea sa, cu premeditare ºi în interese strãine legii, au prejudiciat bugetul de stat al României cu suma de 2.377.180 dolari, ca urmare a unui export de mobilã pe credit ºi negarantat cu plata pe relaþia Rusia.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mulþumesc, domnule senator,

O datã epuizat punctul 1, declaraþii politice, trecem la punctul 2.

Dau citire notei pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor ºi taxelor locale;

Ñ Legea privind regimul juridic al precursorilor folosiþi la fabricarea ilicitã a drogurilor;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul ºi regimul refugiaþilor în România;

Ñ Legea pentru retragerea rezervelor formulate de România în cele patru Convenþii de la Geneva din 12 august 1949 pentru protecþia victimelor de rãzboi;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului de Comerþ Liber între România ºi Republica Lituania, semnat la Vilnius la 26 noiembrie 2001;

Ñ Legea pentru acceptarea Amendamentului la Convenþia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deºeurilor periculoase ºi al eliminãrii acestora;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 4/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscalã a plãtitorilor de impozite ºi taxe;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaþiilor de platã ale instituþiilor publice, stabilite prin titluri executorii;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 19/2002 privind ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã între România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, acþionând în calitate de Agenþie de Implementare a Facilitãþii Globale de Mediu, pentru finanþarea Proiectului ”Controlul poluãrii în agriculturãÒ, semnat la Bucureºti la 16 ianuarie 2002;

Punctul 5 din raport este textul Senatului.

Ultimul punct în divergenþã ºi diferit decât textele adoptate de Senat este punctul 6, art. 1 punctul 13 alin. 2 al art. 22. Comisia a votat textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Vã mulþumesc.

Cu 80 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, 11 abþineri, a fost adoptat textul propus de comisia de mediere.

Supun la vot raportul comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi. Vã mulþumesc.

Cu 85 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 9 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere, fãrã sã atrag atenþia asupra caracterului organic al legii.

Vã mulþumesc.

Punctul 6 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate.

Din partea comisiei de mediere au participat: domnul senator Victor Apostolache, doamna senator Elena Sporea, domnul senator Viorel Matei, domnul senator Vasile Mocanu, domnul senator Dumitru Codreanu, domnul senator Aurel Panã ºi domnul senator Pete ªtefan. Deci, dacã se doreºte din partea comisiei?

Am înþeles cã doamna senator Elena Sporea va prezenta rezultatul.

Domnule preºedinte,

Raportul de mediere pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, vedeþi cã a fost aprobat în varianta Senatului.

## Vã mulþumesc.

## Supunem la vot.

Având în vedere cã toate textele aflate în mediere au fost adoptate în varianta Senatului, supun la vot raportul comisiei de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Caracterul legii, ordinarã.

Vã mulþumesc.

Cu 86 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 8 abþineri a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

- Vã mulþumesc.

Numai puþin, doamna senator Sporea. Facem un apel, Departamentul tehnic îmi atrage atenþia Ñ ºi se pare cã este îndreptãþitã atenþionarea Ñ la articolul unic punctul 1 varianta Senatului a întrunit doar 7 voturi pentru, în condiþiile în care ar fi fost necesare 8 voturi pentru, ºi atunci, întrucât aceastã variantã nu a întrunit votul majoritãþii membrilor comisiei de mediere, textele urmeazã sã fie supuse dezbaterii plenului celor douã Camere ale Parlamentului în ºedinþã comunã, potrivit art. 76 alin. (2) din Constituþia României. Deci, _de facto_ , acest raport de mediere intrã în ºedinþa de plen a celor douã Camere, numai poziþia care a fost în divergenþã între Camerã ºi Senat.

## Vã mulþumesc.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2001 privind majorarea capitalului social al Societãþii Comerciale ”Compania Naþionalã de Transporturi Aeriene Ñ TAROMÒ prin conversia în acþiuni a creanþelor unor unitãþi de aviaþie civilã.

Raportul comisiei de mediere are în vedere doar texte ale Senatului. Dacã îmi permiteþi, domnule senator, dacã nu aveþi ceva de completat, supun la vot raportul comisiei de mediere.

Vã rog sã votaþi raportul comisiei de mediere. Vã mulþumesc.

Cu 88 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 8 abþineri a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem acum la punctul 8 pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, art. 6, prin proiecte cu aplicare comunã între România ºi Olanda, semnat la Haga la 23 noiembrie 1999.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Din partea comisiei, vã rog, domnule senator.

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi din partea Comisiei pentru politicã externã.

În ºedinþa din 16 aprilie 2002 membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege în prezenþa reprezentantului Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, în persoana domnului secretar de stat Ovidiu Ianculescu.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât adoptarea proiectului de lege ºi întocmirea raportului favorabil, fãrã modificãri.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt intervenþii din partea grupurilor parlamentare? Înþeleg cã nu sunt intervenþii.

Supun la vot raportul comisiei. Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri,

- a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

- Supun la vot proiectul de lege.

Vã rog sã votaþi. Vã mulþumesc.

Cu 94 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri,

- a fost adoptat proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 9 pe ordinea de zi. Având în vedere cã domnul ministru este, cum se spune, în drum spre Senat, am sã vã rog sã trecem la punctul 10 de pe ordinea de zi, doamna ministru fiind prezentã ºi poate sã facã susþinerea.

Vã rog, doamna ministru.

Punctul 10 pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor.

Vã rog, doamna ministru,

Din partea comisiei, vã rog, doamna senator Maria Ciocan. ## **Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat_

_în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Obiectul de reglementare al actului normativ este amendarea legislaþiei privind falimentul bãncilor, care a fost determinatã de urmãtoarele motive: pe de o parte, armonizarea prevederilor existente cu legislaþia Uniunii Europene, respectiv preluarea prevederilor Directivei privind reorganizarea ºi falimentul instituþiilor de credit ºi integral a prevederilor Directivei privind finalitatea decontãrii în sistemele de plãþi de decontare a valorilor mobiliare, de asemenea, reglementarea cadrului legal privind falimentul organizaþiilor cooperatiste de credit, în conformitate cu art. 242 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 97/2000.

Au fost aduse ºi unele completãri cu privire la rolul Bãncii Naþionale a României, ca autoritate de supraveghere a sistemului bancar din România.

Cu amendamentele acceptate ale comisiei, am înþelesÉ Da, mulþumesc.

Da, cu amendamentele acceptate.

Doamna senator, vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege. Menþionãm cã s-a primit aviz favorabil de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã,

imunitãþi ºi validãri, de asemenea, s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, cu unele amendamente de care iniþiatorul a þinut seama. De asemenea, s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Economic ºi Social.

La dezbaterea proiectului au participat ºi reprezentanþi din partea Bãncii Naþionale.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente ºi cele admise se regãsesc în anexa la raport. Amendamentul propus de domnul senator Horga Vasile, referitor la eliminarea prevederilor de la art. 1 lit. a) ºi art. 3 lit. a), referitoare la Casa de Economii ºi Consemnaþiuni, nu a întrunit numãrul de voturi necesar pentru a fi reþinut. Acest amendament este menþionat ºi în nota anexatã.

Comisia a hotãrât sã prezinte raport favorabil la proiectul de lege menþionat, cu amendamentele prevãzute în anexã.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat potrivit art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna senator.

Dacã sunt opinii ale grupurilor parlamentare, vã rog? Domnul senator Horga, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Geneza Legii falimentului bãncilor a avut ca punct de plecare o necesitate: grãbirea procedurilor de restituire a depozitelor populaþiei, în limita stabilitã prin lege, din Fondul de garantare atunci când o bancã se afla în incapacitate de platã, altminteri nu era nevoie de o lege întrucât România are în funcþiune o Lege a falimentului, aliniatã la practica internaþionalã în materie.

Modificãrile aduse prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001 de modificare ºi completare a Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor sunt chestiuni de substanþã care sunt formulate doar dintr-o necesitate a aplicabilitãþii ºi cursivitãþii legii de bazã.

Prin modificãrile aduse sunt cuprinse în sfera de aplicabilitate a Legii nr. 83/1998 ºi casele centrale ale cooperativelor de credit, inclusiv cooperativele afiliate acestora. Regretabil însã este faptul cã modificãrile aduse Legii nr. 83/1998 includ în sfera acesteia de aplicabilitate ºi Casa de Economii ºi Consemnaþiuni, în sensul cã ºi aceasta este supusã aceloraºi proceduri de faliment ca orice bancã, cu toate cã are o lege specialã de organizare ºi funcþionare ºi nu îndeplineºte în totalitate caracteristicile unei instituþii de credit specializate.

Este de neconceput ca aceastã instituþie, cu capital integral de stat, care în existenþa sa de peste 125 de ani a constituit garantul economiilor populaþiei ºi al unor organizaþii nonprofit sau al unor mici afaceri ale persoanelor, sã fie nominalizatã în art. 1 din aceastã lege, în mod expres, ca fiind supusã unui faliment accelerat.

Ce determinã puterea de azi, mai ales cã depozitele populaþiei sunt garantate sutã la sutã, la aceastã instituþie, de cãtre stat ºi deci nu ar fi nici un motiv pentru grãbirea falimentului C.E.C., în cazul în care el s-ar produce, sã punã ºi C.E.C. la rând cu celelalte bãnci, când se poate aplica, cu rezultate mult mai bune, Legea falimentului, practicatã pentru societãþile comerciale, în care justiþia are rolul de prim dirijor, ºi nu judecãtorul sindic, aºa cum prevãd actualele modificãri la Legea nr. 58/1998, de fapt ºi legea de bazã?

Rãspunsul pe care l-am gãsit este într-una din variantele: ori dorinþa de a scãpa statul de aceastã instituþie ºi privatizarea ei, mascatã prin faliment, ori ignoranþa guvernanþilor faþã de orice este durabil, ºi atunci acest gest ar fi destul de regretabil.

Mulþumesc, domnule senator.

Dacã la dezbateri generale sunt ºi alte intervenþii din partea altor grupuri parlamentare? Da, nu sunt.

Înþeleg cã avem a pune în discuþie amendamentele respinse. Deci în anexã, la amendamente respinse avem douã poziþii. Ambele aparþin domnului senator Vasile Horga.

Domnule senator, dacã vreþi sã vã susþineþi primul amendament?

Faþã de cele pe care le-am spus, sigur, susþin în continuare cã dacã Casa de Economii ºi Consemnaþiuni era consideratã o bancã veritabilã nu era necesarã includerea ei expresã în art. 1 din lege, trebuia sã fie tratatã la rând, ca orice bancã, ºi atunci nu mai era necesarã aceastã sintagmã, ”inclusiv Casa de Economii ºi ConsemnaþiuniÒ. Deci pânã ºi iniþiatorul a considerat Casa de Economii ºi Consemnaþiuni o instituþie specializatã în altfel de operaþiuni decât cele strict bancare, ºi atunci a avut în vedere grãbirea sau accelerarea falimentului acestei bãnci, la fel ca oricare instituþie de credit, la care, din pãcate, statul nu garanteazã decât în limita sumelor aflate în Fondul de garantare, pânã la limita convenitã prin lege. Consider cã Casa de Economii ºi Consemnaþiuni trebuie scoasã din aceastã lege, lãsatã pe Legea falimentului, în general, pentru cã acolo instanþele de judecatã sunt cele care stabilesc procedura de faliment ºi nu punem judecãtorul sindic sã hotãrascã de unul singur ce trebuie ºi ce nu trebuie pentru a executa creanþele unei bãnci ºi, în general, activele ei. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întâmplarea face sã fiu în posesia unor informaþii referitoare la evoluþia instituþiei care se cheamã Casa de Economii ºi Consemnaþiuni. Nu este un secret pentru nimeni cã aceasta a fost înfiinþatã de primul domn al Principatelor Unite, domnul Alexandru Ioan Cuza, cu o destinaþie specialã. Sigur cã statutul acestei instituþii este, de asemenea, foarte bine fundamentat. Aº vrea sã comunic tuturor colegilor o pãrere transmisã de cãtre o instituþie specializatã din Germania. C.E.C.-ul a avut în ultimii trei ani schimburi foarte frecvente de delegaþii cu instituþia care patroneazã activitatea financiarã din Germania, o instituþie specializatã în care s-a fãcut pregãtirea unor cadre din cadrul instituþiei. Ei bine, în momentul în care a apãrut acest proiect de modificare a Legii falimentului instituþia respectivã a transmis, într-o formã destul de clarã, concluzia pe care a tras-o. Este o mare greºealã dacã veþi introduce Casa de Economii ºi Consemnaþiuni sub prevederile acestei legi. Bineînþeles, comentariile au fost mai dure decât acestea. Dacã noi tot vrem sã luãm ca exemplu ceea ce face Europa de Vest, atunci cred cã este cazul sã respectãm ºi astfel de sfaturi pe care ni le dau prietenii de acolo, ºi de data aceasta sfatul este într-adevãr bun, este pozitiv, ºi susþin eliminarea de sub prevederile acestei legi a instituþiei care este Casa de Economii ºi Consemnaþiuni. Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai sunt alte intervenþii? Nu mai sunt.

