Ilie Sârbu

Nu o să ne certăm. Sunt, cumva, în contradicție.

Suntem cu toții de acord că volumul de muncă este extraordinar, suntem cu toții de acord că e o perioadă în care chiar noi o să fim prinși în teritoriu cu diverse activități preelectorale și chiar electorale, dar să vii acum și să mai dai ITRSC-urilor să verifice ceea ce aveau ei în sarcină până acum, e bătaie de joc, înseamnă că râde lumea de noi. Păi, cui să dai? Să-i dai lupului acum să spună că a păzit oile bine și a venit cu mieii și i-a și prezentat pentru abator?

Nu se poate! ITRSC-ul este falimentar în aceste condiții. Deci el nu mai poate să reprezinte un organ al statului decât decorativ. El a asistat și, sub aprobarea lui tacită, s-au întâmplat aceste dezastre.

E adevărat, comisia ar trebui să ceară sprijinul altor organe, cum ar fi, nu știu, poate greșesc eu, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Parchetul, care să verifice ce au făcut acești oameni care au fost salarizați, au avut mașini la dispoziție și au efectuat controale, pentru că dacă te duci în păduri, dezastrele se văd cu ochiul liber, nu trebuie să fii mare specialist.

Când vin inundațiile peste noi și apar probleme, când toată lumea plânge și politicienii își rup hainele pe la televizor de grija oamenilor, de durerea și de necazul lor, nimeni nu se întoarce să vadă care a fost cauza. Or, comisia asta poate să facă mai mult decât ceea ce se face astăzi, pentru că astăzi nu se face nimic. Asta este marea problemă! Iar tăierile ilegale continuă. Acum, de când au apărut și ocoalele private, de când proprietarii, forțați și de nevoi, și de griji, și de lipsa altor fonduri, presiunea asupra pădurii a crescut. Ea întotdeauna a fost mare în zonele în care nu a existat alternativă, unde oamenii nu aveau din ce trăi, și-atunci, sigur că, fiind pădurea lângă...

Dar sunt și zone unde și-au bătut joc de ea samsarii – cum e și în cazul cerealelor, cum e și în cazul altor produse din România – fără să-i deranjeze nimeni, iar dacă mergeți în zonă – și nu este numai cazul celor de la ITRSC și al celor din alte sectoare care au în grijă proprietatea aceasta, bogăția aceasta naturală a statului –, o să vedeți că toți, toți, fără excepție, trăiesc în vile care depășesc cu mult posibilitatea pe care ar fi avut-o dacă erau corecți. Toți au mașini de lux, toți au case la oraș.

Deci, dacă asta putem stabili, atunci comisia, într-adevăr, își atinge scopul. Dacă ne gândim la o comisie care să înceapă să urce dealurile și să meargă să măsoare, atunci, într-adevăr, nu are rost să discutăm despre ea. Nu cred eu că aceasta s-a gândit. Ea determină ceea ce se spune în art. 2, dar dacă nici comisiile parlamentare nu pot angaja forțele națiunii pentru o problemă atât de importantă cum este pădurea, atunci despre ce mai vorbim? Înseamnă că noi stăm degeaba, aici, în Parlament. Asta trebuie să discutăm. Vă mulțumesc mult.