La una dintre multele întâlniri pe teme de sănătate la care am participat în ultimul an și jumătate de când sunt parlamentar de Iași, am propus un pact de colaborare între toți factorii implicați în reforma sistemului medical.
Pentru că reforma în sănătate, de care tot vorbim de vreo 20 de ani, ne afectează pe toți, toți trebuie să participăm într-un anume fel la elaborarea principiilor acestei reforme. Și, când spun toți, mă refer atât la oamenii simpli, dar mai ales la toți marii specialiști din domeniul medical și la toți oamenii politici. Iar când spun oameni politici, mă refer atât la cei de acum, dar și la cei de ieri și mai ales la cei de mâine.
A face o reformă în sănătate fără să ții cont de punctul de vedere al foștilor miniștri ai sănătății, dar și de punctul de vedere al marilor specialiști, care pot deveni mâine conducătorii Ministerului Sănătății, nu este doar o gravă eroare, este chiar o crimă! O crimă, pentru că această interminabilă amânare a deciziilor importante din domeniul medical, la care asistăm de vreo 20 de ani încoace, produce victime. O mulțime de victime, domnilor!
Până mai ieri, pe vremea defunctei USL (care cică ar mai trăi, ne anunță unii, în bătaie de joc, probabil!), ni se spunea că reforma gândită de ex-ministrul Nicolăescu este una bună. Chiar foarte bună! Acum, după ieșirea PNL de la guvernare, ni se spune că reforma nu mai este bună. Aproape tot ce se spunea înainte se neagă acum. Aproape tot ce s-a făcut înainte se strică acum.
Ni se spune că acel card de sănătate, proiect care a consumat milioane de euro, este complet inutil, de vreme ce el va fi oricum înlocuit de buletinele cu cip, care vor conține
exact aceleași informații. Ni se spune că lista de medicamente compensate nu este completă.
Totul se amână încă o dată. Iar în vremea asta, sute de mii de pacienți așteaptă disperați o veste bună.
Nu vă mai bateți joc de oamenii în suferință, domnilor guvernanți!
Nu vă mai bateți joc de români!
*
„Cât timp veți mai ignora problemele profesorilor?”
Dascălii ieșeni din învățământul preuniversitar au ajuns la capătul răbdării. Împreună cu alți colegi parlamentari mă fac astăzi mesagerul strigătului lor de furie și de deznădejde totodată. Așa nu se mai poate!
Nu se mai poate să vă faceți că nu vedeți salariile de mizerie ale celor care construiesc viitorul copiilor noștri, viitorul generațiilor viitoare!
Nu se mai poate să spuneți în campania electorală că educația este o prioritate națională, iar pe urmă, odată ajunși la putere, să dați din umeri și să declarați că nu sunt bani pentru școală! Păi faceți bani, domnilor guvernanți, că de asta conduceți România! Altfel, renunțați la putere și lăsați-i în fruntea țării doar pe cei în stare să facă asta!
Nu se mai poate să-i tratați cu atâta lipsă de respect pe dascăli!
Nu se mai poate să ignorați la infinit problemele profesorilor!
De la Iași, orașul care a dat României atâția oameni învățați, înscriși în nemurire, profesorii transmit guvernanților vremelnici de azi următoarea listă de revendicări:
– modificarea Legii educației naționale, care să prevadă reintroducerea normei de predare de 16 ore, decontarea cheltuielilor cu naveta, reintroducerea sporului de doctorat, dar și posibilitatea pensionării anticipate cu cel puțin trei ani înaintea vârstei standard de pensionare, dar fără diminuarea cuantumului pensiei etc.;
– adoptarea unei legi de salarizare care să prevadă majorarea salariilor profesorilor debutanți, ale personalului nedidactic, precum și reîntregirea veniturilor personalului didactic la nivelul celui din 2009;
– soluții eficiente pentru acoperirea deficitului de cadre didactice bine pregătite din mediul rural;
– depolitizarea învățământului;
– debirocratizarea sistemului de învățământ, dar și regândirea programelor școlare și de evaluare a elevilor. Am ajuns în ceasul al 12-lea!
Fără o școală valoroasă și fără dascăli motivați, viitorul României este în mare pericol!
*
## „Cine vrea răul Poștei Române?”
Se întâmplă lucruri foarte ciudate la Poșta Română. Nu cu mult timp în urmă, atrăgeam atenția factorilor responsabili că, deși se apropie de faliment, instituția nu deține nicio strategie de relansare a activității.