Rog comisia sã spunã dacã vã însuºiþi amendamentul propus, punctul de vedere.

Eu, bineînþeles, sunt de acord cu amendamentul depus de colegul meu Horga...

Comisia?

...iar comisia îºi menþine punctul de vedere.

Vã mulþumesc. Doamna ministru.

Da, ºi noi menþinem punctul de vedere al comisiei.

Am înþeles. Supun...

Mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt alte intervenþii la acest amendament? Vã rog, domnule senator.

De ce?

Vã rog, doamna ministru.

C.E.C.-ul este o instituþie de credit. Statul garanteazã numai depozitele populaþiei, nu activitatea în ansamblu a C.E.C.-ului. Deci ea desfãºoarã activitate de creditare ca orice altã bancã ºi, în aceste condiþii, riscurile pe care aceastã instituþie le are sunt similare cu orice instituþie bancarã din România. În conformitate cu Legea bancarã este foarte clar stipulat cã prevederile în materie de instituþii bancare se aplicã similar ºi Casei de Economii ºi Consemnaþiuni, ea fiind autorizatã...

Da, vã mulþumesc, doamna ministru.

Întrucât ministerul îºi pãstreazã punctul de vedere am sã supun la vot amendamentul propus de domnul senator Horga. Deci votul favorabil este pentru introducerea acestui amendament, votul nefavorabil este în favoarea poziþiei ministerului.

Vã rog sã votaþi.

Vã rog sã repetãm votul. Vã rog sã votaþi. Este o defecþiune electronicã.

- Cu 56 de voturi pentru, 68 de voturi împotrivã ºi

- 3 abþineri, amendamentul a fost respins. Vã mulþumesc.

- Vã rog sã trecem la al doilea amendament. Domnule senator Horga, dacã îl susþineþi?

Da, priveºte acelaºi lucru.

Am sã vã rog sã votaþi.

Cu 59 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivã ºi o abþinere, acest amendament a fost respins. Deci ambele amendamente au fost respinse de plenul Senatului.

Listã!

Suntem de acord cu respingerea, întrucât prevederile au fost preluate de actul normativ analizat anterior.

Am înþeles. Vã mulþumesc. Comisia?

În urma dezbaterii proiectului de lege, comisia a hotãrât sã întocmeascã raport de respingere.

Vã mulþumesc, doamna senator.

- Da, dacã sunt puncte de vedere ale grupurilor parla-

- mentare? Nu sunt puncte de vedere.

- Supun la vot raportul comisiei. Vã rog sã votaþi. Mulþumesc.

Raportul comisiei a fost votat cu 89 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Supun la vot proiectul de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998. Cu da este votul de respingere.

Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi 11 abþineri a fost respins proiectul de lege.

Trecem la punctul 12 de pe ordinea de zi, propunerea legislativã pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor.

Doamna ministru, vã rog.

De asemenea, susþinem raportul de respingere, având în vedere cã prevederile au fost luate în actul normativ analizat anterior.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Grupurile parlamentare solicitã listã.

Supun la vot raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, cu toate amendamentele care au fost însuºite de minister. Vã rog sã votaþi.

Cu 70 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Supun la vot ºi proiectul de ordonanþã de urgenþã. Vã rog sã votaþi. Vã mulþumesc.

Cu 73 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001.

Am înþeles cã a venit domnul ministru. Revenim la poziþia 9 de pe ordinea de zi.

Da, sala îmi solicitã totuºi sã discutãm poziþia 11.

Domnule ministru, dacã tot aþi întârziat, vã rog sã aºteptaþi.

Poziþia 11, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor. Deci se leagã, este adevãrat. ªi punctul 12, la fel. Vom discuta pânã epuizãm subiectul.

Vã rog, doamna ministru.

Am înþeles. Comisia? Doamna senator.

În urma dezbaterii propunerii legislative, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune raport negativ ºi întocmeºte raport negativ.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Da, vã mulþumesc.

Da, punctul 13, propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale.

Vã rog, doamna ministru.

Suntem de acord cu respingerea.

De acord cu respingerea. Comisia?

Comisia pentru administraþie publicã ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma dezbaterii propunerii legislative, au stabilit întocmirea unui raport negativ ºi respingerea propunerii legislative.

Am înþeles.

Am înþeles, totodatã, cã are calitatea de iniþiator ºi domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Vã rog sã vã prezentaþi punctul de vedere.

Intervin ca iniþiator al acestui proiect de lege. Obiectul lui este, o datã, de a pune în concordanþã Legea nr. 189/1998 cu modificãrile ulterioare care au apãrut, adicã reglementarea privind Legea impozitului pe venit, ºi anume faptul cã 62% din acest impozit rãmâne la administraþia publicã localã, din care: cota de 35%, care reprezintã ceea ce rãmâne la nivelul unitãþii administrative, cota de 15%, pentru echilibrarea bugetelor locale, ºi cota de 10%, care rãmâne la bugetul propriu al consiliului judeþean.

Prin Legea bugetului, în afarã de aceastã cotã de 15% pe care consiliul judeþean o împarte pe unitãþi administrative, mai existã acele sume defalcate ce se pun la dispoziþia consiliilor judeþene pentru echilibrarea bugetelor locale.

În Legea administraþiei publice nr. 189/1998 se prevede: ”Criteriile de repartizare a acestor douã sume pe unitãþi administrative se stabilesc în Legea bugetului de stat.Ò

Din nefericire, nicãieri nu se prevede care este sancþiunea Ñ dacã ea nu este respectatã Ñ privitor la acele hotãrâri ale consiliilor judeþene, prin care se repartizeazã aceste sume pe unitãþi administrative.

În afara clarificãrilor din Legea finanþelor publice privind cele douã categorii de sume, în proiectul meu de lege am arãtat cã acest criteriu de repartizare se face prin legea anualã a bugetului ºi, în al doilea rând, cã nerespectarea acestui criteriu din Legea bugetului de stat sã atragã dupã sine nulitatea hotãrârii consiliului judeþean.

Stimaþi colegi, problema este sensibilã ºi importantã deoarece, din punctul meu de vedere, nici nu are culoare politicã, faptul nu priveºte un partid sau altul.

Migraþia primarilor cãtre partidul care conduce, în judeþul respectiv, la consiliul judeþean, funcþia executivã de preºedinþi ai consiliului judeþean prin pârghiile legate de existenþa unei majoritãþi pot determina ca sumele sã fie alocate preferenþial dacã nu rãspund la acest criteriu. Care sunt consecinþele?

Acest primar este un vector de opinie ºi faptul cã el candideazã pe listele unui partid, apoi, din interese de înþeles, ºi anume de a avea resursele pentru a-ºi putea onora platforma din campania electoralã, creeazã prejudicii mari României, deoarece, pânã la urmã, care va fi percepþia în rândul electoratului, dacã apartenenþa la un partid sau altul poate fi un lucru atât de neînsemnat pentru acest primar?!

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã prezint scuze cã nu v-am invitat la masa iniþiatorilor, dar expunerea a fost fãcutã corespunzãtor.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare existã puncte de vedere, solicitãri de intervenþie?

Am auzit deja punctul de vedere al comisiei ºi al ministerului, care solicitã respingerea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule senator. Vã mulþumesc, doamna ministru.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

O listã.

Da. Pentru toate grupurile parlamentare, vã rog, listã. La punctul 9 de pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind participarea României la finanþarea realizãrii sistemului de comunicaþii ºi informaticã al Brigãzii din Sud-Estul Europei (SEEBRIG).

Domnule ministru, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

**Domnul Sorin Encuþescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aºa dupã cum ºtiþi, începând cu 1 noiembrie 2001, România deþine preºedinþia Comitetului de coordonare a procesului reuniunilor miniºtrilor apãrãrii din sud-estul Europei ºi a Comitetului director politico-militar.

Unul din obiectivele politico-militare asumate de România pentru perioada deþinerii preºedinþiei este finalizarea procesului de operaþionalizare a Brigãzii din SudEstul Europei. Un element important pentru operaþionalizarea acestei brigãzi îl constituie realizarea sistemului de comunicaþii ºi informaticã, sistem al cãrui cost se ridicã la suma de 10.800.000 dolari. În calitatea de deþinãtor al preºedinþiei, România urmãreºte identificarea surselor financiare pentru etapele consacrate finalizãrii realizãrii acestui sistem de comunicaþii ºi informaticã.

Participarea României ca primã naþiune membrã a iniþiativei sud-est europene la finalizarea realizãrii acestui sistem de comunicaþii ºi informaticã subliniazã rolul activ pe care România îl are în aceastã perioadã a exercitãrii preºedinþiei ºi, în acelaºi timp, deschide calea contribuþiilor naþionale, ºi reprezintã, de asemenea, avantajul cã România ar putea beneficia în mod direct de utilizarea acestui sistem într-un interval de 4 ani, în perioada în care comandamentul brigãzii va funcþiona pe teritoriul þãrii noastre, respectiv la Constanþa, începând cu 1 septembrie 2003.

Totodatã, aceste demersuri vor amplifica eforturile de integrare a României în structurile de securitate euroatlantice, consolidând statutul nostru de generator de securitate în zona sud-est europeanã.

Având în vedere aceste considerente, vã adresãm rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Vã rog, domnule preºedinte.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a analizat acest proiect de lege ºi îl supune spre aprobare plenului Senatului fãrã propuneri de modificare a textului adoptat de Camera Deputaþilor. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt intervenþii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Cu 83 de voturi pentru, 13 împotrivã ºi 7 abþineri a fost adoptat raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Trecem la punctul 14 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege al audiovizualului.

Vã rog, domnule ministru.

Vã rog, din partea Comisiei pentru culturã, culte, arte ºi mijloace de informare în masã.

Este un proiect de lege foarte important ºi nu mai avem foarte mult timp, dar sã începem prezentarea. Domnule ministru, vã rog.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu** Ñ _ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

Din punctul nostru de vedere, proiectul Legii audiovizualului cuprinde elemente absolut noi. Ele sunt remarcate ºi în raportul comisiei. Existã niºte amendamente care au fost respinse de comisie, la care se va face trimitere. Vreau sã spun cã acest proiect precizeazã foarte clar noile condiþii care au apãrut de când, tot de la aceastã masã, cu un deceniu în urmã, susþineam proiectul care a devenit lege. Pe atunci însã nu existau probleme foarte numeroase, ele apãrând între timp, ºi legea asta vine ºi lãmureºte de la problema difuzãrii, a retransmisiei la problema licenþei. Propune licenþa dualã, discutã despre publicitate, despre teleshopping, despre sponsorizare, lucruri care nu erau în legea de acum 10 ani la care personal am participat.

Vã propunem sã o adoptãm.

Domnul secretar de stat Malacopol de la Comunicaþii, în cazul în care eu va trebui sã plec, ca sã fiu la Camera Deputaþilor, va continua dumnealui.

## **Domnul Nicolae Pãtru**

**:**

Senatul este mai important decât Camera Deputaþilor.

ªtiu, dar trebuie sã dau rãspunsul ºi acolo. Este o dublã iniþiativã, a Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi a Ministerului Comunicaþiilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Din partea Ministerului Comunicaþiilor, aveþi ceva de adãugat, domnule secretar de stat? Nu.

Vã rog, din partea Comisiei pentru culturã, culte, arte ºi mijloace de informare în masã, domnul senator Zanc.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este vorba despre o lege extrem de importantã. De altfel, cum observaþi, este lege organicã.

