Stenogramă plen

Nu de pu˛ine ori, unii acuz„ gratuit de populism actuala putere atunci c‚nd ia o m„sur„ normal„ ∫i necesar„ pentru popula˛ie.

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute Óns„ rom‚nii au putut s„ fac„ diferen˛a ∫i s„ Ón˛eleag„ ce Ónseamn„ cu adev„rat populismul. Campion absolut, P.S.D. ∫i pre∫edintele acestui partid, domnul Mircea Geoan„.

Domnia sa a declarat f„r„ s„ clipeasc„, cu ocazia unei vizite av‚nd caracter electoral Ón Moldova, c„: îP.S.D. va introduce un program de reformare total„ a sistemului de pensii din Rom‚nia. Printre m„surile care vor fi luate se num„r„ introducerea unei pensii minime garantate sau transferul pensiei unei persoane care decedeaz„ c„tre so˛ul supravie˛uitor, astfel Ónc‚t pensionarul care r„m‚ne Ón via˛„ s„ poat„ s„-∫i achite facturile ∫i s„ nu fie nevoit s„ depind„ de copiii s„i. Conform calculului nostru, pentru co∫ul zilnic al unui pensionar e nevoie de 7-8 milioane de lei“, a mai afirmat domnul Geoan„.

Nu mai vreau s„-mi pun Óntrebarea de ce P.S.D. nu a avut un program de reform„ a sistemului de pensii Ón perioada c‚t s-a aflat la guvernare. Foarte mul˛i colegi de-ai mei au pus, pentru diferite domenii, astfel de Óntreb„ri.

Presa a taxat imediat puseul de populism al P.S.D. ∫i al domnului Geoan„. Un ziar central a calculat c„ domnul Geoan„ ar vrea ca pensia minim„ s„ creasc„ pentru cei din sistemul de asigur„ri sociale de stat o dat„ ∫i jum„tate ∫i pentru agricultori de aproape 8 ori, ∫i a ajuns la concluzia c„ bugetul Casei de Pensii ar trebui suplimentat cu 276.000 de miliarde de lei vechi pentru prima categorie de pensionari, iar la agricultori ar fi nevoie Ón plus de 84.000 de miliarde de lei vechi, ceea ce ar fi echivalentul a 13% din P.I.B.-ul Rom‚niei. Ziarul respectiv demonstreaz„ c„ îÓn cazul, extrem de pu˛in probabil, Ón care aceast„ promisiune populist„ s-ar ∫i materializa, efortul ar trebui suportat de cei 4 milioane de salaria˛i: cam 2.500 de euro anual pentru fiecare“.

Numai ∫i numai din aceste calcule rezult„ caracterul aberant al declara˛iilor populiste proferate de liderul P.S.D., declara˛ii care descalific„ orice politician ∫i orice partid politic. Œn mod normal, ar fi trebuit s„ nu fiu Óngrijorat de autogolurile pe care ∫i le dau unii dintre adversarii no∫tri politici. Sunt Óngrijorat Óns„ de faptul c„ un num„r infim de rom‚ni ar putea s„ fie am„gi˛i de acest exces de populism. ™i este mare p„cat c„ mai exist„ politicieni care Ó∫i bat joc de speran˛ele oamenilor.

îAlegerea noului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor este legat„ de speran˛a relans„rii imaginii Parlamentului“ Œn declara˛ia de s„pt„m‚na trecut„ m-am referit la c‚t de hulit„ a ajuns institu˛ia Parlamentului, argument‚nd cu datele sondajelor de opinie cu privire la îÓncrederea cet„˛enilor Ón Parlament“ ∫i cu modul Ón care se reflect„ activitatea parlamentarilor Ón mass-media. Un lucru era evident pentru toat„ lumea: cu Adrian N„stase la conducerea Camerei Deputa˛ilor nu se mai putea continua dec‚t cu riscul decredibiliz„rii definitive a imaginii Parlamentului Ón opinia public„.

Alegerea noului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor cu o larg„ majoritate parlamentar„ Ón persoana t‚n„rului Bogdan Olteanu, ex-ministru pentru rela˛ia cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 Parlamentul, este legat„ de speran˛a tuturor celor care l-au votat Ón posibilitatea relans„rii imaginii Parlamentului ∫i a cre∫terii Óncrederii cet„˛enilor Ón aceast„ institu˛ie fundamental„ pentru func˛ionare oric„rei democra˛ii.

Bogdan Olteanu s-a lansat Ón politica de v‚rf din Rom‚nia pe valul noii genera˛ii de tineri liberali, de performan˛a c„reia depinde nu numai buna guvernare a acestei ˛„ri, ci ∫i un nou mod de a face politic„.

Am certitudinea c„ pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Bogdan Olteanu, va genera un nou model de pre∫edinte al acestei institu˛ii. Orice deputat ∫i orice grup parlamentar va descoperi Ón noul pre∫edinte un interlocutor agreabil ∫i echilibrat.

Pe parcursul mandatului s„u de pre∫edinte al Camerei, Bogdan Olteanu ∫i-a propus implementarea unei adev„rate reforme institu˛ionale ∫i morale a Parlamentului. La baza reformei institu˛ionale va sta promovarea unui cod electoral care s„ reglementeze corect ∫i transparent desf„∫urarea alegerilor locale, generale, preziden˛iale ∫i a celor pentru Parlamentul European. De asemenea, pentru noul pre∫edinte votul uninominal reprezint„ singura cale prin care parlamentarul ∫i cet„˛eanul pot s„ Ómpart„ Ón egal„ m„sur„ responsabilitatea guvern„rii acestei ˛„ri.

Pre∫edintele Bogdan Olteanu are dreptate c‚nd sus˛ine c„ reforma moral„ a Parlamentului trebuie s„ porneasc„ de la Legea lustra˛iei, deoarece genera˛ia de tineri care s-a afirmat acum Ón politica rom‚neasc„ nu mai poate purta povara trecutului comunist ∫i neocomunist f„r„ a delegitima viitorul genera˛iilor care ne urmeaz„.

De mai multe ori am atras aten˛ia pe parcursul acestei legislaturi asupra necesit„˛ii reform„rii institu˛iei Parlamentului, ca o condi˛ie a eficientiz„rii vie˛ii politice ∫i a sistemului democratic rom‚nesc, Ón contextul integr„rii Ón Uniunea European„.

De la aceast„ tribun„ am subliniat faptul c„ Parlamentul trebuie s„-∫i rec‚∫tige rolul ∫i for˛a legiuitoare Ón sistemul politic rom‚nesc, ceea ce s-a ∫i Ónt‚mplat, Óncep‚nd din februarie 2005.

Din p„cate Óns„, procesul de reform„ intern„ a Camerei Deputa˛ilor a Ónt‚mpinat serioase probleme prin alegerea pre∫edintelui Adrian N„stase, situat„ la limita regulamentului, ∫i prin modul arbitrar Ón care Adrian N„stase a condus de nenum„rate ori ∫edin˛ele din plen. Mai mult, Adrian N„stase s-a folosit de institu˛ia legislativ„ ∫i de procedurile parlamentare pentru a-∫i ap„ra func˛iile ∫i averea atunci c‚nd D.N.A. a cerut perchezi˛ionarea unor imobile aflate Ón proprietatea sa. Imaginea sa, ∫ifonat„ de scandalurile de corup˛ie ∫i de cele de partid, s-a transpus negativ asupra imaginii Parlamentului ∫i au trebuit s„ treac„ luni bune ca Adrian N„stase s„-∫i prezinte demisia, Ón urma unor r„fuieli de partid cu Mircea Geoan„. Disputele de partid din cadrul

P.S.D. ∫i lupta de putere dintre liderii ∫i baronii P.S.D. au afectat imaginea ∫i func˛ionarea normal„ a celor dou„ Camere ale Parlamentului.

Iat„ de ce desemnarea prin vot a domnului Bogdan Olteanu Ón fruntea acestei institu˛ii reprezint„ o gur„ de oxigen pentru institu˛ia noastr„, aflat„ ani buni la cheremul P.S.D. Faptul c„ fostul ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul a renun˛at de bun„voie la o func˛ie guvernamental„, pentru a nu antrena Guvernul Óntr-o disput„ aflat„ pe rolul Parlamentului, este dovada modului Ón care noul ∫ef al deputa˛ilor Ón˛elege ∫i aplic„ principiul separa˛iei puterilor Ón stat ∫i este dovada respectului fostului ministru fa˛„ de institu˛ia legislativ„.

Am convingerea c„ prin tinere˛ea, experien˛a, profesionalismul ∫i competen˛a dovedite Ón func˛ia de ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul domnul Bogdan Olteanu este alegerea potrivit„ pentru ∫efia Camerei Deputa˛ilor. Noi, deputa˛ii, institu˛ia ca atare, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, aleg„torii no∫tri, am c‚∫tigat cu to˛ii un pre∫edinte al c„rui program ambi˛ios va da transparen˛„ ∫i eficien˛„ Camerei Deputa˛ilor.