Mai mult, cu două luni înainte, reclamam faptul că, de la 1 ianuarie 2014, ieșenii care mai foloseau serviciile Poștei Române au avut parte de o surpriză neplăcută. Tarifele practicate de Poștă au fost umflate masiv, la unele servicii acestea crescând de peste trei ori. Luată atunci la întrebări de presa din Iași, conducerea Poștei a recunoscut că noua politică de stabilire a tarifelor s-a modificat radical și va ține cont, printre altele, de evoluția prețurilor la combustibili și utilități.
Astăzi, nemulțumirilor ieșenilor care mai utilizează serviciile Poștei Române li s-au alăturat nemulțumirile salariaților ieșeni ai instituției. Astfel, angajații din cadrul
Poștei Române, filiala Iași, sunt profund indignați de ceea ce se întâmplă acum, sub actuala conducere, în această instituție-simbol a țării.
La o recentă dezbatere inițiată de Sindicatul Lucrătorilor din Poșta Română, filiala Iași, aceștia s-au plâns de lipsa de rezultate, coroborată cu lipsa de dialog din partea managerului instituției.
Potrivit salariaților, singurele „realizări” ale actualei conduceri sunt:
- scăderea dramatică a veniturilor lunare ale Poștei;
- scăderea numărului personalului operativ;
- creșterea numărului personalului de conducere;
- creșterea numărului de amenzi încasate de Poșta
- Română.
Toate acestea au condus în ultima vreme la o degradare vizibilă a statutului angajatului Poștei Române.
Este surprinzător să vezi cum conducerea unei instituții aflate în proximitatea falimentului, sufocată de concurența privată, nu numai că nu propune soluții de salvare, ci parcă luptă împotriva intereselor Poștei.
Nu cumva se urmărește, de fapt, dispariția totală a acestei instituții, mai ales că, în ultimii ani, marile inginerii financiare care au avut drept obiect tranzacționarea ocultă a spațiilor comerciale generoase ale acestei companii au fost mereu la ordinea zilei?
Din păcate, așa cum spuneam și data trecută, se vede de la o poștă că Poșta Română este împinsă către moarte. De către cine? Investigați, domnilor guvernanți, până nu e prea târziu!
*
## „Pentru o Românie cât mai curată!”
România se află pe unul dintre ultimele două locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește reciclarea deșeurilor, cu o rată de reciclare de numai 4% față de media europeană de 40%.
De altfel, este de ajuns să privești în jur pentru a vedea cât de puțin le place unora dintre români, chiar unora dintre autorități, curățenia. Superbele peisaje ale țării sunt pline de gunoaie, multe orașe, dar îndeosebi localitățile rurale, sunt sufocate de mizerie, iar oriunde te uiți vezi mereu pe cineva care-și deșartă căruța plină de gunoi de grajd amestecat cu resturi menajare. Locul preferat pentru aruncarea gunoiului rămâne însă zona din apropierea căii ferate, acolo formându-se în ultimii ani veritabile forme de relief urât mirositoare.
Dar și mai grav este faptul că instituțiile plătite din bani publici pentru a-i sancționa pe contravenienți nu-și fac deloc datoria. Am mai spus-o, dar o voi repeta cu fiecare ocazie. Anul trecut, în pofida nenumăratelor plângeri venite din toate părțile județului, Garda de Mediu din Iași a aplicat doar 256 de amenzi și a încasat abia 102, adică mai puțin de jumătate.
Eu sper ca noua Lege a salubrității, adică proiectul de modificare a Legii nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare, să rezolve toate neajunsurile și să ne plaseze în rândul țărilor civilizate, în rândul țărilor care au înțeles importanța reciclării deșeurilor, în rândul țărilor curate, care respectă mediul înconjurător.
Momentan, observ că proiectul de lege este mai degrabă criticat. Se invocă faptul că noua lege acordă exclusivitate operatorilor de salubritate asupra colectării deșeurilor municipale, atât pentru cele provenind de la gospodăriile private, cât și pentru cele provenind de la persoanele juridice, comerț, industrie și servicii. Prin urmare, am asista la anularea competiției de pe piața reciclării deșeurilor.
În ultima perioadă, am ascultat punctele de vedere ale criticilor proiectului de lege, am văzut și reacția autorităților. Viitorul foarte apropiat ne va arăta cine are dreptate.
Dar, pentru o Românie cât mai curată, este recomandabil să fim foarte atenți la toate jocurile murdare din zona salubrității.
