Marcu Burtea

Nu aº vrea sã rãmânã cineva cu impresia cã eu aº încerca sã amân sau m-aº opune prevederilor acestei ordonanþe. Trebuie sã spun cã eu am înþeles perfect ºi m-am preocupat de aceastã treabã, pentru cã, dupã câte bine ºtiþi, cred cã de zece ori am avut-o în program, dar nu a avut rând.

Deci sunt douã chestiuni distincte. Aici discutãm o ordonanþã care se referã la un avans ºi este vorba, practic, de pregãtirea proiectelor Ñ deci, o parte de teorie, ºtiinþificã a acþiunii, care este de amploare Ñ ºi a doua chestiune este legatã ... ºi acest lucru va fi tratat în ordonanþa apãrutã, de fapt, nr. 11/2000. Deci noi nu încurcãm cu nimic procesul. Aceºti bani, cum era ºi normal, s-au ºi cheltuit, s-au pus în operã, pentru cã altfel nu se putea discuta, dacã nu plãteºti oameni, dacã nu plãteºti calculatoare, dacã nu plãteºti maºini.

Cã domnul preºedinte Vãsîi se plimbã cu maºinã ultimul rãcnet, ºi alþii nici nu ºtiu pe unde lucreazã, asta este altã problemã, dar nu face obiectul ordonanþei, aºa cum spunea ºi colegul nostru, preºedintele de la comisie.

Deci eu am spus cã nu impietãm cu nimic, dacã aceastã ordonanþã, care este înglobatã în cea cu nr. 11... Discutãm aceastã treabã, dar asta nu înseamnã cã nu pot sã ºi renunþ la idee.

Vreau sã vã spun urmãtoarea chestiune: se impune sã vedem riguros cam cum se cheltuiesc aceºti bani ºi ce soartã au, pentru cã eu nu întâmplãtor am dat ºi câteva chestiuni colaterale Ñ ºi aºa le-am fãcut absolut intenþionat, pentru cã, dacã stãm sã ne gândim, dacã statul român nu aloca cele 200 de miliarde lei, aceastã ordonanþã nu putea sã intre în operã. Deci nu este chiar aºa departe o situaþie de alta.

Deci, cu toatã convingerea faþã de dumneavoastrã, cã eu simt nevoia ºi îmi dau seama cã fãrã împrumut extern nu putem discuta despre aceastã treabã, am, în schimb, o serie de probleme, de pãreri ºi de întrebãri cu care inclusiv specialiºtii care formeazã aceastã echipã, pe care eu îi cunosc în totalitate Ñ altfel nici nu îndrãzneam sã discut, treceam cu superficialitate Ñ contez pe pregãtirea lor ºi pe þinutã, ºi asta m-a fãcut nu sã amân, ci, dacã este posibil, sã înglobãm... Dar nu este neapãrat...