Gheorghe Buzatu

Nu. O singurã întrebare. Douã întrebãri. Vã mulþumesc. La interpelãri revenim.

Doamna ministru Hildegard Puwak, vã rog sã binevoiþi a rãspunde la întrebarea pusã.

## **Doamna Hildegard Carola Puwak Ñ** _ministrul integrãrii_

## _europene_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule senator, am citit cu mare atenþie întrebarea dumneavoastrã ºi am reflectat asupra ei.

Întrebarea face trimitere însã la douã probleme diferite.

Una priveºte fondurile structurale ºi care bineînþeles cã este o problemã de asistenþã financiarã care se va gestiona dupã ce România va deveni stat membru. Acum suntem în faza de gestionare a fondurilor de preaderare.

Cea de a doua problemã la care dumneavoastrã vã referiþi aici Ñ în legãturã cu competitivitatea Ñ se leagã de mai multe probleme care þin de criteriul economiei funcþionale de piaþã ºi de angajamente asumate de România în procesul de negociere prin mai multe capitole.

Problema pregãtirii nu a Ministerului Integrãrii Europene, ci a României, dacã vreþi, pentru momentul acesta al integrãrii pe piaþa unicã are legãturã cu libera circulaþie a mãrfurilor, cu capitolul de concurenþã, cu capitolele de impozitare.

Sigur cã în ceea ce priveºte criteriul economiei funcþionale de piaþã ºi cel referitor la capacitatea de a face faþã forþelor concurenþiale ale pieþei unice s-au luat o serie întreagã de mãsuri. Cu ajutorul Parlamentului au fost promovate în anul trecut ºi în anul acesta foarte multe legi care creeazã cadrul legislativ ºi baza pentru construcþia instituþionalã în toate aceste domenii care vor asigura competitivitatea. Dovadã existã, în cadrul criteriului economic, ceea ce s-a realizat în plan macro ºi în plan sectorial.

În ceea ce priveºte, însãÉ Nu vreau sã reproduc indicatorii, pentru cã vi i-am pregãtit aici, în rãspunsul scris. Unul din obiectivele Acordului european semnat de România în 1993 ºi intrat în vigoare în 1995 vizeazã tocmai aceastã funcþionare a economiei de piaþã pe principiul asimetriei, în avantajul României, pânã în urmã cu ceva vreme, în aºa fel încât sã se acorde reciproc concesii tarifare pentru protejarea societãþilor comerciale ºi a producþiei româneºti.

Acordul, în termenii în care a fost negociat, constituie un sprijin pentru restructurarea economiei româneºti.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/17.X.2002

Liberalizarea gradualã a comerþului a fost unul din paºii care au fost fãcuþi pe baza acestui Acord european ºi care au dus, de fapt, la o creºtere a schimburilor comerciale, pregãtind, pentru a face faþã acestor forþe concurenþiale ale pieþei unice, anumite sectoare.

Totuºi, trebuie sã fim conºtienþi, competitivitate înseamnã ºi o restructurare pentru ceea ce existã piaþã ºi pentru ceea ce înseamnã potenþial viabil pe o piaþã unicã. În acelaºi timp, CEFTA a constituit un pas sau o formã care a ajutat economia româneascã la o procedurã de selecþie, în aºa fel încât prevederile Acordului european, ºi nu numai, angajamentele noastre, mãsurile din Planul naþional de aderare, celelalte instrumente pe care le folosim pentru pregãtirea economiei sã-ºi arate în fiecare an efectele.