îProtestele sindicale — ultimatum dat actualului executiv pentru falimentarea industriei produc„toare de Óngr„∫„minte chimice“

Produc„torii de Óngr„∫„minte chimice din Rom‚nia utilizeaz„ gazul natural ca materie prim„ pentru produc˛ia de amoniac. Ace∫tia sunt aproviziona˛i fie de cei doi mari distribuitori, îDistrigaz Sud“ — îGaz de France“ ∫i îDistrigaz Nord“ — îRuhr Gas“, fie au Óncheiat contract direct cu unul din furnizorii autoriza˛i la nivelul anului 2005.

Aceste unit„˛i industriale sunt deosebit de importante pentru economia na˛ional„, Ón primul r‚nd pentru c„ sunt furnizorii de Óngr„∫„minte pentru agricultura rom‚neasc„ ∫i Ón al doilea r‚nd pentru c„ mare parte din produc˛ia acestora este exportat„, Ón sum„ total„ de peste 150 milioane dolari S.U.A. anual.

Œn contextul actual, c‚nd la nivelul anului 2005, conform datelor furnizate de Institutul Na˛ional de Statistic„, deficitul de balan˛„ comercial„ al Rom‚niei se ridic„ la un nivel record de circa 10 miliarde euro, Óncetarea exportului produc˛iei acestor fabrici ar greva Ón plus acest deficit, cu consecin˛e grave asupra economiei, implicit asupra popula˛iei.

La Ónceputul anilor ’90, industria de Óngr„∫„minte chimice putea s„ asigure o fertilizare de peste 200 kg substan˛„ activ„ la hectar. Ast„zi consumul de Óngr„∫„minte este de aproximativ 30 kg la hectar, ceea ce oblig„ combinatele chimice s„ exporte o bun„ parte din produc˛ie. Din p„cate Óns„, at‚t pentru agricultura na˛ional„, c‚t ∫i pentru produc„torii rom‚ni de Óngr„∫„minte, pre˛ul la export este mai mic dec‚t la intern. Practic, Ón condi˛iile Ón care un combinat pl„tea circa 110 dolari la 1.000 m[3] de gaz consumat ∫i vindea tona de uree la circa 200 dolari, reu∫ea s„-∫i acopere costurile de produc˛ie ∫i s„ mai r„m‚n„ ∫i cu un profit. Œn condi˛iile Ón care pre˛ul la gazul metan s-a majorat din nou, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2006, urm‚nd s„ se mai majoreze, produc˛ia Ónseamn„ pierdere.

Atunci c‚nd s-a negociat cu Uniunea European„ capitolul 14 — îEnergie“, s-a avut Ón vedere Ón mod expres gradul de suportabilitate al popula˛iei ∫i un pre˛ la consumatorul final de 180 U.S.D./1.000 Nm[3] la 1 ianuarie 2007.

Œn aceast„ perioad„ se Ómplinesc 6 ani de la Ónfiin˛area Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii, organism autonom, supus controlului Parlamentului.

A∫tept„rile ∫i eforturile sus˛inute de societatea civil„ de la acea vreme Ón asanarea mediului politic ∫i economic din punct de vedere moral s-au dovedit doar par˛ial Ómplinite, pe de o parte, din cauza inconsecven˛ei manifestate Ón gestionarea arhivelor fostei Securit„˛i de c„tre Guvernarea 2000—2004, Ón consonan˛„ cu serviciile de˛in„toare ale acestor arhive, ∫i, pe de alt„ parte, de permanentele contradic˛ii dintre membrii Colegiului C.N.S.A.S.

Astfel, nu s-a putut realiza obiectivul major al acestei institu˛ii, precursor necesar al unui mediu legislativ adecvat lustra˛iei, de acces la propriul dosar ∫i deconspirare a Securit„˛ii ca poli˛ie politic„, fapt eviden˛iat at‚t de ineficien˛a activit„˛ii C.N.S.A.S., c‚t ∫i de desele interpel„ri ale membrilor Parlamentului.

Efortul P.N.L., concretizat Ón modificarea ∫i completarea legii ce reglementeaz„ activitatea C.N.S.A.S., a condus la o efervescen˛„ deosebit„ Ón societatea civil„, materializat„ prin observa˛ii pertinente la textul de lege propus, ajung‚ndu-se astfel la o congruen˛„ cu forma ini˛ial„.

Prin implicarea, Ón numele Guvernului ∫i al primului-ministru, a ini˛iatorului Legii privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„, coroborat„ cu o nou„ form„, mult Ómbun„t„˛it„, a legii ∫i sus˛inerea acestuia pentru func˛ia de pre∫edinte al Colegiului C.N.S.A.S., se dovede∫te at‚t dorin˛a de eficientizare a actului managerial Ón sine, c‚t ∫i importan˛a pe care actuala putere o acord„ activit„˛ii acestei institu˛ii aflate Ón serviciul public.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 Fa˛„ de noua componen˛„ a Colegiului C.N.S.A.S., ce urmeaz„ a func˛iona pe un mandat de 6 ani, cu un cadru legislativ adecvat momentului actual, Ón˛eleg s„ solicit sprijinirea pe mai departe a Alian˛ei D.A. Ón promovarea unui climat ∫i unei clase politice la standarde europene, Ón deplin„ concordan˛„ cu valorile ∫i idealurile statuate de Revolu˛ia din 1989.

Urmare a ac˛iunilor ∫i declara˛iilor unor grupuri ∫i partide politice din ultima perioad„ pe subiectul autonomiei unor anumite regiuni, s-a creat o anumit„ reticen˛„ la nivel public Ón ceea ce prive∫te ideea de autonomie administrativ„ Ón Rom‚nia.

Eu nu pot fi de acord cu ideea unei autonomii administrative pe criterii etnice, pentru c„ o asemenea ini˛iativ„ separatist„ din partea unei etnii nu poate dec‚t s„ dea na∫tere la tensiuni, Óns„ sus˛in ideea cre∫terii nivelului de descentralizare, a∫a Ónc‚t principalele decizii care privesc administrarea unei anumite comunit„˛i s„ revin„ membrilor comunit„˛ii respective. Nu m„ refer aici neap„rat la sporirea atribu˛iilor autorit„˛ilor politice locale, ci mai mult la crearea unor structuri comunitare care s„ duc„ la o implicare direct„ a c‚t mai multor cet„˛eni din respectivele comunit„˛i Ón luarea deciziilor.

Numai a∫a putem progresa Ón mod real pe calea democra˛iei, educ‚ndu-ne cet„˛enii Ón sensul implic„rii lor Ón rezolvarea problemelor societ„˛ii, ∫i nu Ón a∫teptarea de solu˛ii venite de undeva de la centru, indiferent cine reprezint„ acel centru, acest lucru nef„c‚nd dec‚t s„ perpetueze la infinit situa˛ia civic„ a rom‚nilor de dinainte de 1989.

Este evident faptul c„ acest lucru nu se poate realiza dec‚t Ón timp, fiind nevoie de legi bune — a∫a cum Óncearc„ actualul Guvern prin Legile administra˛iei locale —, fiind nevoie de o educa˛ie civic„ Ón acest sens ∫i poate chiar de o reformare a sistemului electoral la nivel local.

De asemenea, a∫a cum o demonstreaz„ ∫i experien˛a unor ˛„ri europene, precum Marea Britanie, Belgia, Elve˛ia, Ón care exist„ diferite clivaje etnice, religioase sau lingvistice, o autonomie sporit„ acordat„ comunit„˛ilor locale nu duce la separatism, ci, dimpotriv„, duce la Ónt„rirea sentimentului apartenen˛ei la o na˛iune tolerant„.

Œn acest sens, vreau s„ remarc faptul c„, a∫a cum au demonstrat-o evenimentele prilejuite de s„rb„toarea na˛ional„ a maghiarilor, rela˛iile dintre etnicii maghiari ∫i rom‚ni sunt unele normale, de respect ∫i toleran˛„ a culturii ∫i simbolurilor fiec„ruia, Ón ciuda retoricii provocatoare pe care o prolifereaz„ anumite grupuri, ∫i de-o parte, ∫i de alta.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDe la podul de flori la certitudini europene“.

Œn urm„ cu 16 ani, Republica Moldova era legat„ de Rom‚nia printr-un îpod de flori“, r„mas de atunci antologic Ón con∫tiin˛a ambelor na˛ii. Cei 16 ani au Ónsemnat multiple transform„ri politice, economice ∫i structurale, at‚t pentru Republica Moldova, c‚t ∫i pentru Rom‚nia.

Acum, Ón pragul ader„rii ˛„rii noastre la Uniunea European„, a venit momentul ca Rom‚nia s„ priveasc„ Ónspre Republica Moldova cu pragmatism, dep„∫ind limitele emo˛ionale Óntre care ne-am manifestat p‚n„

acum fa˛„ de vecinul nostru. Republica Moldova poate deveni un partener solid al Rom‚niei Ón proiecte economice de anvergur„, asigur‚ndu-se astfel stabilitate Óntregului mediu economic regional.