Proiectul iniþiatorilor a suferit în cadrul dezbaterilor din comisie modificãri importante, dar asupra cãrora iniþiatorii au fost de acord cu membrii comisiei. Discuþia s-a purtat pe fondul unor dezbateri, intervenþii ale unor experþi de la Consiliul Europei, de la Comisia europeanã pentru audiovizual, aºa încât am încercat sã reþinem tot ceea ce era semnificativ pentru a adopta o lege bunã, modernã, în pas cu cerinþele Comunitãþii Europene. De altfel, face parte din punctajul pentru acquis-ul comunitar.

În final, majoritatea covârºitoare a articolelor legii a fost adoptatã cu votul întregii comisii, mai puþin 4 amendamente care, de altfel, sunt anexate ºi asupra cãrora iniþiatorii urmeazã sã se pronunþe dacã le menþin, dacã le susþin sau nu.

Comisia a dat raport favorabil ºi vã adresez rugãmintea în numele ei de a susþine ºi a adopta aceastã lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îi voi ruga pe iniþiatori sã ne spunã dacã îºi însuºesc amendamentele adoptate de Comisia pentru culturã, culte, arte ºi mijloace de informare în masã.

Da.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Vã însuºiþi amendamentele. Vã mulþumesc. Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar Partidul România Mare, domnul senator Mihai Ungheanu.

Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

E odihnit din China.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Nu a fost chiar odihnã, domnule senator. Domnilor colegi,

Aceastã lege este una dintre cele mai importante care s-au supus atenþiei Senatului prin dezbaterea ºi prelucrarea în comisie din 2000 încoace. Noi, ca societate modernã, trãim într-un mediu audiovizual foarte puternic, cu capacitate moderatoare foarte mare. Vechea reglementare nu era suficientã. Actuala reglementare completeazã evident legea anterioarã, conform constatãrilor ºi concluziilor.

Ne aflãm în faza unui progres evident ºi din acest punct de vedere trebuie felicitatã comisia ºi, în mãsura cuvenitã, iniþiatorii.

Munca comisiei a fost extrem de lungã ºi complicatã, eu însumi am cerut o amânare, mai ales cã iniþiatorii nu s-au pus de acord înaintea prezentãrii în faþa comisiei, ºi asupra acestui lucru voi reveni. Suntem datori sã avem în vedere audiovizualul, sã mergem pe o reglementare nouã, pe o lege nouã. Ea se aflã în faþa noastrã.

Aº vrea sã spun totuºi câteva lucruri. În ciuda lucrurilor foarte bune care se pot spune despre aceastã lege, sunt câteva chestiuni discutabile.

Una dintre aceste chestiuni este cã, prin hotãrârea luatã în comisie, sunt exceptaþi de la trecerea prin Comisiile pentru culturã câþiva dintre membrii consiliului de administraþie, ceea ce este anormal. Parlamentul, Senatul ºi Camera Deputaþilor sunt acele forme de lucru democratice, care pot ºi trebuie sã facã triajul ºi sã fie grila de lucru în materie de audiovizual.

Mã refer la faptul cã s-a cerut ºi s-a obþinut, în condiþii, de altfel, discutabile, dupã pãrerea mea, ca reprezentanþii Guvernului ºi reprezentanþii Preºedinþiei sã nu mai treacã prin Comisiile pentru culturã de la Camera Deputaþilor ºi Senat, ceea ce este anormal, este împotriva practicilor ºi împotriva viziunii de lucru care se obiºnuieºte în asemenea condiþii ºi împotriva a numeroase reglementãri.

Nu este firesc ca reprezentanþii Guvernului sã nu întâlneascã filtrul, opinia Camerei, ºi sã nu aibã de-a face cu Camera Deputaþilor ºi Senatul. Nu este normal ca, aºa cum ne aratã Constituþia, Parlamentul sã nu poatã sã aibã un cuvânt de spus în legãturã cu reprezentantul Preºedinþiei ºi cu reprezentanþii Guvernului.

Nu. Anglia este sigur exemplul cel mai bun... Danemarca.

Dar sã ne întoarcem la chestiunea noastrã. S-a ales, în lege, o cale de mijloc. Eu sunt pentru cât mai puþinã publicitate comercialã. ªi aici s-au fãcut amendamente nu numai de cãtre membrii P.R.M. din comisie, au fost ºi alte amendamente, pentru cã trebuie sã ocrotim pe cât putem pe telespectatorul nostru, în legãturã cu aceastã invazie publicitarã, care este o formã de culturã negativã ºi care are efecte foarte nocive. Eu cred cã þãrile care nu admit publicitatea comercialã la televiziunile de stat fac foarte bine ºi cã era bine ca legea noastrã sã cuprindã mari rezerve sau totale în legãturã cu acest lucru.

ªi aici existã un amendament pe care îl va susþine un coleg de la P.R.M.

Ce vreau sã spun în legãturã cu modul de lucru în comisie? ªi are legãturã cu recenta scrisoare a premierului cãtre Senatul României. Comisiile au mari dificultãþi atunci când cei cu care colaboreazã din partea Guvernului, iniþiatorii, nu sunt în forma ºi în modalitatea de lucru cuvenitã ºi convenitã. Ne-am trezit în situaþii în care aveam veniþi din afara Senatului, ca invitaþi, specialiºti foarte mulþi, pânã la 14, care nu erau de acord, ei între ei, asupra textului, ºi discutau în faþa noastrã, luând timpul comisiei ºi locul senatorilor. O dislocare, de fapt, o împuþinare a rolului Senatului ºi a activitãþii legislative fireºti.

Eu sunt împotriva acestui lucru, m-am pronunþat ºi vreau sã subliniez cã iatã, din nou, caz concret, Guvernul este cel care ne face dificultãþi în munca Senatului. Probã este ºi lungul timp care ne-a trebuit ca sã ajungem la finalizarea acestei legi. ªi asta, vreau sã vã spun cã nu din pricina comisiei, care a lucrat din plin ºi a încercat sã îºi facã datoria.

Subliniez ºi aici încã o datã cã nu este normal sã avem 14 invitaþi la alcãtuirea unei legi, când ei trebuiau ca înainte de a intra pe uºa Senatului sã fie clarificaþi, sã îºi elucideze problemele ºi sã vinã cu un text unic sau mãcar cu formulãri convenabile.

Mai mult decât atât, s-au fãcut modificãri peste modificãri, peste textul ºi hotãrârea comisiei, pânã la urmã, acceptate de comisie, dar este o modalitate de lucru incorectã, care nu respectã instituþia parlamentarã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului P.S.D. (social-democrat ºi umanist), are cuvântul domnul senator Ion Solcanu, cu rugãmintea cã, pentru a continua dezbaterile pe acest proiect de lege, va trebui solicitat votul Senatului pentru continuarea dezbaterii, fiind ora 18,00.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Chiar doream sã solicit, în numele Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), sã continuãm dezbaterile la acest proiect de lege extrem de important, care este o lege organicã, ºi dupã ora 18,00, pânã la finalizare, rãmânând ca ºi întrebãrile ºi interpelãrile sã fie fãcute ulterior.

Domnule preºedinte,

Nu voi reþine atenþia Senatului mai mult de douã minute pe probleme de dezbateri generale la acest proiect de lege.

În ce mã priveºte, am asistat la a treia lege pe care o adoptã Parlamentul României pe acest domeniu al audiovizualului, legea principalã ºi apoi o amendare a acelei legi, ºi sunt îndreptãþit sã spun cã dintre toate aceste legi proiectul pe care îl dezbatem astãzi este cel

mai complet, este un proiect de lege modern, care este în deplin acord cu legile similare din Europa.

A fost îndelung discutatã cu reprezentanþi ai Parlamentului European, ai Consiliului Europei ºi chiar multe dintre propunerile adoptate depãºesc ºi standardele europene.

Fireºte cã unele dintre observaþiile distinsului coleg antevorbitor, domnul senator Mihai Ungheanu, pot fi dezbãtute ºi meritã, poate, o atenþie, dar în acest stadiu legea este foarte bine fãcutã.

Putem discuta dacã un reprezentant al Preºedinþiei mai trebuie sã fie trecut prin audierea Comisiilor de culturã ale celor douã Camere ºi apoi sã fie supus Parlamentului. Am preluat din vechea lege aceastã modalitate, ºi anume reprezentanþii Guvernului ºi ai Preºedinþiei sã nu mai fie trecuþi prin comisiile de specialitate. Dupã cum Ñ ºi cu aceasta chiar vreau sã închei Ñ, ca un pas mai departe pe direcþia independenþei totale a Consiliului Naþional al Audiovizualului, este cã un vot negativ dat pe raportul de activitate al C.N.A nu conduce în mod automat la destituirea Consiliului Audiovizualului.

Deci este un proiect de lege modern ºi în consens cu legislaþia europeanã, fapt pentru care solicit votul pentru acest proiect de lege.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mulþumesc, domnule senator.

Pentru a putea continua dezbaterile la acest proiect de lege,

Am votat ordinea de zi!

Am depãºit ora 18,00.

Procedurã!

Vã rog, domnule senator.

Am votat ordinea de zi pânã la ora 18,00. Aici ne oprim, pentru cã metoda de lucru a Grupului P.S.D. nu este cea mai bunã. Au mai fãcut asta, au încãlcat, dupã ora 18,00, prin vot, prin forþã, o regulã a Senatului ºi nu este bine sã practicãm la nesfârºit asta.

Era o propunere. Nu cred cã aveþi latitudinea sã acuzaþi în bloc, domnul...

Eu am vorbit... E dreptul meu sã vã fac...

Pãi, ºi al meu.

Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Este dreptul unui grup parlamentar sã supunã atenþiei plenului, ºi plenul este suveran sã hotãrascã, sã decidã prin vot asupra modificãrii programului de lucru.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Este vorba de revenirea la un vot.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Am fãcut adeseori acest lucru, ºi nu acum, ci de zeci de ani, de când legiferãm în Senatul României. Deci o putem face ºi acum. Dacã dumnealor vor sã plece de pe acum la denie, fireºte cã pot sã plece, nu e nici o problemã.

Am sã vã rog... Celelalte grupuri parlamentare dacã doresc intervenþii?

Vã rog frumos, domnule senator Panã.

Susþinem propunerea fãcutã de Grupul parlamentar P.R.M. A fost un vot, un program... Ora 18,00 însemna încheierea ordinii de zi ºi intrarea în interpelãri. Mulþumesc.

Da. Alte intervenþii?

Domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.

Consider cã acest proiect de lege este foarte important ca sã prelungim dezbaterile lui într-o orã mai puþin potrivitã ºi cred cã trebuie sã pãstrãm programul deja aprobat, indiferent dacã ne ducem sau nu la denii. Aceasta este o altã problemã.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Singura apreciere pe care îmi permit s-o fac este cã solicitarea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) este regulamentarã ºi sunt obligat s-o

## **Domnul Mircea Mihordea**

**:**

Cum sã fie regulamentarã?!

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

E regulamentarã. Da, solicitarea de prelungire a dezbaterii. Este adresatã...

Dacã-mi permiteþi, domnule senator! Dacã-mi permiteþi! Prelungirea dezbaterii este solicitatã plenului. Plenul are calitatea sã se pronunþe. Plenul poate sã refuze.

## **Domnul Mircea Mihordea**

**:**

S-a votat un program.

Am sã vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã rog, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, vã rog frumos, tot o chestiune de procedurã.

Vã rog, da. Vã rog, aveþi cuvântul.

Mã iertaþi! Poftiþi, domnul Quintus.

Dacã supuneþi la vot Ñ ºi sigur cã puteþi sã faceþi acest lucru Ñ trebuie sã spuneþi ºi pânã când prelungim aceste dezbateri.

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã aveþi în vedere faptul cã, dacã aceastã propunere ar fi fost fãcutã înainte de a supune la vot programul acestei zile, puteam discuta despre ea. În momentul în care am votat programul, este autoritatea lucrului judecat.

Am înþeles.

Vã rog, domnul senator Solcanu.

Domnule preºedinte,

Suntem în Sãptãmâna Patimilor ºi e pãcat sã ne încrâncenãm chiar în Sãptãmâna Patimilor...

Înþeleg cã renunþaþi la propunere.

... fapt pentru care chiar renunþ la propunerea pe care am fãcut-o, rãmânând sã dezbatem proiectul de lege cu multã temeinicie. Vreau sã spun, însã, cã este un proiect de lege extrem de important ºi este solicitat de Consiliul Europei.