*
## „Apărați interesele României!”
Am trecut de jumătatea campaniei electorale a alegerilor pentru Parlamentul European, dar putem trage deja o concluzie, o concluzie dezamăgitoare: niciun partid din România nu propune alegătorilor români un veritabil proiect european, adică o sumă de obiective clare, pe care europarlamentarii să încerce din toate puterile să le îndeplinească. De fapt, cazul ideal ar fi ca nu doar un partid, ci toate partidele care vor avea reprezentanți în Parlamentul European să lupte pentru unul și același mare obiectiv esențial, doar în interesul României.
Din păcate, ratarea intrării României în Spațiul Schengen a demonstrat că aleșii noștri nu știu să vorbească pe o singură voce, puternică și coerentă, că nu știu să coopereze, să fie solidari nici atunci când este vorba de interesele României. Totuși, dacă anul trecut reprezentanții partidelor în Parlamentul European s-au acuzat reciproc de subminarea eforturilor României de a deveni membră a Spațiului Schengen, astăzi, candidații pentru PE par a fi uitat de această nereușită.
Până la urmă, cine sunt vinovații de ratarea acestui obiectiv? Iar dacă niciun partid din România nu este vinovat pentru acest eșec, atunci cum se explică scandalul de anul trecut? Și ce stă cu adevărat în puterea unui europarlamentar român? Ce poate face el pentru România? Ce pot face ei pentru România?
Deși românii s-au săturat de scandal, se pare că gâlceava și insultele sunt singurele ingrediente și ale acestei campanii electorale. Când nu recurg la amenințări cu pușcăria, politicienii fac doar glumițe proaste; și președintele, și premierul, și candidații la un fotoliu în Parlamentul European, și majoritatea membrilor importanți ai partidelor cu greutate.
Situația este cu atât mai gravă cu cât România se află chiar la granița de est a UE, o graniță tot mai fierbinte. Și, în loc să asistăm la o solidaritate a aleșilor, care să lupte fără ezitare pentru interesele României, ei se ceartă ca la ușa cortului.
Rușine, domnilor! Nu asta vor românii! Nu de asta are nevoie România!
Repet încă o dată: avem nevoie de un proiect european comun, care să fie sprijinit fără ezitare și fără ipocrizie de toți viitorii europarlamentari ai României!
Doar așa putem conta în Europa! Nu ne mai faceți de râs!
*
„Când pui atât știință, cât și suflet în ceea ce faci!”
Fără îndoială, „Antibiotice” Iași este una dintre marile firme de succes ale României. Cunoscuta întreprindere ieșeană, brand local, național și chiar internațional, a făcut profit și în vremuri de criză, a investit masiv în cercetare, a realizat exporturi importante, a angajat specialiști și a știut să păstreze locurile de muncă.
E curios cum o societate de stat a reușit astfel de performanțe notabile. E curios pentru că majoritatea societăților la care Guvernul a fost acționar majoritar – și mă refer la toate guvernele de după 1989 – au ajuns una cu pământul. Recent, și Institutul Cantacuzino din Iași, altă
unitate medicală considerată strategică, pare a fi intrat în moarte clinică.
Interesant este faptul că, prezent zilele trecute la Iași, premierul Ponta a dat vina pentru dezastrul de la Cantacuzino pe liberali, în vreme ce reușitele de la „Antibiotice” au fost trecute în portofoliul PSD.
Dar explicația succesului de la „Antibiotice” este alta. În realitate, nu guvernele au făcut firma „Antibiotice” mare și tot mai importantă pe piața medicală, ci conducerea, managementul și angajații societății. Așadar, nu politicul trebuie lăudat, ci resursa umană de calitate de la „Antibiotice”. De fapt, în ultimii ani, anumiți politicieni de la toate partidele au pus gând rău societății, forțând tot felul de privatizări dubioase dar, din fericire, au fost blocați la timp. Să sperăm că pentru totdeauna!
Și abia aici intervine capacitatea unui guvern de a păstra formula de succes a unei întreprinderi. Căci premierul a promis solemn că „Antibiotice” nu se va privatiza, de vreme ce societatea merge atât de bine. De asemenea, că profitul fabricii pe următorii trei ani nu va fi luat de Ministerul de Finanțe, ci lăsat la „Antibiotice” pentru modernizare, dar și că bugetul fabricii va fi aprobat rapid, astfel încât de la 1 iunie salariații SC „Antibiotice” să primească salarii mărite cu 200 de lei. Să ținem minte aceste promisiuni și să sperăm că actualul Guvern se va ține de cuvânt.
SC „Antibiotice” Iași reprezintă cea mai bună dovadă că, dacă pui atât știință, cât și suflet în ceea ce faci, nu poți avea decât succes!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.