Filip Georgescu

Nu ∫tiu dac„ to˛i semenii no∫tri s-au convins, m„car acum, dup„ inunda˛iile devastatoare din acest an, c„ p„durea reprezint„ un factor de echilibru de neÓnlocuit Ón cadrul biosferei, c„ de existen˛a acestui nepre˛uit dar al naturii este strict legat„ dezvoltarea societ„˛ii ∫i civiliza˛iei rom‚ne∫ti. Din p„cate, a∫a cum am semnalat ∫i cu alte prilejuri, trebuie s„ spun ∫i ast„zi c„ Ón ˛ara noastr„ jaful p„durii Óntrece prin propor˛ii m„surile de refacere a ei. Ridic din nou aceast„ problem„ Óntruc‚t, Ón condi˛iile ac˛iunilor generale declan∫ate la scar„ planetar„ dup„ reuniunea de la Rio de Janeiro din 1992, Rom‚nia a adoptat o strategie na˛ional„ pentru dezvoltarea fondului s„u forestier. Œn concordan˛„ cu aceast„ strategie de dezvoltare durabil„, credem c„ p„durile, Ón general, ∫i cele de stat, Ón special, trebuie gospod„rite de o a∫a manier„ Ónc‚t pe l‚ng„ func˛ia de produc˛ie s„ se realizeze integral o serie de alte func˛ii, cum sunt acelea de protec˛ie, care cap„t„ ast„zi o Ónsemn„tate tot mai mare. Œn acest sens, Óntreb autorit„˛ile de resort, rug‚ndu-le s„ ne spun„ ce m„suri a promovat Guvernul pentru ca Ón anii urm„tori, c‚nd expir„ actuala etap„ a programului din silvicultur„, s„ fie atins ˛elul general al politicii noastre forestiere, acela de ridicare a calit„˛ii vie˛ii, pe baza gestion„rii durabile a p„durilor.

Deocamdat„ asist„m la tot felul de ac˛iuni ilegale Ómpotriva fondului forestier. T„ieri clandestine pe care autorit„˛ile le depisteaz„ Ón mic„ m„sur„, exploatarea pr„dalnic„ a unor perimetre forestiere ob˛inute prin licita˛ii scandaloase, lipsa de preocupare pentru Ómp„durirea suprafe˛elor prev„zute Ón planurile anuale, pierderi Ónsemnate de pe urma exportului de mas„ lemnoas„, Óntruc‚t pre˛ul lemnului nu este Óntotdeauna cel de pia˛„, stabilit Ón cadrul raportului dintre cerere ∫i ofert„. Pe de alt„ parte, asist„m la un nou val de cereri pentru retrocedarea unor Óntinse suprafe˛e de p„duri, venite din partea fostului rege, a urma∫ilor unor prin˛i ∫i grofi, a unor institu˛ii biserice∫ti ∫i a multor cet„˛eni. Dup„ preten˛iile unora dintre solicitan˛i, probabil c„ dreptul de mo∫tenire va trebui cobor‚t p‚n„ la Traian ∫i Decebal.

f n Óns„ s„ precizez c„ fondul nostru forestier a sc„zut la mai pu˛in de ∫ase milioane hectare. Or, cu o asemenea suprafa˛„ ∫i cu procentul redus de Ómp„duriri Rom‚nia nu mai poate figura Ón r‚ndul ˛„rilor cu poten˛ial forestier. Œnainte de solu˛ionarea unor asemenea cereri, Guvernul trebuie s„ perfec˛ioneze managementul specific al schimb„rilor intervenite Ón regimul propriet„˛ii asupra terenurilor forestiere, av‚nd Ón vedere c„ mul˛i dintre proprietarii priva˛i de p„duri au trecut imediat la t„ieri masive, fie din cauza nevoii de bani, fie pentru a evita furturile. O asemenea atitudine nefast„ fa˛„ de p„dure nu se mai manifest„ ast„zi nic„ieri Ón lume.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/17.II.2006 A∫a cum ar„ta marele nostru Ónainta∫ Marin Dr„cea, Anglia, care sub imperiul doctrinelor liberaliste, totdeauna funeste economiei silvice, ∫i-a sacrificat domeniul s„u forestier Ón secolul al XIX-lea, purcede acum, de bune decenii, cu mare impetuozitate, la reconstituirea p„durilor sale. Œn Statele Unite, ˛ara tuturor risipelor, s-a dezl„n˛uit de la Ónceputul veacului trecut cea mai violent„ reac˛ie contra p„catelor forestiere ale trecutului, iar Ón Fran˛a ∫i Germania, ˛„ri care de mai bine de un mileniu ocrotesc vegeta˛ia forestier„ prin legi, s-a format un adev„rat cult al p„durii. P‚n„ ∫i Turcia, cu un relief eminamente de step„, sub imperiul c„reia s-au distrus p„durile din sudestul Europei Ón decursul a ∫ase secole, reac˛ioneaz„ ast„zi cu st„ruin˛„ Ómpotriva barbariilor din trecut. Se pare Óns„ c„ pe noi, rom‚nii, rena∫terea forestier„ a lumii ne las„ indiferen˛i. Œn loc s„ refacem ∫i s„ conserv„m fondul forestier, noi dobor‚m la p„m‚nt codri Óntregi, neÓn˛eleg‚nd c„ desp„durirea Ónseamn„ s„r„cie, nesiguran˛„ ∫i lips„ de perspectiv„.