S„pt„m‚na trecut„ a avut loc la Chi∫in„u Forumul de afaceri moldo-rom‚n, la ini˛iativa Alte˛ei sale, principele Radu de Hohenzollern-Veringen, la care am participat al„turi de oameni de afaceri ∫i al˛i reprezentan˛i ai administra˛iei rom‚ne. Œnt‚lnirile cu omologii moldoveni ∫i cu poten˛ialii parteneri de afaceri de peste Prut au confirmat necesitatea consolid„rii unor rela˛ii economice Óntre cele dou„ ˛„ri.

Am putut observa determinarea moldovenilor de a deveni partenerii no∫tri de afaceri, posibilitate care ar trebui analizat„ cu aten˛ie de oficialii rom‚ni ∫i de cei Ón m„sur„ s„ ini˛ieze astfel de colabor„ri. Este de datoria clasei politice s„ sus˛in„ asemenea proiecte, iar Ministerul Comer˛ului rom‚n, Ón parteneriat cu ministerul omolog din Republica Moldova, trebuie de asemenea s„ continue demersul Alte˛ei sale, principele Radu de Hohenzollern-Veringen.

Ca o not„ personal„, vreau s„ adaug un fapt care mi-a atras aten˛ia Ón timpul vizitei la Chi∫in„u, acela c„ deopotriv„ oficialii moldoveni, c‚t ∫i oamenii de afaceri din Moldova Ó∫i pun toate speran˛ele Ón dezvoltarea acestor rela˛ii, cu at‚t mai mult cu c‚t Rom‚nia va deveni Ón scurt timp membru al Uniunii Europene. Sunt a∫tept„ri pe care vecinii no∫tri le au de la noi, a∫tept„ri pe care trebuie s„ le concretiz„m, inclusiv Ón beneficiul nostru.

Vreme de 16 ani, Rom‚nia ∫i Republica Moldova au crescut Ón paralel, fiecare croindu-∫i drumul propriu. Dac„ Ón 1990 cele dou„ ˛„ri erau legate mai cur‚nd de sentimente, printr-un pod de flori, dec‚t de necesit„˛i economice ∫i politice pragmatice, a venit momentul ca Rom‚nia s„ priveasc„ obiectiv Ónspre Republica Moldova ∫i s„ dep„∫easc„ stadiul declara˛iilor pur afective vizavi de ˛ara vecin„. Va g„si peste Prut un partener viabil ∫i de Óncredere.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSimptomele unui partid mincinos care se destram„“.

Asist„m ast„zi, pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„, la o nou„ demonstra˛ie de ipocrizie ∫i cinism, cu care ne-au obi∫nuit deja colegii no∫tri din opozi˛ia distructiv„. De mai bine de un an se folosesc de orice prilej fie pentru a bloca lucr„rile Parlamentului, fie pentru a distrage aten˛ia opiniei publice de la adev„ratele probleme ale economiei ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti, fie pentru a acoperi criza de imagine pe care o traverseaz„ propriul partid.

Cine nu ar cunoa∫te realitatea rom‚neasc„, ar crede c„ semnatarii acestei mo˛iuni au condus Rom‚nia pe culmile prosperit„˛ii c‚t timp au fost Domniile lor la guvernare, Ón vreme ce actuala putere ar avea ca principal obiectiv distrugerea economiei na˛ionale ∫i degradarea nivelului de trai al popula˛iei.

Stima˛i colegi din opozi˛ie, Ómi pare r„u c„ trebuie s„ v„ amintesc Óns„ c„ v-a˛i pierdut de mult timp credibilitatea Ón ochii oric„rui cet„˛ean din ˛ara aceasta. Este ∫i firesc s„ se Ónt‚mple a∫a, at‚ta timp c‚t fiecare dintre noi Ó∫i dore∫te acum mai mult ca niciodat„ s„ scape c‚t mai repede de termeni precum mit„, ∫pag„, corup˛ie, trafic de influen˛„ ∫i minciun„, care sub guvernarea Domniilor voastre au devenit cultur„ na˛ional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 Prin mo˛iunea dezb„tut„ ast„zi nu face˛i dec‚t s„ ne reconfirma˛i c„ obiceiurile se pierd greu ∫i c„ sunte˛i Óntr-o criz„ total„ de idei, iar ca lumea s„ ∫tie c„ mai exista˛i face˛i apel la mo˛iuni mincinoase ∫i care dezinformeaz„.

Acuza˛i actuala putere c„ ar fi responsabil„ de regresul relativ al cre∫terii economice pe anul 2005 Ón Rom‚nia, Ón compara˛ie cu anul 2004. Stima˛i colegi, avea˛i Ón r‚ndurile partidului dumneavoastr„ reputa˛i economi∫ti, care, dac„ nu cumva i-a˛i exclus deja din partid sau au demisionat de bun„voie, v-ar fi explicat imediat c„ o cre∫tere economic„ dintr-un an este influen˛at„ Ón mod decisiv de m„surile Óntreprinse cu unul, doi sau chiar trei ani Ónainte ca aceasta s„ se produc„. V-ar mai fi explicat Domniile lor c„ inunda˛iile devastatoare de anul trecut, care au afectat cea mai mare parte a produc˛iei agricole, ∫i nu numai, nu aveau cum s„ nu influen˛eze negativ procesul cre∫terii economice.

Doamnelor ∫i domnilor, Stima˛i colegi,

Datorit„ contextului general european, precum ∫i multiplelor semnale externe alarmante privind preg„tirea intern„ pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, m„ v„d nevoit s„ reiterez — pentru a c‚ta oar„?! — necesitatea ∫i urgen˛a realiz„rii ∫i adopt„rii principiilor Agendei Lisabona.

De∫i am aten˛ionat actualul Executiv c„, odat„ preluate fr‚iele guvern„rii, accentul trebuie pus pe implementarea calitativ„ a angajamentelor asumate Ón

cursul negocierilor de aderare, patrulaterul portocaliu a preferat Ónt‚rzierea procesului de preg„tire pentru aderare, pun‚nd astfel sub semnul Óntreb„rii Óns„∫i aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ la termenul stabilit.

O nou„ dovad„ Ón acest sens — de parc„ ar mai fi fost nevoie de Ónc„ una! — este ∫i concluzia cercet„rii Centrului pentru Reforme Europene, C.E.R., Marea Britanie, privind stadiul Ón care se afl„ statele membre U.E. ∫i cele candidate Ón procesul de implementare a reformelor stabilite Ón cadrul Agendei Lisabona. Astfel, conform acestui studiu recent, Rom‚nia se afl„ pe locul 25 din 27 Ón ceea ce prive∫te implementarea reformelor prev„zute de Agenda Lisabona.

Desigur, unii sceptici ar spune c„ priorit„˛ile stabilite prin Agenda Lisabona constituie un lux pentru Rom‚nia, Ón condi˛iile Ón care economia rom‚neasc„ se afl„ Ón regres, datorit„ m„surilor populiste ale Guvernului, dar, din p„cate, dezastruoase pentru popula˛ie.

Agenda Lisabona este foarte complex„ ∫i priorit„˛ile sale pot fi interpretate Ón mod diferit de fiecare ˛ar„: Ón timp ce Uniunea European„ este mai preocupat„ de coeziunea social„, crearea de locuri de munc„, Ón condi˛iile necesit„˛ii atenu„rii efectelor globaliz„rii, sprijinul pentru cercetare-dezvoltare, Rom‚nia mai are de lucru la capitolul desfiin˛are de locuri de munc„, prin a∫a-zisa restructurare, sc„derea infla˛iei, ridicarea indicatorului P.I.B. etc.

Œn condi˛iile Ón care tot mai multe voci de la Bruxelles — Comisia European„, Parlamentul European, membri ai partidelor politice europene etc. — semnaleaz„ calitatea sc„zut„ ∫i Ón sc„dere constant„ a nivelului de preg„tire a Rom‚niei pentru aderarea la Uniunea European„, este necesar„ reiterarea accentului ∫i, mai ales, a priorit„˛ii elabor„rii unui plan na˛ional realist de transpunere a obiectivelor Agendei Lisabona, chiar ∫i acum, la peste un an de la exercitarea guvern„rii de c„tre actuala coali˛ie, c‚nd constat„m c„ mai mult ne Óndep„rt„m de standardele spre care se Óndreapt„ Uniunea European„.

De obicei, la reuniunea consacrat„ declara˛iilor politice, parlamentarii Ó∫i exprim„ nemul˛umirea fa˛„ de ceva atunci c‚nd sunt Ón opozi˛ie, critic„ institu˛iile statului c„ nu Ó∫i fac datoria. Cred c„ ar trebui s„ venim aici la tribun„ s„ prezent„m ∫i realiz„ri, nu ale noastre, ci ale cet„˛enilor. Ale acelora care se str„duiesc s„ scoat„ ap„ din piatr„ seac„.