Mulþumesc, domnule senator. Vã rog, domnul ministru.

De data aceasta, nu ca ministru, ci ca senator.

Sigur, se va lua aceastã hotãrâre. Vreau, însã, sã le spun tuturor colegilor, indiferent de grup parlamentar, cã am înþeles decizia dumneavoastrã dinainte, dar ne este cerut la Bruxelles, ca unic element de acquis comunitar. Acest vot ar fi fost de dorit sã fie în luna în care a fost anunþat, adicã în luna aprilie. Poate fi un detaliu care sã nu conteze pentru foarte mulþi. El nu mai poate sã fie votat în luna în care România ºi-a luat rãspunderea cã îl va trece mãcar printr-una din Camerele Parlamentului.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Mihai Ungheanu.

Toatã lumea începe sã fie de acord sã nu mai avem aceastã prelungire, din care nu putem obþine mare lucru, însã eu aº vrea sã revin. Dacã, într-adevãr, Guvernul dorea sã fie prompt, nu împingea Senatul, printr-o nepregãtire a discuþiilor din comisie, pânã unde am ajuns. Puteam sã câºtigãm timp înainte vreme.

Deci eu cred cã tot ca iniþiator, ºi nu ca senator, aþi fãcut aceastã intervenþie, domnul...

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mulþumesc, domnule senator.

Pentru stenogramã, sunt obligat sã precizez, ca sã se consemneze Ñ o secundã, domnule ministru! Ñ, cã s-au exprimat la dezbateri generale doar douã grupuri parlamentare, Grupul parlamentar P.R.M. ºi Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Întrerup discuþiile la acest subiect... continuã atunci când va fi programatã pe ordinea de zi, cu dreptul la intervenþie al celorlalte grupuri parlamentare care nu au intervenit pe dezbateri generale ºi cu discuþia pe fond a proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Am sã vã rog sã aveþi în vedere cã la casete aveþi ordinea de zi care urmeazã sã fie dezbãtutã în ºedinþele din 7Ñ9 mai 2002.

Trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi, de astãzi, întrebãri, interpelãri.

Am sã vã rog sã deschidem capitolul întrebãri, interpelãri.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) are 14 minute, dar nu are înscrieri la intervenþii, Grupul parlamentar al Partidului România Mare are 8 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat are 3 minute, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal are 3 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România are 3 minute, ºi independenþii, 3 minute.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România ºi independenþii nu au întrebãri adresate Executivului.

Dau cuvântul doamnei senator Angela Mihaela Bãlan, care are o întrebare adresatã Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Doamna senator, vã rog, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Un studiu realizat de Comisia Economicã pentru Europa a Organizaþiei Naþiunilor Unite concluzioneazã cã pânã în 2020 peste 80% din casele ºi apartamentele din România pot deveni nelocuibile, ele ajungând, de fapt, la sfârºitul ciclului lor de viaþã.

În acelaºi timp, în România nu existã mecanisme de subvenþionare disponibile în cazul unor dezastre naturale.

În acest context, îl întrebãm pe domnul ministru Miron Mitrea cum va fi rezolvatã discrepanþa dintre condiþiile materiale de locuire din România ºi prioritãþile urmãrite, în prezent, în domeniu, prin Programul de guvernare.

Ce politicã va întreprinde ministerul pentru a-ºi alcãtui un fond de locuinþe necesar în acordarea unui adãpost temporar celor care suferã în urma unui cataclism?

Dar pentru a asigura locuinþe decente, solide, sigure, cetãþenilor acestei þãri?

Rugãm, rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Gheorghe Flutur, care are douã întrebãri adresate Ministerului Administraþiei Publice ºi Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Vã rog sã le prezentaþi pe amândouã, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima întrebare este adresatã Ministerului Administraþiei Publice, domnului ministru Octav Cozmâncã.

Având în vedere faptul cã legile de retrocedare a proprietãþilor funciare din România, respectiv Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 ºi Legea nr. 1/2000, au fost modificate anul trecut prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 102, vã rog, domnule ministru, sã îmi comunicaþi stadiul aplicãrii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2001, de la 1 ianuarie 2002 pânã în prezent, pe judeþe ºi pe categorii de terenuri agricole ºi forestiere.

Solicit în mod expres sã se precizeze suprafeþele puse efectiv în posesie ºi numãrul de titluri de proprietate emise.

Conform art. 13 din Ordonanþa de urgenþã susmenþionatã, prefectul, în calitatea sa de preºedinte al comisiei judeþene, poate sã ia mãsuri de atragere a rãspunderii pentru primarii care împiedicã, în orice mod, reconstituirea dreptului de proprietate.

Vã rog sã îmi comunicaþi, domnule ministru, câte sancþiuni au fost aplicate ºi sã nominalizaþi cazurile.

Solicit rãspuns scris ºi, dacã se poate, pe suport magnetic.

A doua întrebare este adresatã ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, domnului ministru Ilie Sârbu.

Având în vedere importanþa cu totul deosebitã a sectorului agricol în cadrul economiei naþionale ºi þinând seama de pachetul de acte normative existente pentru acest sector, vã rog sã îmi comunicaþi urmãtoarele:

1. numãrul de exploataþii agricole constituite pe judeþe, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001, pe zone fitoclimatice, respectiv câmpie, deal, munte;

2. valoarea subvenþiilor ºi a primelor, precum ºi numãrul de beneficiari de la începutul anului 2002 pânã la zi, conform acestei ordonanþe;

3. stadiul realizãrilor din campania de primãvarã a anului 2002, pregãtirea terenului pentru însãmânþãri, erbicidãri ºi tratamente fitosanitare, semãnat, erbicidat, culturi de toamnã, toate pe judeþe;

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Gheorghe Acatrinei, care are o întrebare adresatã Regiei Naþionale a Pãdurilor.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, întrebarea era adresatã Regiei Naþionale a Pãdurilor. Am primit ºi rãspunsul, sub semnãtura domnului ministru al agriculturii, industriei alimentare ºi pãdurilor, ºi sunt de acord cu rãspunsul pe care mi l-a dat.

Mulþumesc.

Am, domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi un minut, am ºi o interpelare scurtã. Într-un minut...

Vã rog.

Interpelarea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Din ultima vizitã a oficialilor Fondului Monetar Internaþional, autoritãþile de la Bucureºti, prin vocea ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale, Marian Sârbu, inclusiv a domnului ministru al privatizãrii, Ovidiu Muºetescu, au declarat, în primul rând, cã în perioada care urmeazã vor fi disponibilizaþi peste 25.000 de salariaþi, iar domnul Ovidiu Muºetescu spune cã, la toate obiectivele care urmeazã sã se vândã de acum înainte, cumpãrãtorii nu vor mai avea obligaþia pãstrãrii forþei de muncã. Acestea sunt niºte mãsuri deosebit de drastice ºi, fãrã nici o îndoialã, ele vor duce la creºterea tensiunilor sociale.

Guvernul, prin obiectivele pe care ºi le-a propus privind creºterea economicã, în urma acestor mãsuri, dupã pãrerea mea... este pus în pericol Programul Guvernului.

De aceea, eu consider cã intenþiile celor doi miniºtri sunt de-a dreptul iresponsabile, aºa cum au declarat ei, ºi materializarea acestora va avea ca rezultat miºcãri de stradã, de mare amploare, la care, sigur, se vor adãuga ºi ceilalþi care au fost disponibilizaþi mai înainte, care pot duce la lucruri destul de grave pentru Guvern ºi, sinceri sã fim, noi, Partidul România Mare, nu dorim aºa ceva, la ora actualã, în perioada prin care trece þara.

De aceea, solicit primului-ministru Adrian Nãstase sã cheme la ordine pe ministrul privatizãrii, Ovidiu Muºetescu, ºi pe cel al muncii ºi solidaritãþii sociale, Marian Sârbu, în vederea clarificãrii poziþiei cu care au apãrut în presã ºi sã ia mãsurile care se impun, pentru cã eu consider cã cei doi miniºtri, asta este o pãrere a mea, sunt douã verigi cam subþiri în Guvern.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc, domnule senator. Permiteþi sã-mi dau cuvântul.

Am douã întrebãri. Prima este adresatã domnului ministru Mihai Tãnãsescu.

În declaraþii publice recente, atât domnul prim-ministru Adrian Nãstase, cât ºi ministrul finanþelor publice, domnul Mihai Tãnãsescu, au recunoscut cã bugetul de stat pe anul 2002 a înregistrat o nerealizare de venituri de aproximativ 8.400 miliarde.

În aceastã situaþie, vã rog sã precizaþi, domnule ministru, ce aveþi în vedere pentru reducerea evaziunii fiscale, fiind evident cã majorarea accizelor, introducerea T.V.A.-ului în turism ºi majorarea impozitului pe profit au efect contrar.

2. Care sunt argumentele economice ºi logice pentru care aþi fost de acord cu acordarea de scutiri de datorii la S.N.T.R. ºi ”RafoÒ Oneºti?

A doua întrebare este adresatã domnului ministru Marian Sârbu, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

În conformitate cu Legea nr. 150/2000 privind protecþia cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, prin Agenþia Naþionalã de Ocupare ºi Formare Profesionalã, coordoneazã ºi controleazã aceastã activitate, art. 14, având ºi atribuþii speciale privind activitatea agenþilor de ocupare a forþei de muncã, art. 15.

Legea este urmatã de normele metodologice de aplicare ºi de o hotãrâre de Guvern. Prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.320 din 27 decembrie 2001, se înfiinþeazã Oficiul Naþional pentru Recrutare ºi Plasarea Forþei de Muncã în Strãinãtate, în fruntea cãruia este numitã de cãtre domnul ministru Marian Sârbu doamna Daniela Andreescu, demisã din minister în urma unui scandal privind comisioanele încasate pentru forþa de muncã care ar fi urmat sã lucreze în Togo. Demisia a fost fãcutã în perioada în care ministru al muncii era domnul ministru Athanasiu.

Vã rog, domnule ministru, sã ne explicaþi în Senat de ce a fost necesarã înfiinþarea Oficiului Naþional pentru Recrutare ºi Plasarea Forþei de Muncã în Strãinãtate, în condiþiile în care ministerul ºi comisia de acreditare îndeplineau foarte bine rolul de protecþia cetãþenilor, în calitate de autoritate publicã cu atribuþii de specialitate.

Domnule preºedinte, una am predat-o, întrucât are aproximativ aceeaºi tematicã ca ºi a colegului meu Flutur.

Am înþeles, aveþi douã...

Ca atare, am douã. Domnule ministru Ilie Sârbu,

Vã rog sã precizaþi care sunt cauzele ce au determinat neelaborarea normelor de aplicare a Legii zootehniei, care a apãrut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 72 din 2002, iar dupã 60 de zile, aºa cum se prevede în proiectul de lege, trebuia sã aparã aceste norme metodologice.

1. De ce nu au fost elaborate normele metodologice

pânã acum?

2. Care sunt cauzele de neelaborare la timp a acestor norme metodologice?

A doua întrebare este adresatã domnului ministru Dan Ioan Popescu.

Zona din jurul oraºului Darabani, judeþul Botoºani, acolo unde se spune cã se pune harta în cui, dispune, la ora actualã, de o importantã cantitate de zãcãminte.

O parte dintre acestea sunt, la ora actualã, exploatate, aºa cum este nisipul cuarþos de la Udeºti sau de la Mina Miorcani, însã nu la întregul potenþial, cu toate cã se extrag ºi bile de silex, mult cãutate la export.

Nu ºtim dacã dumneavoastrã cunoaºteþi cã la Ivãncuþi, comuna Pãltiniº, existã un important zãcãmânt de ghips cu o puritate deosebitã ºi asupra cãruia s-au fãcut anumite prospecþiuni geologice, iar la noi, pentru uzul medical ºi nu numai, se importã ghips.

De asemenea, în partea de sud a þinutului dãrãbãnean, mai exact lângã Viiºoara, se gãseºte un zãcãmânt de bentonitã.

Domnule ministru,

Exploatarea acestor zãcãminte ar duce la dezvoltarea zonei din jurul oraºului Darabani ºi nu numai. Vã rugãm, domnule ministru, sã ne precizaþi în scris ºi verbal care sunt intenþiile ministerului pe care îl conduceþi în ceea ce priveºte exploatarea acestor zãcãminte.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Tot din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, ultima întrebare, adresatã Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Domnul senator Nicolae Pãtru.

