Nicolae Giugea

571 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Nu putem vorbi despre atractivitatea muncii când salariul nu acoperă coșul minim de nevoi!”

Ultimele măsurători statistice ale Comisiei Europene ne arată că în România se află cel mai mare procent de persoane care, deși au un loc de muncă, deși muncesc poate și mai mult de 8 ore pe zi, nu reușesc ca din salariul obținut să-și acopere nevoile zilnice. Această situație descrie sărăcia absolută, care este incompatibilă cu statutul de angajat, dar și cu cel de cetățean european.*

Cum oare ai putea să spui că muncești 40-48 de ore pe săptămână și, cu toate acestea, să fii sărac? Cum poți să stimulezi încadrarea tinerilor în muncă, atunci când aceștia știu că nu-i nicio pricopseală să te trezești dimineața la ora 5, să muncești cât este soarele pe cer și să te întorci seara târziu, iar, cu toate acestea, să nu îți ajungă banii de la un salariu la altul? Cum am putea să desprindem mii de oameni de dependența de ajutoarele sociale, când este mult mai profitabil să stai acasă, să primești anumite venituri garantate de la stat, decât să ai un loc de muncă? Cei care, pe nedrept, îl numesc pe unii români leneși1 2

În contextul ședinței

, cred că ar trebui să se gândească mai bine de ce munca nu este deloc atractivă în România.*

Multă vreme economia României a fost atractivă pentru investitorii străini și români, prin costul redus al forței de muncă. Salariile mici ale românilor au contribuit și contribuie la profitabilitatea uriașă a celor mai multe companii din țara noastră.* Nu zice nimeni că nu e o bucurie atunci când companiile sunt profitabile*, însă ele obțin aceste avantaje

aproape absolut prin forța de muncă slab plătită și mai puțin prin dotarea cu factori de capital și tehnologii avansate. Și, de parcă nu ar fi fost îndeajuns, spre deosebire de alte categorii de venituri, munca are în România povara fiscală cea mai mare. Aproape jumătate din venitul brut al angajatului este reținut la sursă prin impozit și contribuții. Măcar dacă din această povară fiscală uriașă românul ar avea o pensie mare sau acces la servicii de sănătate moderne, însă știm cu toții că nu-i așa!

Așadar, dacă fiscalitatea seamănă în mare parte cu cea europeană, salariile brute ale angajaților români sunt extrem de departe de ceea ce se întâmplă în spațiul comunitar.

Cauzele care au condus la și mențin slaba salarizare a angajaților din România sunt multiple.

În primul rând, întreprinderile din țara noastră sunt puternic intensive în forță de muncă slab calificată și mai puțin orientate către înzestrarea cu factori de capital de ultimă generație.

De asemenea, o altă cauză o reprezintă lipsa unei corelări între productivitatea reală a muncii, măsurată de către organismul de statistică al Uniunii Europene, și costul orar cu forța de muncă. În România această relație este cea mai mică din UE.

Nu în cele din urmă, stabilirea discreționară a salariului minim brut pe economie, în ultimii ani, a condus la un fenomen nedorit, al salariilor din zona gri.

Așadar, vreau să cred că atât Parlamentul, cât și Guvernul vor analiza în detaliu această situație1 2 și vor găsi cele mai bune soluții* pentru ca salariul să fie principalul element de stimulare a muncii.

Dacă nu, atunci să nu ne facem iluzii că șomajul se va reduce, că ajutoarele sociale nu vor reprezenta o piedică în calea ocupării și tinerii români vor dori în continuare să plece peste hotare, în speranța unei vieți mai bune.

Vocevoce proprieMarkerCadru

Justificarea se bazează pe principii universale (sărăcia absolută, drepturile cetățeanului european) aplicabile întregii societăți.

„Această situație descrie sărăcia absolută, care este incompatibilă cu statutul de angajat, dar și cu cel de cetățean european.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referință critică la o atitudine generală, dar fără a viza un grup specific într-un mod derogatoriu sau respectuos.

„Cei care, pe nedrept, îl numesc pe unii români leneși”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Apel procedural către instituții, fără angajament cu cereri opuse specifice.

„vreau să cred că atât Parlamentul, cât și Guvernul vor analiza în detaliu această situație”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Recunoaștere superficială a unui argument advers (profitabilitatea companiilor) fără o contra-argumentare detaliată.

„Nu zice nimeni că nu e o bucurie atunci când companiile sunt profitabile”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul rămâne la nivelul de poziționare și apel la acțiune, fără a propune un amendament sau o soluție legislativă concretă.

„vreau să cred că atât Parlamentul, cât și Guvernul vor analiza în detaliu această situație și vor găsi cele mai bune soluții”

În context ↑