Nu trebuie s„ fii expert pentru a realiza un lucru elementar: cultura romani este o îcultur„ a supravie˛uirii“. Un Óntreg arsenal de argumente istorice te poate strivi Óntr-o clipit„ dac„ ai Óncerca s„ sus˛ii contrariul.
Tolera˛i sau izgoni˛i, mutila˛i sau prigoni˛i, romii au supravie˛uit propriei lor istorii. Cu siguran˛„, determinarea istoric„ face posibil„ punerea semnului egalit„˛ii Óntre cultura romani ∫i voluptatea infinit„ de a supravie˛ui. Cred Ón acela∫i timp c„ nu trebuie uitat nici faptul c„ istoria romilor este totodat„ o îsub-istorie“ a multora dintre popoarele cu care ace∫tia au convie˛uit.
Œn mod normal, c‚nd cineva face o relatare Óncepe cu Ónceputul. Œntr-adev„r, tenta˛ia de a proceda Ón acest fel este mare, de asemenea, c‚nd vorbim despre istoria oamenilor. Pentru popoarele sedentare, pentru cei la care de˛inerea p„m‚ntului este o valoare central„ a culturii, este foarte important s„ ∫tie de unde vin ∫i ce p„m‚nt au st„p‚nit la origini.
Romii au fost ∫i dovedesc ∫i ast„zi c„ sunt un popor nomad, f„r„ un teritoriu la care s„ viseze, f„r„ un teritoriu originar pe care s„-l reclame. Ce Ói face at‚t de speciali este faptul ca ei se Ómpac„ destul de bine cu aceast„ idee. Acela∫i lucru nu poate fi spus despre aceia care Ói studiaz„. Este un lucru destul de curios faptul c„ observatorii neromi au fost interesa˛i, cel pu˛in Óncep‚nd cu secolul al XVIII-lea, Ón cea mai mare m„sura de originea îobscur„“ a romilor.
Œn 1753, un teolog ungur, Istvan Wali, a descoperit c„ vocabularul a 3 studen˛i indieni din Malabar, pe care i-a Ónt‚lnit Ón Leiden, era comprehensibil nativilor romi. Dar abia Ón 1783, c‚nd H. M. Grellmann a publicat cartea îf ganii“, descoperirea teologului ungur a devenit cunoscut„.
Œnc„ din perioada feudal„, de la primele atest„ri ale romilor Ón Rom‚nia, ei erau servitori ∫i apar˛ineau mo∫ierilor, m‚n„stirilor ∫i cur˛ilor domne∫ti. Mul˛i erau ˛inu˛i din cauza meseriilor specifice pe care le aveau. P‚n„ la abolirea sclaviei Ón secolul al XIX-lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman. Este cunoscut„ deja o perspectiv„ asupra tuturor tipurilor de sclavi care existau, Ón func˛ie de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau s„ Ól pl„teasc„ st„p‚nilor lor ∫i Ón func˛ie de sedentarismul sau nomadismul lor.
Acesta era un nomadism Ón care oamenii tr„iau Ón sferturi fixe de iarn„, iar vara c„l„toreau pe acelea∫i drumuri, vizit‚nd acelea∫i locuri Ón fiecare an, av‚nd un permis de la proprietarul lor. Din punctul de vedere al nomazilor, aceste permise ofereau chiar ∫i protec˛ie: a le face lor r„u Ónsemna a Ói face r„u puternicului lor proprietar. F„r„ asemenea documente ei ar fi fost privi˛i ca sclavi fugi˛i, iar aceasta era privit„ ca o crim„. Acesta era un sistem bine controlat ∫i, Ón zile determinate ale anului, ei trebuiau s„ pl„teasc„ tribut proprietarului lor.
Oriunde Ón lume, gre∫eli ∫i deprecieri au intervenit Ón rela˛ia dintre nomazi ∫i sedentari. Pentru sedentari, p„m‚ntul ∫i cl„dirile erau ∫i sunt bunurile cele mai importante, Ón care investesc ∫i pe care vor s„ le lase genera˛iei viitoare. Nomazii nu pot vedea valoarea acestor bunuri, înu le po˛i lua cu tine“. Ei au preferat s„ investeasc„ Ón lucruri cum ar fi c„ru˛e, aur, cirezi mari de vite.
Mai mult dec‚t at‚t, Ón acele vremuri nimeni nu era egal fa˛„ de altcineva. Aceast„ egalitate este un principiu destul de recent al drept„˛ii. Fiecare grup, Ón concordan˛„ cu clasa, religia, limba, descenden˛a, chiar ∫i din acela∫i imperiu sau provincie, avea statutul s„u, era guvernat de un set de legi diferit ∫i c„dea sub jurisdic˛ia unor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006
judec„tori diferi˛i. Din cauza acestor statute diferite, culturile, cu seturile lor de norme ∫i valori, activit„˛ile economice tipice, limbile s-au men˛inut pentru secole.