La Or„∫tie, Ón 19 martie anul curent, o asocia˛ia cultural„, Florema Design, a organizat o ceremonie deosebit„ de Ónm‚nare a unor premii pentru un concurs de beletristic„. Nimic mai banal, ar spune mul˛i. Poate au dreptate. Dar via˛a noastr„ este compus„ dintr-un ∫ir infinit de îbanalit„˛i“ care, de multe ori, au darul de a bucura eforturile unor oameni care sunt talenta˛i ∫i, pe deasupra, se ∫i str„duiesc.

Concursul a avut ecou. Datele lui au fost f„cute cunoscute prin internet. Au trimis plicuri 113 autori dintr-un num„r impresionant de localit„˛i, chiar ∫i din Republica Moldova. Asocia˛ia cultural„, condus„ de doamna Ileana Floran, a constituit un juriu prezidat de binecunoscuta poet„ din Deva Mariana P‚ndaru.

S-au acordat premii ∫i men˛iuni speciale pentru epigrame, eseuri, poezii, povestiri ∫i teatru. S-a acordat ∫i un mare premiu. Or„∫tia, un ora∫ cu totul provincial, ∫i-a dep„∫it condi˛ia anonim„ prin aceast„ manifestare,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 onorat„ ∫i de primarul urbei, domnul Veniamin Blaga. Autorii, de v‚rste diferite, de la 12 la 82 de ani, s-au bucurat de aten˛ie, efortul tuturor fiind r„spl„tit. A surprins pl„cut prezen˛a numeroas„ a tinerilor liceeni, din r‚ndul c„rora, cu siguran˛„, se vor forma unul sau mai mul˛i scriitori consacra˛i.

Totul a fost frumos, minunat, mai ales c„ Óntregul concurs a avut un generic superb, îVisul“.

Deocamdat„, listarea la burs„ a Fondului îProprietatea“ nu func˛ioneaz„. Œn cea mai bun„ situa˛ie, listarea se va face Ón al doilea semestru al anului acesta, deoarece nu sunt Óndeplinite condi˛iile legale; deocamdat„ se a∫teapt„ modificarea legisla˛iei privitoare la Ónfiin˛area fondului.

Se vorbe∫te cu tr‚mbi˛e despre acest fond, s-au Ónm‚nat certificate de ac˛ionar, dar trebuie s„ mai a∫tept„m modificarea legisla˛iei. Deocamdat„ distribuirea cu at‚t de mare fast a certificatelor de ac˛ionar reprezint„ doar o h‚rtie pentru acei oameni care au fost at‚t de Ónc‚nta˛i de Ónm‚narea acestora chiar de primul-ministru al Rom‚niei.

Fondul îProprietatea“ reune∫te, printre altele, active ale societ„˛ilor comerciale Ónc„ neprivatizate. Al„turi de companii profitabile se reg„sesc pe list„ ∫i Óntreprinderi care nu vor putea niciodat„ s„ ob˛in„ profit. Pe l‚ng„ aceasta, de∫i s-a Ónfiin˛at doar de dou„ luni, Fondul îProprietatea“ este deja Ón instan˛„ Ón procese cu ac˛ionarii majoritari ai unor societ„˛i ale c„ror ac˛iuni intr„ Ón componen˛a fondului. Ace∫tia sunt nemul˛umi˛i de faptul c„ o parte din titlurile de˛inute de stat au fost transferate la fond, pe de o parte, iar, pe de alt„ parte, ace∫tia nu sunt de acord s„ li se auditeze Óntreprinderile.

P‚n„ se vor rezolva aceste probleme, timpul îtace ∫i trece“, c„ doar oamenii interesa˛i odat„ ∫i odat„ tot vor beneficia de strategia politicii portocalii Ón aceast„ privin˛„.

Prin declara˛ia mea politic„ de ast„zi de la tribuna Parlamentului doresc s„ atrag aten˛ia Guvernului Rom‚niei c„ poart„ principala responsabilitate Ón leg„tur„ cu via˛a rom‚nilor ∫i, Ón mod deosebit, a celor peste 6 milioane de pensionari c„rora le-a promis pensii mai mari ∫i o via˛„ decent„.

Ceea ce constat„ marea majoritate a rom‚nilor, la un an ∫i 3 luni de la preluarea guvern„rii de c„tre Alian˛a portocalie, este c„ via˛a lor nu numai c„ nu s-a Ómbun„t„˛it, dar s-a deteriorat continuu. Pre˛urile, Ón mod deosebit Ón sfera utilit„˛ilor, gaze, energie, medicamente ∫i produse de consum au crescut semnificativ, iar nivelul pensiilor a sc„zut, ajung‚ndu-se la o situa˛ie greu de imaginat ∫i de acceptat, aceea ca puterea de cump„rare cu o pensie medie s„ reprezinte numai 58,5% fa˛„ de decembrie 1990.

Este Óngrijor„tor faptul c„ peste 3 milioane de pensionari din sistemul asigur„rilor sociale de stat au pensii mai mici dec‚t salariul minim pe economie, Ón tip ce valoarea îco∫ului minim de consum“ pentru o familie de doi pensionari din mediul urban dep„∫e∫te 650 lei RON, deci cu mult peste nivelul pensiilor pe care ace∫tia le primesc.

A∫a cum se cunoa∫te, procesul de recalculare a pensiilor n-a rezolvat problemele de fond care privesc via˛a pensionarilor, aproape 50% din ace∫tia nec‚∫tig‚nd

nimic Ón urma acestei opera˛iuni mult tr‚mbi˛ate ∫i, mai mult de at‚t, nu s-a f„cut nimic Ón acest an pentru cre∫terea real„ a punctului de pensie, m„car ca acesta s„ acopere rata infla˛iei, renun˛‚ndu-se, de asemenea, la index„rile trimestriale care erau at‚t de bine primite de pensionari.

Cer Guvernului Rom‚niei s„ analizeze de urgen˛„ situa˛ia creat„ Ón sistemul de pensii ∫i asigur„ri sociale, dar ∫i situa˛ia dramatic„ cu care pensionarii se confrunt„ pentru procurarea medicamentelor compensate ∫i gratuite. Propun Guvernului Rom‚niei ca tratarea problemelor pensionarilor s„ fie declarat„ prioritate na˛ional„ ∫i s„ fie identificate resurse pentru cre∫terea real„ a pensiilor ∫i rezolvarea marilor dificult„˛i cu care se confrunt„ Ón plan social, altfel se prev„d la orizont noi ∫i noi episoade gen Gala˛i, care vor tensiona ∫i mai mult climatul general din ˛ar„ ∫i vor crea noi ∫i noi probleme ∫i dificult„˛i Ón procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

Œn momentul de fa˛„, infrastructura din mediul rural las„ Ónc„ de dorit. Rom‚nia se afl„ la poarta Uniunii Europene, fapt pentru care to˛i reprezentan˛ii actualei clase politice ar trebui sa Ó∫i uneasc„ for˛ele pentru ca statul nostru s„ se ridice la standarde occidentale.

Œn aceste condi˛ii, proiectul îPoduri ∫i pode˛e“, care, precizez, a fost lansat la ini˛iativa mea, va contribui decisiv la dezvoltarea infrastructurii Ón mediul rural. Nu pu˛ine sunt cazurile Ón care numeroase persoane din diferite localit„˛i ale ˛„rii au fost ∫i Ónc„ mai sunt nevoite sa ocoleasc„ zeci de kilometri, atunci c‚nd vremea este nefavorabil„, pentru a ajunge la ∫coal„, serviciu, spital sau chiar la biseric„. Proiectul îPoduri ∫i pode˛e“ reprezint„ un program pe termen lung, iar efectele investi˛iilor de acum se vor face sim˛ite cel pu˛in 40-50 de ani de acum Ónainte.

De asemenea, vreau s„ v„ precizez ∫i faptul c„ acesta este doar primul proiect dintr-un ∫ir de alte ini˛iative legislative pe care le voi avea, ce vor viza dezvoltarea infrastructurii la sate ∫i ora∫e.

Programul îPoduri ∫i pode˛e“, se deruleaz„ cu fonduri de la buget, dar ∫i cu finan˛are de la Uniunea European„. Iat„ a∫adar c„ Uniunea European„ este interesat„ s„ ne acorde importante resurse financiare pentru dezvoltarea Óntregii infrastructuri din Rom‚nia. Aceasta reprezint„ de altfel ∫i una dintre condi˛iile esen˛iale pe care statul rom‚n trebuie s„ le Óndeplineasc„ pentru a se integra Ón cadrul Uniunii Europene Ón termenele stabilite.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 Am mai spus-o Ón nenum„rate r‚nduri: beneficiarii acestui proiect vor fi locuitorii din mediul rural, care au dreptul s„ se bucure de o infrastructur„ demn„ de anul Ón care ne afl„m. De aceea, suntem datori s„ facem tot ce ne st„ Ón putin˛„ pentru a dezvolta Óntreaga infrastructura din Rom‚nia. Prin Programul îPoduri ∫i pode˛e“ s-a f„cut deja un important pas Ón materializarea acestui demers.

