Frunda György

Nu, nu, am timp. Sunt sigur că doamna director general de la Direcția generală legislativă vă va conduce în același sens, fiind cunoscută și recunoscută pentru cunoștințele dumneaei în domeniul juridic.

Spuneam că, niciodată, Senatul, din câte cunosc eu, nu a hotărât într-un singur tur cu majoritatea voturilor exprimate, majoritatea obținută, iar interpretarea... am lucrat la redactarea Constituției... În Constituție, lucrăm cu două noțiuni: majoritatea senatorilor și deputaților, ceea ce numim majoritatea absolută, sau majoritatea deputaților sau senatorilor prezenți, ceea ce înseamnă jumătate plus unu din voturile exprimate, direcție în care s-a exprimat și domnul senator Hașotti.

Dacă în Regulamentul Senatului există o altă prevedere, să se spună un singur tur de vot, cu numărul cel mai mare de voturi — și aceasta este definiția juridică sau expresia juridică corectă, „cu cel mai mare număr de voturi“ —, atunci, într-adevăr, se poate ține un singur tur de scrutin. Atâta timp cât dumneavoastră faceți referire la art. 132, care vorbește despre majoritatea voturilor exprimate, adică majoritatea simplă, cred că trebuie să se obțină jumătate plus unu din voturile exprimate și, continuând procedurile prevăzute în Regulamentul Senatului în articolele consecutive, a merge pe două tururi de vot, în situația în care nimeni în primul tur de vot nu obține jumătate plus unu din voturile exprimate, în turul doi putem discuta despre primii doi candidați cu numărul cel mai mare de voturi obținute.

Aceasta este cel puțin interpretarea mea a articolului respectiv. Vă mulțumesc.