Domnului ministru Dan Ioan Popescu.

Este cunoscutã drama locuitorilor din Ocnele Mari, judeþul Vâlcea, rãmaºi fãrã gospodãrii ca urmare a scufundãrilor de teren din zonã.

În loc ca sumele acordate pentru refacerea gospodãriilor acestor familii sã fie cheltuite cu mare chibzuinþã, prin organizarea unei licitaþii publice pentru lucrãrile de construcþii, s-a preferat procedura nelegalã a încredinþãrii directe a tuturor lucrãrilor unei singure firme, care, de altfel, nu este specializatã în acest domeniu.

Care a fost raþiunea prin care pentru lucrãrile de amenajare, drumuri, canalizare ºi apã nu s-a organizat licitaþie publicã potrivit art. 9 din Ordonanþa nr. 60/2001 privind achiziþiile publice, atâta timp cât, potrivit art. 13 punctul c) din aceeaºi ordonanþã, valoarea maximã admisã pentru încredinþarea directã este echivalentul a 100.000 de euro, în timp ce contractul atribuit de S.C. ”ImsatÒ Ñ S.A. Govora este de peste douãzeci ºi cinci miliarde lei?

Solicit rãspuns scris.

Mulþumesc, domnule senator. Trecem la interpelãri.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, domnul Adrian Pãunescu.

Lipseºte.

Lipseºte.

Din partea Grupului parlamentar al partidului România Mare, doamna senator Angela Mihaela Bãlan, care are o interpelare adresatã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Statisticile Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, mass-media scot în evidenþã un fenomen mai mult decât îngrijorãtor. În România s-au dezvoltat în ultimii ani microbi consideraþi de mult eradicaþi în statele civilizate, þara noastrã putând sã se transforme într-un fel de laborator în care studenþii mediciniºti sau biochimiºti din Vest ar putea veni sã-i studieze.

Printre afecþiunile mai des sau mai noi care fac ravagii în rândul românilor se numãrã: tuberculoza, sifilisul, meningita, conjunctivita, hepatita viralã ºi altele. Mai nou, proliferarea râiei, pãduchilor, cãpuºelor.

În condiþiile bugetului auster al sãnãtãþii, al divergenþelor permanente dintre minister ºi Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale, al blândeþii legilor ce privesc apãrarea sãnãtãþii fizice ºi psihice a românilor, dar, mai ales, a lipsei de fermitate a organelor ce trebuie sã le aplice, Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor, Asociaþia Românã a Cãrnii ºi altele, nu este greu de presupus cã ºi alte maladii ale evului mediu sau chiar ale antichitãþii s-ar putea ivi pe meleagurile mioritice.

Întrebãm în acest context cum preconizeazã ministerul rezolvarea acestor probleme grave de sãnãtate ale românilor, dacã programele pe care le are deschise sunt urmãrite, ºi rezolvarea lor, de funcþionarii ministerului. Rugãm, rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna senator.

Domnul senator Gheorghe Flutur, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã din nou Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnului ministru Ilie Sârbu.

În urma deplasãrilor în þarã, am fost sesizat, domnule ministru, de apariþia unor disfuncþionalitãþi în aplicarea Ordinului nr. 117/2002, emis de dumneavoastrã în vederea sprijinirii producãtorilor agricoli pentru achiziþionarea de instalaþii de irigat.

Doresc sã vã semnalez aceste nereguli ºi sã vã solicit implicarea în rezolvarea lor dupã cum urmeazã: 1. Unele societãþi producãtoare de echipamente de irigat vând, sub incidenþa sus-menþionatului ordin, instalaþii aduse din import asupra cãrora se executã numai operaþiuni de asamblare sau sunt second-hand recondiþionate.

2. Au apãrut surprinzãtor de mulþi dealeri care racoleazã potenþialii clienþi chiar de la sediul direcþiilor agricole judeþene, aceºtia oferindu-se sã avanseze echivalentul celor treizeci de procente obligatorii pentru a beneficia de subvenþia de 70% de la stat, condiþionând acest lucru de eliberarea unui ordin de platã garantat, plãtibil dupã recoltã, dacã beneficiarul va cumpãra de la aceºtia utilajele respective.

3. Avem în vedere exemplul din Insula Mare a Brãilei, unde firme din Braºov ºi Piatra-Neamþ oferã un numãr însemnat de unitãþi de irigat ce nu pot fi produse la aceastã orã în þarã de nici un fabricant autohton.

În concluzie, prevederile Ordinului nr. 117/2002 sunt eludate fie prin producþie fictivã, echipamentele fiind numai parþial asamblate în România, fie prin livrarea de utilaje second-hand, uºor recondiþionate.

Vã rugãm, domnule ministru, sã urmãriþi acest fenomen care poate avea repercusiuni asupra producãtorilor autohtoni ºi vã rog sã îmi comunicaþi în scris dupã o analizã atentã, mãsurile pe care le aveþi în vedere a le lua pentru respectarea Ordinului nr. 117/2002.

Solicit rãspunsul în scris. Mulþumesc.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei.

A susþinut-o.

## Da, mã scuzaþi.

Domnul senator Ilie Petrescu, legat de dreptul de proprietate, Ministerul Administraþiei Publice ºi Ministerul Justiþiei.

Numai la administraþie.

Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al Administraþiei Publice Locale, Octav Cozmâncã.

Domnule ministru,

În conformitate cu prevederile Constituþiei României, respectiv art. 1 alin. (3), art. 41 alin. (1), (2) ºi (3), art. 43 alin. (1), art. 134, lit. f) ºi art. 135 alin. (1), ”Cetãþenilor români le este garantat ºi ocrotit dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor proprii.Ò

Cu toate acestea, mai mulþi cetãþeni din comuna Sliveºti, sat ªura, judeþul Gorj au fost prejudiciaþi, pierzându-ºi dreptul lor de proprietate asupra unor terenuri ce le aparþineau de drept sau pe care le moºteniserã de la înaintaºii lor direcþi.

În urma unor procese mai mult decât discutabile, pronunþate în cauzã pe baza unor probe falsificate ºi livrate

de Arhivele Statului Ñ Filiala Gorj ºi de funcþionarii din cadrul Primãriei Sliveºti, respectiv inginer agronom Covrigel Virgil, secretar Lupºoru Dorel ºi primarul inginer Fotescu Liviu, astãzi reprezentanþii organismului internaþional la care România intenþioneazã sã adere criticã abuzurile funcþionarilor publici, motiv pentru care vã întreb: cum a fost posibil ca mai mult de cincisprezece familii din satul ªura sã fie deposedate de terenuri ce le aparþineau, prin intermediul celor plãtiþi din banii publici sã respecte Constituþia ºi legea, deci sã apere dreptatea ºi proprietatea cetãþeanului?

Vã rog sã îmi comunicaþi ce mãsuri intenþionaþi sã luaþi pentru îndreptarea abuzurilor sãvârºite cu ajutorul celor enumeraþi mai sus, care au nedreptãþit astfel, lipsindu-i de drepturile lor de proprietate, pe numiþii: Fia Dumitru ºi Elena, Ioana Giurãscu, Cautã Vasile ºi Elisabeta, Victoria Hobeanu, Cilibiu Maria, Cioabã Elena, Baloºin Maria ºi Ion din comuna Sliveºti, sat ªura. Vã mulþumesc anticipat.

Mulþumesc, domnule senator.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, adresez ºi eu o interpelare doamnei ministru a integrãrii europene.

În condiþiile în care susþinerea de cãtre Guvern a producþiei agricole prin prime, subvenþii ºi alte forme de sprijin este extrem de modestã, o speranþã, poate unicã, ce a rãmas pentru mediul rural, este Programul SAPARD.

Dupã cum vã este cunoscut, Programul SAPARD este Instrumentul Financiar de Preaderare pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã, având ca obiectiv prioritar facilitarea acquis-ul comunitar ºi consolidarea cadrului necesar dezvoltãrii durabile a sectorului agricol ºi a zonelor rurale.

Administrarea SAPARD presupune o construcþie instituþionalã ºi o adaptare legislativã, având ca obiectiv principal acreditarea Agenþiei SAPARD.

Pentru ca agenþia sã devinã operaþionalã ºi, în consecinþã, sã poatã derula fondurile atât de necesare pentru redresarea agriculturii ºi pentru modernizarea infrastructurii rurale, dupã acreditarea în ansamblu trebuie obþinutã acreditarea ºi emiterea deciziei Comisiei Europene.

Indiscutabil, au fost parcurse importante etape: promulgarea Legii nr. 316/2001 ºi a Legii nr. 317/2001 prin care se ratificã acordul anual ºi multianual de finanþare, aprobarea Hotãrârii Guvernului nr. 339/2001 privind autorizarea de management a proiectului ºi înfiinþarea Comitetului de monitorizare SAPARD ºi a Hotãrârii Guvernului nr. 859/2001 privind utilizarea Fondului naþional pentru Programe SAPARD.

Au fost stabilite prioritãþile de intervenþie, au fost elaborate manuale de procedurã, au fost definitivate structurile organizatorice, centrale ºi teritoriale, cu sedii, dotãri, organisme, locuri ºi aºa mai departe.

Toate aceste eforturi interne nu valoreazã însã nimic în absenþa acreditãrii Comisiei Europene, care întârzie, inclusiv dupã ultima deplasare la Bucureºti a delegaþilor de la Bruxelles, aceºtia limitându-se la încheierea unui protocol cu Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei în aprilie 2002.

Vã rog sã ne informaþi, doamnã ministru, care este stadiul negocierilor de acreditare. Care este conþinutul protocolului încheiat între Delegaþia Comisiei Europene ºi Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei? Care ne sunt obligaþiile ce ne revin ºi în ce termen? Care este termenul limitã în care dumneavoastrã, ca reprezentant al Guvernului, vã angajaþi cã veþi obþine acreditarea?

## Domnule ministru,

Cunoaºteþi foarte bine dificultãþile mari cu care se confruntã judeþul Hunedoara. Mai bine de jumãtate din populaþia activã lucreazã în minerit. Mineritul hunedorean se aflã astãzi într-o situaþie extrem de dificilã datoritã indicatorilor economici atinºi, dar este cunoscut faptul cã situaþia socialã a populaþiei din zona Bradului, Valea Jiului, Teliug, Ghelari depinde în mare mãsurã de existenþa acestei activitãþi.

Preconizatele mãsuri de restructurare a mineritului au generat în judeþul Hunedoara o stare de confuzie, chiar de teamã. Gradul, ºi aºa extrem de ridicat, al ºomajului existent nu mai permite ”creareaÒ altor mii de ºomeri.

Sunt situaþii, cum ar fi cea de la Aninoasa, dar nu numai, unde singura întreprindere economicã este mina, iar închiderea ei ar însemna colaps social-economic în localitate.

## Domnule ministru,

În numele minerilor hunedoreni, vã rog sã prezentaþi Senatului programul de restructurare a mineritului în judeþul Hunedoara, criteriile care au stat la baza deciziei de închidere a unor exploatãri miniere, dar mai ales prognoza urmãrilor, din punct de vedere economic ºi social, ale aplicãrii acestor mãsuri în judeþ.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Începem partea ºedinþei de rãspunsuri la întrebãri ºi interpelãri.

Dacã este domnul secretar de stat Gheorghe Predilã?

Domnul Gheorghe Predilã a predat materialul.

A predat materialul, da? Mulþumesc foarte mult.

Domnul ministru Mihai Tãnãsescu are douã rãspunsuri la întrebãrile adresate de domnul senator Valentin Dinescu ºi de domnul senator Ionel Alexandru. Vã rog, domnule ministru.

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu** Ñ _ministrul_

## _finanþelor publice_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Legat de interpelarea domnului senator Valentin Dinescu cu privire la aplicarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 22/2002, aº vrea sã specific cã prevederile acestei ordonanþe se aplicã ºi în cazul A.P.A.P.S.-ului, Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, care, deºi la art. 5 alin. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 88/1997, cu modificãrile ºi completãrile urmãtoare, este definitã ca instituþie de interes public, prin natura operaþiunilor pe care le efectueazã ºi prin

statutul aprobat se încadreazã în categoria instituþiilor publice din urmãtoarele considerente.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea finanþelor publice, în categoria instituþiilor publice se includ: Parlamentul, Preºedinþia României, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi locale, precum ºi instituþiile de stat de subordonare centralã ºi localã, indiferent de modul de finanþare a acestora.