Declara˛ie politic„: îDespre agricultur„ ∫i cre∫terea noastr„ economic„.“

S-au finalizat Ón aceste zile calculele privind bilan˛ul economiei noastre na˛ionale pe anul 2005 ∫i situa˛ia definitiv„ reconfirm„ ceea ce se ∫tia de mult, chiar Ónainte de sf‚r∫itul anului, ∫i anume c„ avem o cre∫tere economic„ slab„, c„ suntem Óntr-un regres evident la acest indicator ∫i c„ o serie de efecte negative ale acestui fenomen se vor resim˛i Ón acest an ∫i Ón continuare.

Sunt ∫i comentarii optimiste, mai ales cele venite din partea propagandi∫tilor guvernamentali, ale purt„torilor de imagine ∫i ale simbria∫ilor din presa aservit„, care se Óntrec Ón autoaprecieri: îAvem o cre∫tere peste a∫tept„ri; a crescut comer˛ul exterior, pe seama importurilor, bineÓn˛eles; sunt mai multe locuri de munc„; a sc„zut ∫omajul, au crescut investi˛iile.“

Cei mai inventivi au g„sit Óns„ un indicator ∫i mai original de ilustrare a îm„re˛elor“ realiz„ri din primul an portocaliu. Au recalculat cre∫terea economic„ f„r„ s„ ˛in„ seama de rezultatele din agricultur„, concluzion‚nd c„ dinamica economic„ fa˛„ de anul 2004 s-ar apropia de 6%.

Ca o ironie, a∫ spune c„ au procedat corect. Œn anul trecut chiar c„ nu s-a ˛inut seama de problemele din agricultur„, a∫a c„ de ce s-ar include Ón calculul cre∫terilor economice? De ce s„ ne mai preocupe rezultatele din acest sector, c‚nd avem tot mai multe produse alimentare din import, circa 70% din totalul consumului de baz„? De ce s„ mai punem accent — a se citi subven˛ii, ajutoare — pe agricultur„, c‚nd acest sector este slab performant, c‚nd ob˛inem totul cu costuri mari ∫i la pre˛uri necompetitive?

Sunt toate acestea supozi˛ii — sau chiar considera˛ii certe — care exprim„ situa˛ii reale din agricultur„, care sunt puse Óntr-un fel firesc ∫i cu justificare. Ce nu este firesc este faptul c„ ele se constituie ca o premis„, ca un punct de plecare Ón stabilirea programelor ∫i m„surilor ce le Ónso˛esc. Mai grav este ∫i faptul c„ ele sunt folosite ca motiva˛ii pentru e∫ecurile din sector, pentru abandonarea unor forme de sprijin financiar ∫i material.

™i aceasta este foarte grav. Pentru c„ nu inunda˛iile au fost determinante Ón sc„derea produc˛iei agricole — au fost afectate doar 7% din suprafe˛e —, c‚t mai ales lipsa subven˛iilor ∫i ignorarea reorganiz„rii sistemului de preluare a produselor agricole. Probleme care, din p„cate, nu se arat„ a fi rezolvate nici Ón acest an.

Nu trebuie s„ fii expert pentru a realiza un lucru elementar: cultura romani este o îcultur„ a supravie˛uirii“. Un Óntreg arsenal de argumente istorice te poate strivi Óntr-o clipit„ dac„ ai Óncerca s„ sus˛ii contrariul.

Tolera˛i sau izgoni˛i, mutila˛i sau prigoni˛i, romii au supravie˛uit propriei lor istorii. Cu siguran˛„, determinarea istoric„ face posibil„ punerea semnului egalit„˛ii Óntre cultura romani ∫i voluptatea infinit„ de a supravie˛ui. Cred Ón acela∫i timp c„ nu trebuie uitat nici faptul c„ istoria romilor este totodat„ o îsub-istorie“ a multora dintre popoarele cu care ace∫tia au convie˛uit.

Œn mod normal, c‚nd cineva face o relatare Óncepe cu Ónceputul. Œntr-adev„r, tenta˛ia de a proceda Ón acest fel este mare, de asemenea, c‚nd vorbim despre istoria oamenilor. Pentru popoarele sedentare, pentru cei la care de˛inerea p„m‚ntului este o valoare central„ a culturii, este foarte important s„ ∫tie de unde vin ∫i ce p„m‚nt au st„p‚nit la origini.

Romii au fost ∫i dovedesc ∫i ast„zi c„ sunt un popor nomad, f„r„ un teritoriu la care s„ viseze, f„r„ un teritoriu originar pe care s„-l reclame. Ce Ói face at‚t de speciali este faptul ca ei se Ómpac„ destul de bine cu aceast„ idee. Acela∫i lucru nu poate fi spus despre aceia care Ói studiaz„. Este un lucru destul de curios faptul c„ observatorii neromi au fost interesa˛i, cel pu˛in Óncep‚nd cu secolul al XVIII-lea, Ón cea mai mare m„sura de originea îobscur„“ a romilor.

Œn 1753, un teolog ungur, Istvan Wali, a descoperit c„ vocabularul a 3 studen˛i indieni din Malabar, pe care i-a Ónt‚lnit Ón Leiden, era comprehensibil nativilor romi. Dar abia Ón 1783, c‚nd H. M. Grellmann a publicat cartea îf ganii“, descoperirea teologului ungur a devenit cunoscut„.

Œnc„ din perioada feudal„, de la primele atest„ri ale romilor Ón Rom‚nia, ei erau servitori ∫i apar˛ineau mo∫ierilor, m‚n„stirilor ∫i cur˛ilor domne∫ti. Mul˛i erau ˛inu˛i din cauza meseriilor specifice pe care le aveau. P‚n„ la abolirea sclaviei Ón secolul al XIX-lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman. Este cunoscut„ deja o perspectiv„ asupra tuturor tipurilor de sclavi care existau, Ón func˛ie de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau s„ Ól pl„teasc„ st„p‚nilor lor ∫i Ón func˛ie de sedentarismul sau nomadismul lor.

îMigra˛ia for˛at„ a ale∫ilor locali c„tre Partidul Democrat“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ la un aspect deloc de neglijat Ón via˛a politic„ rom‚neasc„. Este vorba de efortul f„r„ precedent pe care Ól duce Partidul Democrat, membru de baz„ al coali˛iei guvernamentale, de a racola cu for˛a primari ale celorlalte forma˛iuni politice.

Astfel, dac„ ar fi s„ vorbesc numai despre jude˛ul Boto∫ani, pe care Ól reprezint Ón Parlament — de∫i fenomenul este generalizat la nivelul Óntregii ˛„ri —, am constatat c„ se exercit„ presiuni f„r„ precedent asupra primarilor ∫i consilierilor membri ai Partidului Social Democrat pentru a demisiona din partid ∫i de a se Ónscrie Ón Partidul Democrat. Aceste eforturi se materializeaz„ dup„ o strategie bine definit„, ce implic„ ∫antaje, amenin˛„ri cu dosare fabricate ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, oferirea de bani ∫i avantaje materiale pentru cei care ar trece la P.D.

Exist„ dou„ aspecte ce privesc acest tip de ac˛iuni, unul legal ∫i unul moral. Din punct de vedere legal, poate c„ responsabilii puterii se vor dovedi destul de abili Ónc‚t s„ îdribleze“ la limita legii ∫i s„-∫i acopere ilegalit„˛ile cu aceea∫i pricepere pe care au mai dovedit-o ∫i cu alte ocazii. Dar, din punct de vedere al moralit„˛ii ∫i al eticii democratice, este evident c„ nu exist„ nici o acoperire pentru gestul mai mult dec‚t neelegant al adversarilor no∫tri politici. ™i culmea, toate aceste ac˛iuni sunt conduse de aceea∫i oameni care prin vocea lui Emil Boc strigau ca din gur„ de ∫arpe c„ are loc pesedizarea Rom‚niei!

Dar, domnilor din Partidul Democrat, Ómi pute˛i spune ce e democratic Ón comportamentul dumneavoastr„? S„ ∫antajezi un om, s„ Óncerci s„-l t„v„le∫ti prin noroi ∫i s„-i ∫tirbe∫ti credibilitatea atac‚ndu-l cu dosare fabricate, s„-i tai din resursele financiare destinate comunit„˛ii care l-a ales, doar, doar l-ai convinge s„ se Ónscrie Ón Partidul Democrat? A∫a Ón˛elege˛i dumneavoastr„ s„ face˛i politic„?

