Cristian Sorin Dumitrescu

Nu, lasă, că are dreptate! Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Acum, eu nu o să mă refer în niciun caz la oportunitatea în legătură cu..., de a face o discuție în legătură cu legitimitatea, așa cum a început să facă domnul senator, domnul președinte Băsescu, dar asupra aspectului propriu-zis, pentru că au fost situații când și eu am condus lucrările Senatului, apare un paradox. Sigur, nu se întâmplă, dar se poate întâmpla. Este ales prin vot secret, cum se știe, cu bile, pentru că, de obicei, cam asta este procedura pentru judecătorul la..., mai ales că este o singură persoană de obicei. Camera, când îi vine rândul, Senatul, când îi vine rândul, nu avem trei, patru, și, atunci când este ales, se alege cu bile. Când se alege, se poate să fie ales, să zicem, cum scrie la lege, cu majoritate calificată..., cu jumătate plus unu din membrii Senatului. Problema este că, după aceea, trebuie adoptată o hotărâre, o hotărâre de Senat, care se adoptă, conform deciziei Curții Constituționale, cu jumătate plus unu din numărul celor prezenți. Există posibilitatea teoretică – dar teoria asta nu înseamnă că nu se întâmplă – să fie ales un membru al Curții Constituționale așa cum prevede legea care nu este modificată și să pice votul – că am mai spus de mai multe ori – unei hotărâri, să pice votul la hotărâri cu jumătate plus unu. Dați-mi și mie o soluție în cazul ăsta! Care este soluția solomonică?! Că eu v-am spus că eram pus în situația să conduc ședința și mă rugam la Doamne, Doamne să nu se întâmple așa.

Sigur că în politică nu prea se întâmplă așa, dar, când sunt spre sfârșit de mandat, când se mai modifică și se mai dezechilibrează un pic majoritățile sau în situația în care chiar au fost majorități foarte strânse, că au fost și din acestea foarte multe, există și această situație.

Eu nu vreau să mă pronunț deci, încă o dată, pe legitimitate și așa mai departe. Scrie în Constituție... la fiecare care este treaba lui, care are de..., ce are de făcut cu numirile la Curtea Constituțională. Dar această situație există în fapt. Pe cale de consecință, noi trebuie să luăm o decizie, mai ales că există și un text de lege.

Deci asta este rațiunea. Nimeni nu vrea să știrbească, cred eu, din legitimitatea alegerii, dar ce legitimitate are unul ales cu atâția, când, pe urmă, vine o hotărâre, care, de fapt, este hotărârea care îl numește, care este votată cu număr mai mic de voturi?! Deci el are două rânduri de voturi. Are, o dată, votul pentru nominalizare și, o dată, votul pentru țidulă, dar țidula se publică, dacă vreți, adică „hotărârea”, mă scuzați, în Monitorul Oficial.

Pe cale de consecință, este așa..., o situație mai complicată, pentru care trebuie să găsim o soluție în așa fel încât să fie... S-ar putea să aibă numărul necesar de voturi..., da, să fie ales judecătorul chiar cu majoritate mai mare și să treacă cu 45 de voturi, că atâtea trebuie să aibă – nu? –, dacă este vorba despre majoritate simplă, când este întrunit cvorumul pentru o hotărâre. Mai ales că, știți foarte bine, până se numără voturile se mai subțiază participarea.