Întrucât A.P.A.P.S. se aflã în subordinea Guvernului, rezultã cã aceasta se încadreazã în prevederile art. 1 din Legea finanþelor publice, deci face parte din categoria instituþiilor publice.

Potrivit Ordonanþei Guvernului nr. 88/1997, A.P.A.P.S. este finanþatã integral din venituri proprii extrabugetare, aceastã modalitate de finanþare a activitãþii instituþiilor publice fiind prevãzutã expres la art. 70 din Legea privind finanþele publice.

Cu privire la veniturile din privatizare ºi cheltuielile prevãzute a se efectua din acestea, aceºti bani au destinaþia care a fost aprobatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 88/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi se înscriu în bugetul de venituri ºi cheltuieli al A.P.A.P.S.-ului, care se aprobã anual prin hotãrâre a Guvernului.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Dacã sunt intervenþii? Domnul senator Dinescu?

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Este vorba de un comentariu pe care doresc sã îl... S-ar putea sã am o revenire la aceastã întrebare.

Da. Mulþumesc, domnule senator. Vã rog, domnule ministru.

Vã mulþumesc.

Al doilea rãspuns, domnule preºedinte, este adresat domnului senator Ionel Alexandru.

Da, vã rog.

El se referã la prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor. Aº vrea sã fac sublinierea cã aceastã ordonanþã va intra în vigoare la data de 1 mai ºi ea intervine la un numãr de 4 grupe de produse numai, ºi anume: la alcool, distilate ºi bãuturi alcoolice, la care creºte acciza de la 70 la 108 euro pe hectolitru, ºi de la 0,47 la 0,50 euro pe hectolitru la bere; la benzinã, cu plumb ºi fãrã plumb, creºte de la 290 la 319,6 euro pe tonã, iar la cafea, cafea verde, de la 800 la 850 de euro pe tonã, la cafea prãjitã, de la 1.200 la 1.250 de euro pe tonã, ºi la cafea solubilã, de la 4,5 la 5 euro pe kilogram.

Motivaþia principalã a acestor majorãri o reprezintã, desigur, încasarea unor venituri suplimentare la bugetul de stat în vederea echilibrãrii acestuia.

Ne punem întrebarea: de ce majorãri de accize? În primul rând, pentru cã, spre deosebire de taxa pe valoarea adãugatã, care este o taxã de consum generalã ce se aplicã asupra tuturor bunurilor ºi serviciilor, accizele sunt taxe speciale de consumaþie care se aplicã numai asupra anumitor grupe de produse, ceea ce afecteazã consumul unui segment al populaþiei, ºi nu al tuturor.

În ceea ce priveºte influenþa creºterii accizelor la nivelul preþurilor de vânzare ale produselor din grupele menþionate mai sus, aº vrea sã dau câteva exemple. Astfel: la bãuturi alcoolice distilate, de exemplu la o sticlã de vodcã de 750 ml ºi tãrie de 40¼ creºterea va fi de aproximativ 3.000 de lei; la benzina cu plumb ºi fãrã plumb creºterea medie va fi de aproximativ 600 de lei pe litru, numai din influenþa accizei; la cafea creºterea va fi de 350 de lei la un pachet de 250 grame, iar la bere aceasta va fi de 5 lei pentru o sticlã de jumãtate de litru.

În al doilea rând, precizãm cã potrivit Programului de guvernare pe perioada 2001Ñ2004 aderarea la Uniunea Europeanã reprezintã prioritatea strategicã a politicii României, a cãrei realizare depinde ºi de eforturile concertate ale instituþiilor guvernamentale, respectiv al societãþii civile ºi al mediului de afaceri. În acest sens, majorarea accizelor a rezultat ºi ca urmare a deschiderii unor noi capitole de negocieri pentru aderarea României la Uniunea Europeanã, printre acestea fiind ºi capitolul X, ”ImpozitareaÒ. În cadrul acestui capitol, pe linia accizelor, la momentul aderãrii la Uniunea Europeanã Ñ pe care noi îl sperãm în jurul anului 2007 Ñ nivelul acestora trebuie sã fie acelaºi cu cel minim prevãzut în directivele comunitare ca fiind obligatoriu pentru orice stat membru. Acest lucru se poate face, deci, în perioada anilor 2002, 2003, 2004, fiindcã pe perioada 2004Ñ2007 au loc negocierile. Deci nu poþi sã te aliniezi la aceste elemente de Uniunea Europeanã pânã maxim în 2004, urmând ca în perioada anilor urmãtori, de 2, 3 ani, sã fie negocierile pe capitolele respective. Ca atare, datoritã faptului cã la aceastã problemã, a accizelor, România are mari rãmâneri în urmã, s-a hotãrât ca sã se facã aceastã creºtere gradualã a accizelor pânã la data când România va adera la Uniunea Europeanã.

Mulþumesc, domnule ministru. Vã rog, domnule senator.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Un scurt comentariu. Într-adevãr, accizele ca accizele, dar întrebarea mea s-a referit ºi la celelalte aspecte. Adicã e vorba de creºterea preþurilor la combustibil, la energie. Din câte am constatat cu toþii, ºi populaþia, în primul rând, din 2000 încoace au avut loc numai creºteri. Eu vreau sã vã întreb, domnule ministru, când va avea loc prima ieftinire la un produs oarecare în România, mai ales în perioada dumneavoastrã de guvernare, pânã în 2004? Întrebarea mea la acest aspect s-a referit. Pentru cã, aºa cum aþi stabilit în Programul de guvernare, dumneavoastrã trebuia sã asiguraþi un trai cât de cât mai decent populaþiei, lucru care nu se vede. Preþurile cresc permanent. Nu spun cã ºi înainte de 2000 nu aveau loc creºteri de preþuri. Aveau! Însã toatã lumea se aºtepta la o stabilizare a lor sau chiar la o ieftinire a acestora. Rãspunsul dumneavoastrã doar pe o porþiune a întrebãrii mele ºi-a atins scopul. Din celãlalt punct de vedere, nu. Vã mulþumesc.

Pot comenta?

Da. Vã rog, domnule ministru.

Mulþumesc.

Sigur, întrebarea dumneavoastrã este foarte complexã, este o întrebare generalã ºi aº vrea, în comentariul meu foarte scurt, fiindcã, desigur, am putea face o dezbatere lungã pe aceastã temã pe care dumneavoastrã o ridicaþi, sã înþelegeþi faptul cã la sfârºitul anului 2000, pe perioada 1997Ñ2000, s-au pierdut din produsul intern brut 4,5 miliarde de dolari. Noi am început sã recuperãm aceastã pierdere. În anul 2001 am recuperat 1,5 miliarde dolari, prin creºterea economicã care a avut loc, de 5%. În anii urmãtori aceastã creºtere va continua. Deci, înainte de a putea spune cã mergem pe o anumitã linie, trebuie sã stabilizãm, trebuie sã reparãm ceea ce s-a produs în perioada anterioarã. Noi considerãm cã în aceºti primi 2 ani, 2001, 2002, vom reuºi sã facem aceste reparaþii. ªi lucrurile au fost demonstrate: creºterea economicã puternicã, susþinutã, scãderea dobânzilor, scãderea inflaþiei. Toate aceste elemente sunt foarte importante pentru acel proces de creºtere, într-adevãr, a veniturilor reale ale populaþiei. ªi anul 2002 a fost pentru prima oarã când recorelarea pensiilor s-a fãcut. Deci ele au crescut într-un ritm mai înalt decât rata inflaþiei. Sigur, cu puþin, cu 10% mai mult, dar este un început. Pentru prima oarã în 2003 salariile bugetarilor vor creºte într-un ritm superior ratei inflaþiei ºi aºa mai departe. Nu poþi sã faci niºte ajustãri, în sensul bun al cuvântului, decât numai dacã stabilizezi economia, dacã economia funcþioneazã ºi dacã, într-adevãr, rãspunde cerinþelor respective. A vã da ºi alte exemple acum nu ºtiu dacã este momentul, dar, repet, mi-ar face o deosebitã plãcere sã putem avea o discuþie de ansamblu pe absolut toate aceste probleme legate de politica economicã ºi politica pe care actualul Guvern ºi-a propus-o în mandatul pe care îl are.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Am sã vã rog, totuºi, sã limitãm discuþiile pentru cã... Vã rog!

Dacã s-ar putea sã-mi rãspundã domnul ministru dacã pânã în anul 2004 va avea loc vreo ieftinire la vreun produs?

Aº vrea sã vã spun cã suntem într-o economie de piaþã. Nu mai este statul care vine ºi spune ”DomÕle, dãm în jos sau dãm în sus.Ò Piaþa este cea care dicteazã nivelul unui preþ. A vã spune eu dacã se va ieftini sau nu îmi este greu. Piaþa va fi cea care va decide în mod clar evoluþia preþurilor în România în perioada urmãtoare.

Mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule ministru.

Are cuvântul domnul secretar de stat Rãzvan Ciricã, care rãspunde întrebãrilor formulate de domnul senator Gheorghe Acatrinei, privind situaþia ºomajului. Poftiþi, domnule secretar de stat.

servicii care sunt de mai multe naturi, respectiv informarea privind prevederile legale, drepturile salariaþilor care urmeazã sã fie disponibilizaþi, posibilitatea de plasare pe unul din locurile de muncã vacante în baza de date a acestor agenþii, reorientarea profesionalã în cadrul unitãþii sau prin cursuri de scurtã duratã, precum ºi consiliere cu privire la mãsurile de combatere a ºomajului.

De asemenea, aº dori sã menþionez foarte, foarte pe scurt cã Programul naþional pentru ocuparea forþei de muncã în anul 2002 urmãreºte încadrarea unui numãr de 250.000 de persoane în muncã, din care 172.959 de persoane aparþin grupurilor defavorizate de piaþa muncii, deci inclusiv persoane care urmeazã sau au început deja sã fie disponibilizate în cursul anului 2002.

Aº dori sã menþionez, iarãºi, aici, faptul cã pentru anul 2002 mãsurile active care sunt finanþate din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de ºomaj se ridicã la o sumã de 3.128 miliarde lei, respectiv 22,5% din totalul cheltuielilor prevãzute în bugetul asigurãrilor pentru ºomaj. Detalierea pe destinaþii o veþi gãsi în materialul scris pe care vi l-am pregãtit ºi pe care vi-l voi înainta.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator, dacã aveþi comentarii? Dar în rezumat, ca sã concentrãm.

## **Domnul Rãzvan Ciricã** Ñ _secretar de stat în Ministerul_

## _Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, ambele interpelãri sunt formulate de domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Am sã dau rãspuns primei dintre cele douã, pe care Domnia sa a ºi repetat-o, de altfel, în cursul ºedinþei de astãzi. Este vorba de interpelarea cu privire la disponibilizãrile anunþate pentru anul 2002 ºi aici aº dori sã spun cã, anticipând disponibilizãrile care se vor petrece în cursul acestui an, care au început deja sã se petreacã, ca urmare a restructurãrii unor sectoare ale industriei, Guvernul a adoptat o serie de acte normative care reglementeazã mãsurile de protecþie socialã destinate persoanelor disponibilizate. Sunt o serie de acte normative. Le veþi regãsi cu detaliile respective în rãspunsul scris.

Aº dori numai sã menþionez pe scurt cã în cazul industriei de apãrare au fost promovate douã ordonanþe de urgenþã. Este vorba de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului industriei de apãrare ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 15/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului pe care tocmai am menþionat-o. În ambele acte normative au fost prevãzute mãsuri de protecþie socialã a personalului disponibilizat. ªtiþi, este vorba de acordarea, pe lângã indemnizaþia de ºomaj, a unui venit lunar de completare. De asemenea, în cadrul Programului pentru restructurarea întreprinderilor ºi reconversie profesionalã, program cunoscut sub denumirea RICOP, sunt prevãzute o serie de mãsuri atât pasive, cât ºi active, care sunt acordate persoanelor disponibilizate din întreprinderile care fac parte din acest program.