Ca reprezentant al cet„˛enilor care m-au votat Ón alegeri libere ∫i democratice, denun˛ aceste constr‚ngeri cu caracter totalitar ∫i antidemocratic pe care Partidul Democrat le face Ón scopul migra˛iei for˛ate a ale∫ilor locali ai opozi˛iei Ónspre putere. ™i, de asemenea, adresez un mesaj de sprijin tuturor colegilor mei care sunt h„r˛ui˛i, amenin˛a˛i ∫i presa˛i de reprezenta˛ii puterii s„ nu renun˛e la demnitatea lor ∫i s„-∫i Óndeplineasc„

Dup„ o prim„ privatizare nereu∫it„ la C. M. îBoc∫a“ — S.A., anulat„ Ón anul 2004, Ón prezent societatea se afl„ Ón plin proces de lichidare, coordonat de îMaestro“ S.R.L. Constan˛a.

Œn acela∫i an, 2004, Ón mod cel pu˛in curios, îComodi“ S.R.L. Oradea, fabric„ de pantofi, cump„r„ tot feluri de terenuri ∫i hale Ón contul datoriilor pe care C. M. îBoc∫a“ — S.A. le avea de pl„tit la stat, pentru a vinde mai apoi o parte din hale. Tot acest proces de privatizare ∫i mai apoi lichidarea Óntreprinderii au fost f„cute Ón totalul dispre˛ al legii, îgrupurile de interese“ colabor‚nd perfect cu institu˛iile statului.

Dac„ la C. M. îBoc∫a“ — S.A. Ón 1990 cei 5.200 de angaja˛i produceau peste 4.000 de tone construc˛ii metalice pe lun„, Ón toamna anului 2005, cei 260 de angaja˛i ce mai r„m„seser„ Ón Óntreprindere ∫i care dup„ aceea au fost ∫i ei disponibiliza˛i produceau nu mai mult de 40 de tone construc˛ii metalice pe lun„. Œn acest moment se taie fabrica bucat„ cu bucat„. Acestea sunt exportate ulterior prin mafia fierului din portul Constan˛a.

Cum e posibil ca inginerul Florentin Creang„, director general Óntr-o anumit„ perioad„, s„ deconteze peste 1 miliard de lei dup„ o singur„ deplasare la Bucure∫ti? Din spusele unora, ar exista ∫i deconturi de aproape 2 miliarde de lei la o deplasare. A existat un control al Cur˛ii de Conturi? Dac„ da, care sunt concluziile ∫i ce m„suri s-au luat? Cum s-au implicat institu˛iile statului pentru a verifica ∫i supraveghea corectitudinea procesului de privatizare — A.V.A.S.?

Care sunt leg„turiile dintre fosta conducere a C. M. îBoc∫a“ — S.A., inginerul Florentin Creang„, fostul A.P.A.P.S., director Musliu, ∫i mafia fierului vechi din portul Constan˛a, patronat„ se pare de un anume Sorescu, care Óntre timp a cump„rat aproape jum„tate din Óntreprindere numai pentru a o t„ia ∫i vinde la fier vechi?

Trebuie verificat de urgen˛„ modul cum s-a desf„∫urat Óntregul proces de privatizare la C. M. îBoc∫a“ — S.A. ∫i Ón special dup„ anularea privatiz„rii.

Declara˛ie politic„: îPoli˛ia Rom‚n„ la ceas aniversar“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ziua de 24 martie este ziua Ón care s„rb„torim Poli˛ia Rom‚n„. Se cuvine deci s„ arunc„m o privire asupra activit„˛ii ei de p‚n„ acum ∫i s„ exprim„m c‚teva g‚nduri care nu sunt altele dec‚t cele ale oric„rui cet„˛ean.

La fel ca ∫i Ón Armata Rom‚n„, o bun„ parte ∫i deloc de neglijat din Óncrederea rom‚nilor se Óndreapt„ ∫i spre poli˛ie. Nu cred c„ exist„ vreun cet„˛ean care s„ nu-∫i doreasc„ o siguran˛„ mai mare, at‚t pentru el, pentru cei apropia˛i sau pentru bunurile pe care de-a lungul timpului le agonise∫te, de cele mai multe ori cu greu. Cu to˛ii ne dorim ca aceast„ siguran˛„ s„ vin„ din partea Poli˛iei Rom‚ne. A∫a dup„ cum exprima ∫i premierul T„riceanu, ne dorim cu to˛ii o poli˛ie Ón slujba cet„˛eanului ∫i nicidecum invers.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 De∫i sunt multe laturile sociale Ón care se impune interven˛ia poli˛iei, Ón ultima vreme au ap„rut c‚teva nout„˛i care trebuie s„ fie pentru noi to˛i un semnal de alarm„. Combaterea criminalit„˛ii juvenile ∫i Ón special a criminalit„˛ii din ∫coli sunt doar dou„ dintre sectoarele care au Ón ultimul timp un num„r din ce Ón ce mai Óngrijor„tor de cazuri. Sunt doar dou„ dintre sectoarele unde se impune din partea poli˛iei un plan bine pus la punct, prin care s„ se poat„ interveni, astfel Ónc‚t num„rul Óngrijor„tor de cazuri care apar s„ nu mai ia amploare.

La o prim„ evaluare a activit„˛ii Poli˛iei Rom‚ne pentru anul 2005, trebuie remarca˛i pa∫ii f„cu˛i de aceasta Ón vederea alinierii acesteia la cerin˛ele Uniunii Europene. S-au f„cut pa∫i deosebit de importan˛i Ón ceea ce prive∫te combaterea marii criminalit„˛i, a criminalit„˛ii economico-financiare, pentru combaterea re˛elelor de crim„ organizat„, a traficului de droguri ∫i a traficului de fiin˛e umane. Pentru aceasta se cuvine s„ aducem mul˛umirile noastre domnului ministru al administra˛iilor ∫i internelor Vasile Blaga, a c„rui activitate ne-o dorim Ón continuare la fel de eficient„.

Strategia de modernizare s-a implementat prin promovarea unei alte politici manageriale, ce a vizat cu prec„dere: euro-conformizarea legislativ„, eficientizarea ∫i modernizarea managementului poli˛ienesc, reorganizarea institu˛ional„, modernizarea managementului resurselor umane, dezvoltarea cooper„rii tehnico-operative, transparen˛„ ∫i apropiere de comunitate.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi are tema îC‚teva argumente pentru sus˛inerea mo˛iunii depuse de P.S.D., «Simptomele unei economii Ómboln„vite»“

F„r„ Óndoial„, dup„ un an de guvernare a Alian˛ei D.A., un mare e∫ec s-a concretizat Ón sc„derea cre∫terii economice de la 8,3% Ón 2004 la 4,1% Ón 2005. Consecin˛ele acestui e∫ec se reflect„ at‚t Ón men˛inerea unui nivel redus al puterii de cump„rare a salariilor ∫i pensiilor, precum ∫i Ón general a veniturilor b„ne∫ti ale popula˛iei, c‚t ∫i Ón stagnarea gradului de ocupare a popula˛iei active.

Cu un c‚∫tig salarial mediu net pe economie Ón ianuarie 2006 de 228 euro, un salariu minim brut pe ˛ar„ de 91 euro ∫i o pensie medie de asigur„ri sociale de stat de numai 83 euro, popula˛ia Rom‚niei se pozi˛ioneaz„ cu claritate Ón coada ˛„rilor membre ale Uniunii Europene Ón privin˛a nivelului de trai. C‚∫tigul salarial mediu pe economie Ón Rom‚nia este mai mic dec‚t salariul minim din Ungaria, 232 euro Ón ianuarie 2005.

Cu astfel de îrealiz„ri“ ale politicilor economice ∫i sociale ale Alian˛ei D.A. au fost create premisele pentru accelerarea polariz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti, cu toate consecin˛ele legate de deteriorarea Ón continuare a nivelului de trai al celor mul˛i.

Stagnarea gradului de ocupare s-a reflectat prin men˛inerea num„rului total de salaria˛i pe economie Ón cursul anului 2005 la circa 4,5 milioane, de∫i Programul de guvernare al Alian˛ei D.A. prevedea realizarea unui num„r total de salaria˛i de 4,75 milioane. Men˛inerea acestui fenomen creeaz„ mari greut„˛i Ón g„sirea unui loc de munc„, Óndeosebi pentru tineri, cu consecin˛ele negative legate de nivelul de trai.

Œnl„turarea acestor fenomene negative datorate proastei gospod„riri a resurselor materiale ∫i umane ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 economiei noastre de c„tre actuala guvernare a Alian˛ei D.A. nu poate fi conceput„ f„r„ m„suri hot„r‚te pentru accelerarea cre∫terii economice, cu imprimarea unei rate mai ridicate fa˛„ de cele realizate de ˛„rile membre ale U.E., Ón scopul reducerii sau elimin„rii, pe aceast„ cale, a decalajelor economice ∫i de nivel de trai existente fa˛„ de ˛„rile comunit„˛ii europene. Altfel, decalajele economice nu se vor Ónl„tura, ci, dimpotriv„, ele se vor ad‚nci Ón continuare.

Declara˛ie politic„: îOdorheiul Secuiesc, un carnaval cu m„∫ti grote∫ti“.