Mai t‚rziu, ca parte a politicii de asimilare a romilor, membrii diferitelor grupuri au fost obliga˛i s„ se c„s„toreasc„ Óntre ei. Un exemplu al unei astfel de politici a fost Legea proclamat„ Ón 1783 de Joseph al II-lea, Ómp„ratul Imperiului Austriac, care organiza via˛a romilor din Transilvania Ón detaliu. Ei erau obliga˛i la asimilare total„ cu cei din jur: nu aveau voie s„ vorbeasc„ Ón propria limb„ sau s„ Ómbrace portul tradi˛ional, li se interzicea c„s„toria Ón cadrul etniei, nu erau l„sa˛i s„ dreseze cai, iar num„rul l„utarilor a fost redus pe c‚t de mult posibil. Copiii lor au fost nevoi˛i s„ mearg„ la ∫coal„, fiind sub responsabilitatea preotului local. Mo∫ierul trebuia s„ le acorde terenuri mici de p„m‚nt, astfel Ónc‚t ace∫tia s„ fie implica˛i Ón agricultur„. Oricine Ó∫i abandona casa sau locul de munc„ era tratat ca vagabond ∫i era adus Ónapoi pe locul unde era Ónregistrat. Implementarea acestei legi depindea, Ón orice caz, de condi˛iile locale ∫i de aceea variau foarte mult de la o provincie la alta.
Abolirea sclaviei s-a produs sub influen˛a mi∫c„rii interna˛ionale, Ón ciuda rezisten˛ei d‚rze opuse de nobilime. La mijlocul secolului al XIX-lea, grupuri de sclavi, incluz‚nd grupuri de romi, au fost eliberate Ón Valahia ∫i Ón Moldova. Aceste m„suri au avut ca obiectiv obliga˛ia ca romii s„ fie lega˛i de satele Ón care urmau s„ lucreze Ón agricultur„ pe acelea∫i baze ca ∫i al˛i ˛„rani. Mul˛i romi au refuzat loturile de p„m‚nt ce li se acordaser„ ∫i au ales s„ Ó∫i men˛in„ profesiile lor. Pentru ei, abolirea Ónsemna o agravare a exploat„rii lor. O mare parte dintre ei s-au mutat la marginea ora∫elor sau satelor, ocup‚ndu-se cu prelucrarea de metale ∫i lemn, precum ∫i de alte me∫te∫uguri.
Œn timpul celei de-a doua jum„t„˛i a secolului al XIX-lea ∫i la Ónceputul celui de-al XX-lea, abolirea sclaviei a iscat un puternic val migrator spre alte p„r˛i ale Europei ∫i spre America.
Perioada dintre cele dou„ r„zboaie mondiale se caracterizeaz„ pe de-o parte printr-o mai mare asimilare a romilor, iar pe de alt„ parte prin apari˛ia unei mi∫c„ri proprii de emancipare a acestora. Au fost fondate organiza˛ii cum ar fi Uniunea General„ a Romilor din Rom‚nia. Dup„ instalarea dictaturii regale ∫i izbucnirea celui de-al doilea r„zboi mondial, aceste organiza˛ii au fost dizolvate. Œn acea perioad„, progresul industrial a f„cut ca multe din bunurile lor manufacturiere s„ devin„ demodate ∫i noncompetitive. Artizanatul lor era Ón declin; unele meserii au disp„rut pur ∫i simplu.
Primul r„zboi mondial ∫i tratatele de pace Óncheiate Ón urma lui au dus la cre∫terea popula˛iei minoritare din Rom‚nia cu peste 18% — de la 10% Ónainte de r„zboi la peste 28% dup„; dintre ace∫tia 133.000 erau de etnie rom„, reprezent‚nd 0,8% din popula˛ia total„ a ˛„rii.
Œn schimb, a ap„rut rasismul Ón perioada interbelic„. Pentru c„ este ∫tiut faptul c„ rasismul nu a fost inventat de c„tre germani. Istoria lumii este, din p„cate, plin„ de astfel de izbucniri ale rasismului. Strategiile variau de la reducerea grupurilor mari la un statut marginal al unei cet„˛enii de categoria a doua, la sclavie, la epurare etnic„ ∫i genocid total.
Œn 1942, cam 25.000 de romi au fost deporta˛i Ón Transnistria, unde au fost l„sa˛i pe bancurile r‚ului Bug, f„r„ a avea unde s„ munceasc„ ∫i f„r„ suficiente mijloace de subzisten˛„. Aproximativ jum„tate dintre ei au murit acolo.
Sub regimul comunist, to˛i erau egali Ón fa˛a legii. Œns„ acest regim nu le-a recunoscut romilor statutul de minoritate etnic„ ∫i, ca o consecin˛„, nu li s-a acordat o educa˛ie Ón limba lor matern„ ∫i nu s-a ˛inut cont de specificul lor cultural. Œn acele timpuri, datorit„ politicii angaj„rii totale, fiecare avea un loc de munc„ ∫i un c‚∫tig, care Ói asigura persoanei Óngrijire medical„ gratuit„, un num„r de zile de concediu ∫i dreptul la pensie.