De asemenea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor de ºomaj ºi promovarea ocupãrii forþei de muncã, agenþiile judeþene de ocupare a forþei de muncã ºi Agenþia Municipalã de Ocupare a Forþei de Muncã Bucureºti acordã servicii de preconsiliere persoanelor care urmeazã sã fie disponibilizate,

## Domnule preºedinte,

Aº vrea sã-l rog pe domnul secretar de stat sã îmi spunã dacã existã o prevedere clarã privind efectivele care vor fi disponibilizate, ca numãr, ºi, eventual, locuri de muncã care sunt prevãzute de minister pentru a fi ocupate ºi care este raportul între acestea douã. Ar fi deosebit de important sã ºtim. Adicã, oricum, orice am spune lucrurile au început sã se miºte, totuºi, în unele sectoare. ªi, de acum, prognoza ar trebui sã ne arate ce posibilitãþi avem de ocupare a forþei de muncã. Dacã este posibil. Dacã nu, eu sunt mulþumit de rãspuns.

## **Domnul Rãzvan Ciricã:**

Doriþi sã încerc sã vã rãspund acum sau completez în scris?

## **Domnul Gheorghe Acatrinei**

**:**

În scris.

Rãspundeþi în scris, domnule secretar de stat.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Am o rugãminte, pentru cã am impresia cã domnul senator Dumitru Pop nu este în salã. Am sã îl rog pe domnul secretar de stat Radu Damian sã lase rãspunsul scris pentru a nu consuma timp în continuare.

Vã foarte mulþumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat Iacob Zelenco sã rãspundã la patru interpelãri: a domnului senator Gheorghe Acatrinei, a domnului senator Valentin Dinescu... Sunt prezenþi, da? ªi domnul Dinescu, ºi domnul Acatrinei, da? Da.

Vã rog. **Domnul Iacob Zelenco** Ñ _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

## Domnule senator Gheorghe Acatrinei,

Referitor la interpelarea dumneavoastrã, înregistratã la Senat în data de 22 aprilie 2002, privind aspecte referitoare la formarea unei societãþi mixte între Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului ºi firma ”Noble VenturesÒ, precum ºi la accesarea unui credit în valoare de 15 milioane de dolari de cãtre investitorul strategic, vã comunicãm urmãtoarele.

Societatea Comercialã C.S.M. Reºiþa este o societate comercialã cu capital privat. Problemele economico-financiare ºi sociale ale societãþii respective sunt extrem de grave ºi de rezolvarea acestor probleme depinde soarta a peste 3.000 de salariaþi ºi a familiilor acestora, toþi fiind cetãþeni români.

Pentru ieºirea din situaþia de crizã profundã, Guvernul României a promovat douã acte normative, respectiv Ordonanþa de urgenþã nr. 172/2001 ºi Hotãrârea Guvernului nr. 1.280/2001, care prevãd transformarea creanþelor bugetare ºi a creanþelor furnizorilor de utilitãþi în acþiuni pentru cumpãrarea cãrora acþionarul majoritar, firma ”Noble VenturesÒ, are drept de preemþiune.

Prin majorarea capitalului social cu valoarea acþiunilor provenite din conversia creanþelor ºi cumpãrarea acþiunilor, Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului va deveni pentru scurt timp acþionar majoritar, pânã la momentul exercitãrii dreptului de preemþiune ºi cumpãrarea acþiunilor de cãtre firma ”Noble VenturesÒ.

Mulþumesc. Pentru domnul...

Mai am douã rãspunsuri, tot pentru domnul senator Acatrinei.

Da, vã rog. Cel cu flota... poate concentraþi, domnule ministru.

Situaþia de la Societatea Comercialã ”Compania Românã de Pescuit OceanicÒ Tulcea a fãcut obiectul unui control efectuat recent, în perioada februarieÑmartie 2002 de cãtre Corpul de control al primului-ministru, care s-a finalizat printr-o notã de control aprobatã în data de 18 martie 2002. Obiectul principal de activitate îl constituie pescuitul oceanic ºi transportul frigorific. Prin sentinþa civilã pronunþatã de Curtea Supremã de Justiþie în Dosarul nr. 2.595 societatea comercialã respectivã a fost declaratã, în mod irevocabil, în stare de faliment, ca urmare a cererii introduse de ªantierul Naval Brãila, în calitate de creditor. Acelaºi lucru a fost solicitat ºi de Societatea Comercialã U.C.M.R. Reºiþa, tot datoritã incapacitãþii de platã a companiei de pescuit.

La data respectivã ambele societãþi creditoare, la cererea cãrora s-a admis starea de faliment, aveau capital majoritar de stat, astfel cã deciziile luate de reprezentanþii Fondului Proprietãþii de Stat în AGA ºi, respectiv, consiliile de administraþie la cele douã societãþi creditoare, de a declanºa procedura de faliment, nu au constituit cea mai bunã mãsurã a Fondului Proprietãþii de Stat, acesta contribuind atât la întârzierea procesului de privatizare, cât ºi la creºterea datoriilor ºi imposibilitatea de platã a creditorilor. Pânã în 2002 cauza a fost strãmutatã la alte instanþe de judecatã, Tulcea, Bucureºti, Buzãu, administrarea societãþii fiind fãcutã prin intermediul unui numãr de 7 judecãtori sindici, care au numit 12 administratori judiciari ºi, respectiv, 3 directori executivi. În baza Contractului 1.452 din 26 noiembrie 1997, Fondul Proprietãþii de Stat a vândut un pachet de 51% de acþiuni deþinute la Compania Românã de Pescuit Oceanic cetãþenilor greci Dimacos ºi Ladas, în baza hotãrârii CA-ului al Fondului Proprietãþii de Stat din data de 23 iunie 1997, fãrã ca procedura de reorganizare judiciarã sã fie suspendatã, conform legii.

Contractul a fost anulat de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat în 1998, concomitent cu arestarea cetãþenilor greci pentru fraude aduse societãþii prin vânzãri ilicite de nave din patrimoniul acesteia.

Ulterior, din anul 1999, în calitatea sa de acþionar, fostul Fond al Proprietãþii de Stat nu s-a mai implicat în derularea procedurii de reorganizare, deoarece prevederile Legii nr. 64/1995 restricþioneazã dreptul acþionarilor de a interveni în conducerea activitãþii în perioada în care societatea se aflã sub incidenþa acestei legi.

Tot pentru dumneavoastrã mai are un rãspuns, cu creditele la B.C.R.

## Domnule preºedinte,

Sigur, situaþia prezentatã de domnul secretar de stat este bine documentatã, aceasta este situaþia la ora actualã, însã întrebarea pe care eu am adresat-o primului-ministru, pentru cã, dupã pãrerea mea, flota româneascã, care era pe locul I în Europa ºi locul III în lume, a fost o mare bogãþie a României. Dacã lãsãm aºa cum este, cu toate judecãtoriile, se înmormânteazã. Eu am solicitat ca primul-ministru, prin pârghiile pe care le are, sã verifice cine se face vinovat de distrugerea, într-un asemenea hal, a acestei flote. Era un mare bun.

Sigur, mi se va rãspunde ”Domnule, dar câte nu s-au distrus?Ò Acesta este adevãrul, avem numai hale acum, restul sunt pustii toate, dar cel puþin în cazul flotei rãmân cu rugãmintea, adresatã, în continuare, primului-ministru, pentru cã cineva trebuie sã se facã vinovat. Sã gãsim vinovatul. Sã vedem de unde a pornit, ce s-a întâmplat, unde am hotãrât prin legi niºte lucruri strâmbe, care au pãgubit statul român.

Sigur, nu ne propunem sã o epuizãm aici, domnule secretar de stat.

Vreau sã reþineþi ca problemã în perspectivã. Trebuie sã gãsim vinovatul.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mulþumesc, domnule senator.

Nu vom putea face prea multe dezbateri.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei**

**:**

Sunt de acord cu rãspunsul.

## Sunteþi de acord cu rãspunsul.

Am sã vã rog, domnule secretar de stat, sã rãspundeþi la ultimul punct, creditele acordate de B.C.R.

Cu acela am început. Este interpelarea cu...

Situaþia ºomajului?!

## Da, da.

Cu privire la clarificarea poziþiei ministrului privatizãrii cu privire la obligativitatea pãstrãrii locurilor de muncã la privatizarea societãþilor comerciale din portofoliul Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului vã comunicãm urmãtoarele.

În prezent, Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului include în contractele de vânzare-cumpãrare a pachetelor majoritare de acþiuni clauze cu privire la protecþia socialã, menþinerea obiectului principal de activitate, precum ºi alte clauze asigurãtorii. Clauzele au la bazã prevederile acordului social, încheiat între cumpãrãtori ºi sindicate. Acest protocol privind acordul social devine parte integrantã a contractului de vânzare-cumpãrare de acþiuni ºi prevede unele obligaþii ce revin cumpãrãtorului, cu referire, în principal, la preluarea tuturor drepturilor ºi obligaþiilor existente în momentul transferului dreptului de proprietate, cu privire la contractul colectiv de muncã ºi alte acorduri ºi înþelegeri existente între sindicat ºi patronat, precum ºi cu privire la contractele individuale de muncã sau alte dispoziþii privind condiþiile de muncã ºi salarizare; menþinerea numãrului de locuri de muncã existente în societate la momentul încheierii contractului de vânzarecumpãrare de acþiuni, pe o anumitã perioadã stabilitã prin protocolul încheiat între cumpãrãtor ºi reprezentanþii sindicatelor; menþinerea obiectului principal pe perioada derulãrii clauzelor contractuale. Pentru clauzele contractuale privind obligaþiile cumpãrãtorului sunt prevãzute sancþiuni în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii cu întârziere a fiecãreia dintre obligaþiile asumate.

Prin Departamentul postprivatizare noi monitorizãm modul în care sunt respectate aceste clauze. Semneazã ministru Ovidiu Muºetescu.

## Da, mulþumesc.

Mai aveþi un rãspuns adresat domnului senator Valentin Dinescu.

## Domnule senator,

Urmare a interpelãrii dumneavoastrã privind demersurile domnului Strungariu Dan la Comisia Senatului pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupþiei ºi petiþii, precum ºi de la cabinetul dumneavoastrã din Timiºoara, vã informãm urmãtoarele: în conformitate cu Hotãrârea conducerii operative nr. 1 din 17 aprilie 2001, numãrul de posturi din organigrama instituþiei a fost redus de la 846 la 715, respectiv, în cadrul Sucursalei Regionale Vest, România, Timiºoara, de la 17 la 12. Printre angajaþii disponibilizaþi ca urmare a acestei mãsuri s-a aflat ºi domnul Strungariu Dan, având în vedere criterii de eficienþã ºi capacitate profesionalã. La data angajãrii, respectiv, în 1998, domnul Strungariu Dan beneficia de prevederile Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei, aºa cum rezultã din certificatul ºi brevetul de revoluþionar pe care le-a depus la încadrare. În conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 s-a solicitat acestuia sã facã demersurile necesare pentru obþinerea noului certificat de revoluþionar, pentru recunoaºterea în continuare a drepturilor sale, solicitare cãreia niciodatã nu i-a dat curs. În schimb, domnul Strungariu Dan a acþionat în judecatã instituþia.

Deºi competenþa teritorialã de soluþionare a litigiului de muncã revenea Tribunalului Bucureºti, domnul Strungariu Dan a promovat acþiunea pe rolul instanþei Timiº, care a reþinut cauza spre rejudecare, în ciuda efortului Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului de a fi judecatã în Bucureºti.

Tribunalul Timiº a admis contestaþia prin Sentinþa civilã nr. 743 din octombrie 2001, împotriva cãreia instituþia noastrã a declarat calea de atac a recursului, care în final a fost respins. Astfel, sentinþa a rãmas definitivã ºi executorie.

Pentru punerea în executare a sentinþei ºi dat fiind faptul cã domnul Strungariu Dan nu a rãspuns niciodatã solicitãrii de a dovedi faptul cã beneficiazã în continuare de prevederile Legii nr. 42/1990, Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului s-a adresat Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor din Decembrie 1989, care abia la data de 12 aprilie 2002 ne-a confirmat calitatea de revoluþionar a contestatorului ºi drepturile acordate acestuia de lege.

## Domnule ministru,

Eu vã mulþumesc pentru faptul cã aþi demarat diligenþele necesare pentru a i se acorda drepturile bãneºti, dar nu pot sã înþeleg cum, în pofida tuturor normelor de drept, vã pronunþaþi împotriva executãrii unei hotãrâri judecãtoreºti. Dumneavoastrã omiteþi, cu bunã ºtiinþã sau din eroare, faptul cã instanþa a avut în vedere exact argumentele pentru desfacerea contractului de muncã, care au fost din momentul respectiv abuziv invocate, de vreme ce i-a dat câºtig de cauzã domnului Strungariu.