S„pt„m‚na trecut„ s-a desf„∫urat un adev„rat carnaval politic. M„ refer la manifesta˛ia de la Odorheiul Secuiesc din data de 15 martie, prilejuit„ de s„rb„torirea Zilei Na˛ionale a Ungariei.

De ce carnaval? Pentru c„ am asistat la o parad„ a m„∫tilor extremist-na˛ionaliste, cu tente ∫ovine pe alocuri ∫i garnisite cu incit„ri care numai datorit„ bunului-sim˛ al participan˛ilor la manifestare nu au degenerat Óntr-un al doilea T‚rgu-Mure∫ 1990. Actorii principali ai desf„∫ur„rii mascate au fost ∫i de aceast„ dat„ László Tökés, Markó Béla, Consiliul Na˛ional al Secuilor.

Markó Béla Óns„ s-a remarcat de departe ∫i ar fi c‚∫tigat cu siguran˛„ un premiu pentru cea mai incendiar„ masc„. U.D.M.R., o uniune ce se declar„ democratic„, inovatoare ∫i european„, ∫i-a pus masca feudal„ a autonomiei pentru f nutul Secuiesc, masc„ cu accente grote∫ti tocmai prin falsitatea tonului ∫i argumentelor folosite. De subliniat ∫i rapiditatea cu care m„∫tile au fost schimbate: ba secui pur-s‚nge, ba maghiar aflat de secole Ón Transilvania, Markó Béla s-a aflat c‚nd de-o parte, c‚nd de cealalt„ a baricadei a dou„ popoare net distincte — secuii ∫i maghiarii — pe scena unei istorii devenite marionet„ Ón m‚na unui p„pu∫ar maestru.

Dincolo de ridicolul acestei situa˛ii, ridicol punctat pe alocuri chiar de participan˛ii la manifestare, care fie nu ∫tiau ce presupunea autonomia invocat„ de lideri, fie nu erau de acord cu deschiderea acestei cutii a Pandorei, Markó Béla a f„cut ni∫te declara˛ii extrem de grave. Conform opiniei sale ce denot„ o mentalitate care nu a dep„∫it feudalismul statelor f„r‚mi˛ate Ón numele unor orgolii de grofi m„run˛i, func˛ionarii din a∫a-numitele jude˛e secuie∫ti ar trebui s„ Ónve˛e obligatoriu limba maghiar„, pentru c„ m„n‚nc„ îp‚inea noastr„, a secuilor“.

Afirma˛iile sale sunt cu at‚t mai grave cu c‚t Markó Béla este vicepremier al Rom‚niei, ∫i nicidecum vicepremier al f nutului Secuiesc. La Ónvestire a jurat cu m‚na pe Constitu˛ia Rom‚niei, ∫i nu pe Declara˛ia de autonomie a f nutului Secuiesc. A jurat s„ apere interesele Rom‚niei ∫i ale tuturor cet„˛enilor ei, ∫i nu pe cele ale vreunei minorit„˛i na˛ionale, fie aceasta maghiar„, secuiasc„ sau de alt„ etnie.

Œn calitatea mea de parlamentar de Ia∫i, vreau s„ atrag aten˛ia asupra situa˛iei cu care se confrunt„ Universitatea Tehnic„ îGheorghe Asachi“.

Œn ultimii doi ani, peste 40 de cadre de valoare de la Universitatea Tehnica îGheorghe Asachi“ din Ia∫i au p„r„sit ˛ara. Alte zeci de dasc„li au renun˛at la catedr„ Ón favoarea unor posturi mult mai bine remunerate din zona firmelor private. Motivele acestui exod sunt salariile extrem de mici de la Universitate, mai ales pentru tinerii universitari, precum ∫i absen˛a unor perspective profesionale.

De 16 ani nu s-a f„cut nimic Ón aceast„ privin˛„. Œn spatele autonomiei universitare s-au ascuns at‚t neputin˛a guvernan˛ilor de a Óntinde o m‚n„ de ajutor speciali∫tilor de la universit„˛ile tehnice, c‚t ∫i impostura unor dasc„li care, Ón locurile l„sate libere de tinerii valoro∫i, ∫i-au adus odrasle incompetente ∫i agramate.

La Universitatea Tehnic„ ie∫ean„ func˛ioneaz„ ∫i un centru de inventic„, cel mai puternic din ˛ar„. Este Ónc„ o carte de vizit„, ce dovede∫te calitatea Ónv„˛„m‚ntului ie∫ean. Totu∫i, aceast„ ∫coal„ inventat„ de marele dasc„l Gheorghe Asachi are Ónc„ nevoie de un minim ajutor din partea statului.

Sper„m c„ exist„ solu˛ii pentru ie∫irea din criz„ a Ónv„˛„m‚ntului tehnic ie∫ean ∫i rom‚nesc.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Tratatul de aderare a Bulgariei ∫i Rom‚niei la Uniunea European„, Rom‚nia s-a obligat s„ organizeze alegeri pentru Parlamentul European Ónainte de 31 decembrie 2007.

Astfel Partidul Na˛ional Liberal a finalizat propunerea legislativ„ privind alegerile pentru Parlamentul European, aceasta urm‚nd s„ fie discutat„ la nivelul Alian˛ei D.A., pentru ca p‚n„ la sf‚r∫itul acestei sesiuni parlamentare proiectul s„ fie adoptat de Legislativ.

P.N.L. propune ca alegerea celor 35 de europarlamentari s„ fie prin vot pe liste la nivel na˛ional, cu repartizarea propor˛ional„ a mandatelor, iar pragul electoral s„ fie de 5%. De asemenea, proiectul P.N.L. prevede Ónfiin˛area unei singure circumscrip˛ii electorale la nivel na˛ional.

P.N.L. consider„ c„ este foarte important„ asigurarea transparen˛ei ∫i a corectitudinii procesului electoral.

Œn plus, este necesar ca rom‚nii din diaspora s„ aib„ un acces facil ∫i neÓngr„dit la votul pentru Parlamentul European. Astfel, vor fi luate m„suri speciale pentru popula˛ia rom‚neasc„ din state precum Spania, Italia ∫i Israel, astfel Ónc‚t ace∫ti cet„˛eni s„ aib„ acces la vot.

îCum se compromite o institu˛ie de dragul propriei persoane“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn aceste zile agitate din punct de vedere politic, Parlamentul Rom‚niei are, Ón afara atribu˛iilor sale clar stabilite, o sarcin„ ce trebuie tratat„ cu mare seriozitate: aceea de refacere a propriei imagini.

Œn Rom‚nia, modul Ón care Ón ultimii 16 ani unii au Ón˛eles s„ fac„ politic„ a dat ∫ansa unor a∫a-zi∫i oameni politici s„ urce foarte repede Ón func˛ii foarte importante Ón stat. Cum orice urcare rapid„ este datorat„ unor practici mai mult sau mai pu˛in îortodoxe“, este absolut previzibil c„, pentru ace∫tia, la fel de rapid„ va fi ∫i cobor‚rea.

Aceast„ teorie ne-a fost demonstrat„, dac„ mai era cazul, chiar Ón cursul zilelor trecute. Cu to˛ii am asistat la Óntreg circul pe care domnul Adrian N„stase a ˛inut cu din˛ii s„ ni-l sus˛in„, Óncerc‚nd prin orice mijloace s„ se sustrag„ din fa˛a unor ac˛iuni juridice de la care nici un cet„˛ean, indiferent cine ar fi acesta, nu are dreptul. Orice cet„˛ean al acestei ˛„ri ∫tie c„ înimeni nu e mai presus de lege“. ™i mai ∫tie un lucru: nimeni nu are dreptul la tratamente preferen˛iale, indiferent pe ce pozi˛ie s-ar afla sau ce func˛ie ocup„ Ón stat. Sunt dou„ lucruri pe care juristul Adrian N„stase le cunoa∫te, dar pe care niciodat„ nu s-a obosit s„ le ia Ón considerare. N-a f„cut acest lucru pentru c„, at‚t Domnia sa, c‚t ∫i mul˛i al˛ii asemeni lui, au Ón˛eles s„ fac„ politic„ Ón Rom‚nia altfel dec‚t dup„ canoanele democra˛iei.

Pentru el ∫i pentru cei pe care a reu∫it s„ ∫i-i str‚ng„ Ón juru-i, democra˛ia n-a fost altceva dec‚t o posibilitate de a perpetua oligarhia, un mod de a-i conduce pe ceilal˛i doar pentru scopuri personale ∫i o posibilitate de a subjuga toate puterile statului Ón propriile m‚ini.

Dac„ privim pu˛in Ón urm„ Ól vom reg„si pe Adrian N„stase, imediat dup„ revolu˛ia din ’89, Ón unele dintre cele mai importante func˛ii ale statului: ministru de externe, prim-ministru, pre∫edinte al partidului care din nefericire s-a aflat la guvernare at‚˛ia ani, iar apoi pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor. Ne-a ferit Dumnezeu s„-l vedem Ón cea mai Ónalt„ func˛ie, aceea de pre∫edinte al ˛„rii!