Mul˛i romi au lucrat ca muncitori necalifica˛i Ón uzine mari sau Ón cooperativele agricole de produc˛ie. O dat„ cu Ónchiderea unor mari uzine sau cu reducerea for˛ei de munc„ la un nivel mai competitiv ∫i cu retrocedarea terenurilor cooperativelor c„tre proprietarii originari, majoritatea romilor ∫i-au pierdut slujbele. Mul˛i dintre ei ∫i-au reluat modul de via˛„ tradi˛ional, incluz‚nd reÓntoarcerea la nomadism, iar al˛ii s-au adaptat la noua situa˛ie. Unii dintre ei s-au integrat, f„c‚ndu-∫i o profesie ∫i prieteni, Ón timp ce al˛ii au r„mas victime ale discrimin„rii, neav‚nd nici un mijloc de supravie˛uire.
Œn Rom‚nia, minoritatea rom„ este recunoscut„ ∫i beneficiaz„ de protec˛ie prin Constitu˛ie ∫i prin legisla˛ia domestic„ adoptat„ cu privire la minorit„˛ile na˛ionale. De asemenea, le sunt garantate o serie de drepturi prin acordurile interna˛ionale pe care le-a semnat Rom‚nia. Œn plus, din 1990 au fost Ónfiin˛ate un num„r semnificativ de organiza˛ii ale romilor.
Teritoriul Ón care locuiesc este foarte dispersat. Exist„ comunit„˛i de romi Ón toat„ ˛ara, iar, conform recens„m‚ntului din 2002, num„rul acestora este de 535.250 romi, adic„ 2,5% din popula˛ia Rom‚niei. Alte estim„ri, conform unor organiza˛ii interna˛ionale, sus˛in c„ num„rul lor atinge aproape 2,5 milioane. Majoritatea romilor din Rom‚nia sunt ortodoc∫i. Trebuie men˛ionat ∫i faptul c„ mul˛i care Ó∫i zic îrom‚ni“ Ó∫i au originea de fapt Ón etnia rom„, mul˛i fiind îromanita˛i“ mai mult dec‚t îrom‚niza˛i“. De asemenea, Ón numeroase familii mixte ambii so˛i s-au declarat cet„˛eni rom‚ni.
P‚n„ Ón 1966, printre romi se Ónregistra cel mai ridicat nivel de analfabetism. Ei nu frecventau liceul ∫i cu at‚t mai pu˛in Ónv„˛„m‚ntul superior. Œn urma politicilor de asimilare promovate de statul comunist, familiile de romi erau obligate s„ Ó∫i Ónscrie copiii la ∫coal„. Acesta a fost un lucru bun, pe de o parte, deoarece li se ofereau copiilor romi acelea∫i oportunit„˛i ca ∫i celorlal˛i, din 1966 Óncoace mul˛i romi beneficiind de o educa˛ie elementar„, unii dintre ei Óncep‚nd s„ frecventeze ∫coli profesionale ∫i tehnice. Pe de alt„ parte, acest lucru a avut ∫i consecin˛e negative, deoarece mul˛i dintre ei au Ónceput s„-∫i nege apartenen˛a etnic„, tem‚ndu-se de discriminare ∫i dorind s„ ob˛in„ pozi˛ii mai Ónalte Ón structura social„.
A∫a se Ónt‚mpl„ c„, s„rind c‚teva secole de robiri, dezrobiri, prigoniri, bulvers„ri ∫i asimil„ri, unii novici Óncearc„ anumite sentimente prin contemplarea îexotismului“ culturii romani, un exotism al unei îexiste˛e libere“, al unui spirit transcendental neÓnc„tu∫abil ∫i nonsedentar, al unei c„ut„ri interminabile...
Lungul drum al pribegiei romilor prin lume, inclusiv prin Europa, are o motiva˛ie mult prea dramatic„ pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006
a invoca un boemism atavic — culmea, romii chiar erau identifica˛i etnic ca îboemi“ Óntr-un stat european. Migra˛ia romilor nu poate fi conceput„ ca o mi∫care hippy _avant la lettre_ , astfel Ónc‚t te ∫i Óntrebi, la un moment dat, dac„ nu este mai respectabil„ ignoran˛a multora dec‚t superficialitatea unor astfel de pretin∫i cunosc„tori. La urma urmelor, doar romii Ón∫i∫i cunosc cu exactitate pre˛ul pl„tit pentru îlibertatea“ lor.
Nu ne r„m‚ne dec‚t s„ salut„m faptul c„ la 20 februarie s-au Ómplinit 150 de ani de la abolirea sclaviei romilor, iar de cur‚nd Parlamentul Rom‚niei a fost de acord cu declararea zilei de 8 aprilie ca zi interna˛ional„ a etniei rome.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.