A refuza sã puneþi în practicã o hotãrâre judecãtoreascã, pe motiv cã între timp s-a redus schema, mi se pare... Creãm un precedent extrem de periculos, hotãrârile judecãtoreºti nu mai sunt valabile sau sunt interpretate de fiecare minister, de fiecare... mã rog, nu este cazul dumneavoastrã, pentru cã, în fond, problema era la Timiº, de fiecare funcþionar dupã bunul lui plac.

Daþi-mi voie sã vã spun cã voi considera acest lucru un abuz ºi îl voi îndruma pe petent sã se adreseze Parchetului cu plângere penalã faþã de cei care se fac vinovaþi de sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu.

## **Domnul Iacob Zelenco:**

## Domnule senator,

Sigur, dânsul se poate adresa Parchetului, noi nu am spus cã nu-l repunem în drepturi, dar îl repunem atunci când vom avea postul liber. Deocamdatã, nu avem posturi.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

κi poate permite statul român sã-i plãteascã salariul?!

## **Domnul Iacob Zelenco:**

Procedãm exact cum a hotãrât instanþa de judecatã, dar pânã atunci noi nu putem crea alte locuri de muncã.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Omului îi convine sã stea acasã pe banii ãºtia!

Mulþumesc. Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Mulþumesc.

Domnul secretar de stat Farcaº va rãspunde domnilor senatori Dumitru Codreanu ºi Ioan Aurel Rus. **Domnul Alexandru Farcaº** Ñ _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

La interpelarea adresatã ministrului de interne de cãtre domnul senator Dumitru Codreanu în legãturã, pe de o parte, cu un caz de evaziune fiscalã ºi, pe de altã parte, cu acþiunea ”IazulÒ a Inspectoratului Poliþiei Judeþene Botoºani, rãspunsul ministrului de interne este urmãtorul.

Din verificãrile efectuate a rezultat faptul cã unele ziare locale au publicat în Botoºani o serie de articole având ca subiect implicarea locotenent-colonelului Murãraºu Petru, ºeful Poliþiei economico-financiare de la municipiul Botoºani în afaceri ilegale cu alcool ale Societãþii Comerciale ”BovaliÒ Ñ S.R.L. Botoºani.

Cu privire la activitãþile ilegale de la aceastã societate, încãlcãrile de lege au fost descoperite ca urmare a unei descinderi efectuate de cãtre poliþie în noaptea de 7 spre 8 martie anul acesta pe linia urmãririi respectãrii prevederilor legale privind procesarea ºi comercializarea bãuturilor alcoolice.

Aceastã situaþie face obiectul unui dosar penal cu nr. 73/2002, dosar penal în care Inspectoratul de Poliþie al judeþului Botoºani efectueazã cercetãri penale cu privire la numiþii Aniculesei Dragoº, Aniculesei Bogdan, asociaþia S.C. ”BovaliÒ Ñ S.R.L. ºi administratorului acestei societãþi.

Totodatã, arãtãm cã, în ceea ce priveºte afirmaþiile la adresa locotenent-colonelului Calimandruc Vasile ºi locotenent-colonelului Murãraºu Petru, conducerea Inspectoratului General al Poliþiei ºi Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Botoºani au efectuat controale ale activitãþilor desfãºurate de formaþiunile de poliþie conduse de cei doi ofiþeri.

În baza concluziilor acestor controale, Calimandruc Vasile a fost schimbat din funcþie, mãsura fiind propusã de Corpul de control al I.G.P. care a evaluat în ansamblu activitatea desfãºuratã de formaþiunea de poliþie economico-financiarã de la Botoºani. Decizia de schimbare din funcþie a fost aprobatã de Inspectorul General al Poliþiei. În ceea ce priveºte acþiunea ”IazulÒ, pe adresa mai multor cadre ale Inspectoratului de Poliþie de la Botoºani au fost formulate acuzaþii privind dobândirea prin corupþie a unor avantaje materiale necuvenite.

Vã mulþumesc. Domnule senator, aveþi comentarii?

Mulþumesc, domnule preºedinte. Mulþumesc ºi domnului secretar de stat.

Vorba aceea româneascã, ºtiþi, cu corbul ºi cu ochii se cam potriveºte acum, cu acest rãspuns al domnului secretar de stat. Îmi pare rãu cã, probabil, dumneavoastrã aþi trimis sã controleze în judeþul Botoºani niºte oameni pertinenþi, probabil, zic ”pertinenþiÒ ºi pun aceastã pertinenþã în ghilimele, întrucât situaþia nu este chiar aºa cum o prezentaþi dumneavoastrã, domnule secretar de stat.

Situaþia evaziunii fiscale datorate alcoolului în judeþul Botoºani este mult mai gravã ºi dacã o sã vreþi date concrete... Eu am crezut, când v-am pus aceastã întrebare, cã dumneavoastrã veþi veni cu niºte date, veþi veni cu niºte exemple, sã spuneþi: ”Uite, domnule, l-am luat pe acela de cap, l-am dus...Ò, dar în condiþiile în care acela care face rachiul undeva, în Botoºani, îl ia ºi se duce la vânãtoare, la pescuit ºi la chefuri cu tovarãºul miliþian în frunte ºi cu maºina poliþiei care îi carã produse petroliere pentru centrala termicã, este altceva. O sã vã aduc fotografii cu aceste lucruri ºi o sã vã aduc ºi oamenii care au cãrat ºi au fãcut...

Faptul cã l-aþi gãsit pe copilul acela, acum... Sã ºtiþi cã nu acela este baiul, Aniculãiesei. Acela este un copil simplu. Baiul este altcineva. Nu ºtiu dacã au fost trimiºi la Botoºani în control ºi de cine au fost trimiºi, pentru cã nu mi se pare cert. Vã rog sã citiþi presa ºi sã cereþi relaþii ºi din presã cine este implicat în traficul cu alcool sau în producerea alcoolului în judeþul Botoºani de la nivel central, de la dumneavoastrã, de aici. ªi atunci normal cã totul este roz.

Eu sunt, în mare parte, nemulþumit de rãspunsul dumneavoastrã, iar acþiunea ”IazulÒ nu este coordonatã de cãtre Inspectoratul Judeþean de Poliþie cum aþi spus dumneavoastrã, este coordonatã de un grup de bunã-credinþã care se referã nu numai la coruperea din poliþie, ci ºi justiþie ºi aºa mai departe. Sunt multe, multe altele.

Deci nu sunt mulþumit de rãspunsul dumneavoastrã. Aº dori sã mi-l daþi scris. Rãspunsul dumneavoastrã am sã îl anexez la ceea ce a prezentat presa ºi la declaraþia mea politicã ºi îl voi da populaþiei din judeþul Botoºani sã

Vã mulþumesc, domnule senator.

Am sã vã rog sã sistãm discuþia pe acest subiect. Domnul senator Vasile Horga nu mai este prezent, avea un rãspuns de la domnul secretar de stat Gheorghe Predilã.

S-a transmis în scris.

S-a transmis rãspunsul, da. Mai aveþi vreun rãspuns? Vã rog, domnule secretar de stat.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte? Rãspunsul la chestiunea anterioarã se transmite în scris.

Mai avem un rãspuns din partea ministrului de interne

la interpelarea fãcutã de domnul senator Ioan Aurel Rus.

Legat de Izvorul Mureºului, da?

Da.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Am aici notat cã s-a transmis.

## **Domnul Ioan Aurel Rus**

**:**

S-a transmis în scris de la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Aveþi rãspunsul sã mi-l daþi acum? Nu.

Am originalul rãspunsului, care merge prin ministrul pentru relaþia cu Parlamentul. O sã vinã în douã zile.

Va veni prin...

Oricum aveþi ºi stenograma.

În legãturã cu interpelarea fãcutã de domnul senator Ioan Aurel Rus, rãspunsul ministrului de interne este urmãtorul. La 10 aprilie a.c., Regionala C.F.R. Braºov a donat Episcopiei Ortodoxe de Covasna ºi Harghita 500 m[2] de pavele de piatrã dezafectate de la platforma Haltei C.F.R. Circan, material transportat ºi depozitat la Mânãstirea Adormirea Maicii Domnului.

Primarul comunei Circan ºi-a exprimat nemulþumirea faþã de conducerea Regionalei C.F.R. Braºov pe motiv cã nu a fost consultat el sau consiliul local în legãturã cu dezafectarea ºi cu destinaþia pavelelor în discuþie. Mai mult, viceprimarul acestei comune, printr-un proces-verbal din 10 aprilie a.c., a sancþionat cu amendã de 50 milioane lei pe directorul Regionalei C.F.R. Braºov pentru încãlcarea art. 23 lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii.

În urma discuþiilor purtate între reprezentanþii Regionalei C.F.R. Braºov ºi Primãria Comunei Circan s-a ajuns la înþelegerea cã procesul-verbal de constatare a contravenþiei sã nu fie dat în debit, în schimbul refacerii lucrãrilor iniþiale pânã la data de 30 aprilie a.c.

În continuare, verificãrile fãcute de Poliþia Judeþului Harghita constatã faptul cã nu s-au înregistrat în contextul acestei situaþii acte de ameninþare sau de încãlcare a ordinii publice ºi nu sunt indicii care sã ateste faptul cã Preasfinþia Sa Ioan, episcop de Covasna ºi Harghita, ar fi fost personal deranjat în vreun fel.

Din verificãrile efectuate, a rezultat cã în cazul semnalat nu s-au comis fapte de naturã penalã sau contravenþionalã de competenþa Poliþiei.

Rãspunsul se transmite în scris prin ministrul pentru relaþia cu Parlamentul.

Vã rog, domnul senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã sunt total nemulþumit de rãspunsul primit. Mã aºteptam la altfel de activitate din partea Ministerului de Interne.

Nu voi insista asupra refacerii pavajului respectiv pentru cã de la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei am primit alt rãspuns. Deci nu a fost o

corelare între cele douã rãspunsuri. Acolo se stipuleazã un articol de lege prin care C.F.R.-ul, fiind proprietar, putea sã dezafecteze acea piaþã de desfacere a mãrfurilor pentru cã era în proprietatea lor, nu era în domeniul public, deci nu intra nicidecum în administrarea primãriei. Dar nu mã refer la asta.

Voi insista pe rãspunsul strict privind Poliþia Românã ºi socotesc rãspunsul dat de Ministerul de Interne o basma cenuºie fluturatã la armistiþiul cu U.D.M.R.-ul.

Nu este posibil, domnule ministru, sã veniþi cu un astfel de rãspuns în faþa mea, cã Preasfinþitul Ioan n-a fãcut sesizare scrisã. Ar fi culmea! Dacã un episcop din România ar reuºi sã facã o astfel de sesizare, aþi fi de râsul lumii. V-am sesizat eu. Omul acela e de bun-simþ ºi nu putea sã vinã. Vã sesizeazã un preot, un om care îl apãrã pe acest episcop.

Dumneavoastrã cunoaºteþi situaþia tensionatã din Harghita ºi Covasna. ªi culmea, nu U.D.M.R.-iºtii îl hãrþuiesc, ci oamenii dumneavoastrã din Poliþia Românã. Maºinile poliþiei rutiere se iau dupã el, îl aleargã, îl intimideazã. Are omul Mercedes. Se iau dupã el, intrã în curbe ºi era cât pe-aci, de douã ori, sã intre în parapet.

Preasfinþitul se aflã la Sfântul Sinod, la Bucureºti. Luaþi legãtura personal cu dânsul, daþi-i un telefon ºi veþi afla cã situaþia este foarte gravã. Dacã un lucrãtor de poliþie a reuºit sã facã aºa ceva, daþi-mi voie sã vã spun, acela nu meritã sã rãmânã în Poliþia Românã.

Eu, oricum, vã mulþumesc dumneavoastrã pentru efort ºi pentru rãspuns, dar nu sunt mulþumit ºi o sã formulez o altã interpelare imediat dupã Sfintele Sãrbãtori ºi o sã aºtept un alt rãspuns.

Oricum, vã doresc Sãrbãtori Fericite! Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mulþumesc, domnule senator. Declar ºedinþa închisã. Vã mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 71/9.V.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei