Miron Tudor Mitrea

Nu, domnule deputat.

Eu, ca pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫tiu s„ citesc acest raport astfel: la art. 13, la art. 13[1] , nu am nici un amendament, la art. 13[2] nu am nici un amendament, la art. 13[3] nu am, la art. 13[4] Óncep s„ am amendamente... De fapt, nu, gre∫esc... La art. 13[2] Óncep s„ am amendamente, dup„ care mi se propune de c„tre Grupul parlamentar P.S.D. ∫i de c„tre dumneavoastr„ un art. 13[1] , care Ónseamn„ articol nou. Dup„ care este propus de dumneavoastr„ art. 13[2] , art. 13[3] , art. 13[4] , art. 13[5] , art. 13[7] , care Ónseamn„ articole noi. A∫a se cite∫te ceea ce am eu Ón fa˛„.

Uit‚ndu-m„, Óns„, la con˛inutul amendamentelor, rezult„, oarecum, c„ ave˛i ∫i dumneavoastr„ dreptate. De aceea, v-am rugat, pune˛i-v„ de acord cu comisia: cum sunt aceste articole, noi sau nu? Pentru c„, dac„ vom accepta art. 13[1] , dup„ aceea comisia vine ∫i spune:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 143/12.X.2005 îDomnule Stanciu, am acceptat alt punct de vedere dec‚t propune˛i dumneavoastr„“, dar amendamentul este ca ∫i amendament pentru articol nou.

Rug„mintea mea r„m‚ne valabil„: pune˛i-v„, v„ rog, v-am dat dou„-trei minute, cu comisia de acord care este textul acestor amendamente.

V„ rog mult, comisia.