Gheorghe Dumitraºcu

Nu sunt hoþi, ei sunt agenþi electorali, vedeþi-vã de treabã! Cum sã fie hoþi?! Nu am pronunþat cuvântul ãsta!

Dar la þãrani nu v-aþi gândit?

Domnule reprezentant ºi domnule ministru, vã rog frumos sã vã gândiþi la aceastã idee: ajutorarea directã, fãrã fixarea unui preþ minim, a celor ce produc. Nu pot sã spun sã li se dea vacilor. Nu ºtiu dacã vacile vor sã primeascã banii ãºtia, dar stãpânii vacilor, producãtorii de lapte ar trebui sã primeascã banii ãºtia, lãsând la o parte faptul cã 500 de lei mi se pare foarte puþin.

Domnule ministru, ºtiþi ce înseamnã 500 de lei? Înseamnã o cutie de chibrituri. Dacã dumneavoastrã consideraþi cã o cutie de chibrituri sau o cutie ºi jumãtate acoperã munca omului aceluia care îºi îngrijeºte vita Ñ pentru cã are vita sau câteva vite Ñ, poate sã facã ceva în condiþiile dispariþiei marilor crescãtorii de viteÉ Dar, oricum, 500 de lei înseamnã ceva. Repet: nu mijlocitorului!

ªtiþi ce-mi spunea tãticu? Dumnezeu sã-l ierte, cã asta rãmâne în ”Monitorul OficialÒ. Îmi zicea aºa: ”Noi ne vindeam grâul, îl duceam de la Nisipari ºi pânã la Gara Dorobanþu, ºi acolo ni-l lua negustorul. Noi descãrcam grâul în vagoane ºi primeam banii pe loc. Banii erau cu atât mai mulþiÒÉ Atenþiune! Intermediarul însuºi era interesat sã primeascã cât mai repede, cu cât grâul i se pãrea lui cã este mai mult ºi se dã în timp mai optim.

Dacã atunci, în 1937Ñ1938, lucrurile acestea se petreceau în favoarea producãtorului, nu sunteþi voi, care conduceþi þara, în favoarea producãtorilor? Sã nu spuneþi cã sunteþi în favoarea intermediarilor, pentru cã, dacã faceþi declaraþia asta, v-aþi dat foc la valizã! O.K. Vã mulþumesc.