Obiectul declara˛iei politice este îPledoarie conservatoare pentru p„rin˛i“.

Unul din cele mai mari e∫ecuri ale sistemului legislativ postdecembrist este, f„r„ Óndoial„, aplicarea diferen˛iat„ a sistemului de recorelare a pensiilor.

Aproape c„ Óndr„zneam s„ sper„m, al„turi de marea majoritate a pensionarilor, c„ injuste˛ea aplicat„ p„rin˛ilor no∫tri, care au contribuit aproximativ egal la bugetul de stat, se va Óncheia dup„ anul 2004.

Dar n-a fost s„ fie. Speran˛ele portocalii s-au n„ruit pentru pensionari Ón acela∫i mod ca ∫i Ón urm„ cu al˛i 4 ani. Œn dezam„girea lor Ó∫i amintesc doar de Ón∫el„toarele apari˛ii media ale unor politicieni care le pl‚ngeau de mil„ cu lacrimi de crocodil.

Ace∫ti pensionari sunt totu∫i Ónc„ p„rin˛ii no∫tri ∫i oric‚t cinism ar curge prin s‚ngele celor care i-au min˛it, noi, conservatorii, ne sim˛im datori s„-i determin„m pe cei care ∫i-au uitat promisiunile s„ le cear„ cel pu˛in scuze.

Evident c„ scuzele politicienilor tv nu le vor umple plasele goale pe care le plimb„ Óntre pia˛„ ∫i farmacie ∫i nici nu le vor Óndep„rta spaima pentru ziua de m‚ine.

Noi, conservatorii, am Óncercat ca cel pu˛in la produsele alimentare, pre˛urile s„ fie mai accesibile. N-am reu∫it, pentru c„ aceia∫i politicieni tv, acum ajun∫i europarlamentari sau mini∫tri, ∫i-au schimbat priorit„˛ile ∫i discursul demagogic.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Doresc s„ prezint declara˛ia politic„ îŒntre adev„rul istoric ∫i interesul politic“.

Evenimentele politice se Óncarc„ din c‚nd Ón c‚nd cu interpretarea unor evenimente istorice. Nu Óntotdeauna interpretarea politic„ se face av‚nd la baz„ adev„rul istoric. Œn multe situa˛ii, interesul politic de moment se ridic„ deasupra istoriei, reu∫ind prin ignoran˛„ ∫i interes meschin s„ se exprime dorin˛a alinierii istorice la obiectivele puternic definite ale zilei.

Œn timp, sunt cunoscute asemenea abord„ri ∫i m„ a∫teptam din partea mai tinerilor istorici ∫i politicieni la o alt„ abordare, una corect„ ∫i adev„rat„. Nu este a∫a. Punerea Ón dezbatere a autonomiei f nutului Secuiesc a determinat lu„ri de pozi˛ie care nu au nimic de-a face cu noua construc˛ie politic„ pe care o declar„ unii.

Œn argumenta˛ia celor afirmate vine emisiunea de pe postul Antena 3 î™tirea zilei“ din seara de 10 martie 2006, unde invita˛ii doamnei Gabriela Vr‚nceanu-Firea au fost domnii Adrian Severin ∫i Adrian Cioroianu. Tema dezbaterii a fost legat„ de iminenta proclamare a autonomiei f nutului Secuiesc. Cu acest prilej, domnul Adrian Cioroianu, istoric al perioadei contemporane, dar îspecialist“ Ón toate ∫i Ón toat„ istoria Rom‚niei, inclusiv a Transilvaniei, a emis c‚teva inep˛ii care trebuie corectate pentru a nu mai fi perpetuate.

Astfel, domnul Cioroianu a spus c„ rom‚nii trebuie s„ le mul˛umeasc„ secuilor pentru ce au f„cut ace∫tia pentru ei (pentru rom‚ni) de-a lungul istoriei (?!).

Dup„ ∫tiin˛a noastr„, Ón regiunile locuite de secui num„rul rom‚nilor s-a diminuat dramatic de-a lungul secolelor, pe alocuri, doar toponimia ∫i onomastica, precum ∫i cimitirele vechi mai amintesc de faptul c„ pe acolo au tr„it ∫i rom‚ni. Nu mai vorbim de faptul c„ rom‚nilor nu le-a fost permis„ prezen˛a Ón structurile administrative locale numite secole la r‚nd scaune, despre care voi vorbi mai jos. S„ amintim c„ distinsul savant clujean I. I. Rusu a elaborat o lucrare, publicat„ postum Ón 1990, îRom‚nii ∫i secuii“, Ón care a demonstrat cu argumente lingvistice, etnografice, demografice, Ón baza documentelor istorice, c„ Ón secuime rom‚nii au fost majoritari c‚ndva, dar c„ au fost treptat asimila˛i, devenind p‚n„ azi o minoritate. Aceast„ lucrare a fost cump„rat„ masiv Ón prim„vara tulbure a anului 1990, exist‚nd tentativa de trecere Ón anonimat a unei c„r˛i temeinice, ∫tiin˛ifice, greu de comb„tut.

Domnule pre∫edinte Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îMeniul“. Cea mai succint„ defini˛ie a democra˛iei str„bate veacurile ∫i este cobor‚toare de la Ón„l˛imea Acropolei. Ea se prezint„ ca o form„ de organizare ∫i conducere politic„ a societ„˛ii care proclam„ principiul exercit„rii puterii de c„tre popor ∫i Ón folosul exclusiv al acestuia.

Transpunerea Ón practic„ a respectivului principiu se face prin intermediul unor institu˛ii, una dintre acestea fiind, pentru multe state, Pre∫edin˛ia. Este ∫i cazul Rom‚niei care, Ón perioada ultimelor dou„ decenii, a cunoscut transla˛ia de la pre∫edintele dictator la pre∫edintele juc„tor (pentru ultimul, aten˛ie ∫i la tendin˛e, ∫i la tenta˛ii!)

Œn ultim„ sau Ón prim„ instan˛„, pre∫edintele este ∫i el om, ∫i domnul Traian B„sescu nu face nici un secret din asta, Óncerc‚nd s„ ne furnizeze imaginea unui cet„˛ean ajuns conjuctural Ón func˛ia respectiv„ ∫i care ne demonstreaz„ c„ str„mo∫ii no∫tri latini aveau dreptate — îSunt om ∫i nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este str„in“, ne repet„ inductiv Domnia sa.

A∫a se explic„ presta˛ia mai mult neprotocolar„ dec‚t supus„ regulilor stricte a modului s„u de rela˛ionare. Baleiaz„ cu dezinvoltur„ Óntre recep˛ii oficiale ∫i prezen˛a pe stadioane, Óntre primirea unor scrisori de acreditare ∫i botezuri rurale, Óntre ∫edin˛e de analiz„ ∫i vizite repetate pe v„ile unor artere hidrografice (vezi Oltul, Buz„ul, Siretul etc.).

Aceluia∫i cadru nemorganitic Ói apar˛in ∫i modalit„˛ile de relaxare, fie Ón vacan˛e, fie la sf‚r∫itul s„pt„m‚nilor. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i Ón ultima ie∫ire de s‚mb„t„, 11 martie 2006, petrecut„ nu la ultracunoscutul îGolden Blitz“, ci la restaurantul îJari∫tea“. Nu acest lucru ne-a atras aten˛ia, ci lista bucatelor care au satisf„cut organoleptic ∫i cantitativ apetitul s„u, neverosimil de dezvoltat. Este posibil s„ fie atins de ceea ce speciali∫tii numesc bulimie de stres.

Antreurile au cuprins: mezeluri, rulad„ de prapur, Ónv‚rtitur„ de somon, mu∫chi de vi˛elu∫„ (observa˛i pedanteria culinar„ cuprins„ la extrem), ficat de g‚sc„, br‚nz„ de oaie, ca∫caval macedonean, icre, zacusc„, vinete, ro∫ii, castrave˛i.

îMo˛iunea «Simptomele unei economii Ómboln„vite», un demers inutil al unei opozi˛ii disperate“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œnc„ de s„pt„m‚na trecut„, P.S.D. a amenin˛at cu depunerea unei mo˛iuni simple, neinspirat intitulat„ îSimptomele unei economii Ómboln„vite“, text redactat Ón grab„, Óntr-un limbaj din al˛i ani ∫i Ón spiritul acelor timpuri.

Nu trebuie s„ ne mire faptul c„ exact Ón aceste momente s-a petrecut acest lucru. Este doar o Óncercare disperat„ a celor de la P.S.D. de a ne distrage aten˛ia at‚t nou„, c‚t ∫i opiniei publice de la problemele grave care exist„ Ón acest partid.

Orice critic„ adresat„ Guvernului, care are preten˛ia de a se ridica la rang de mo˛iune parlamentar„, trebuie s„ se bazeze, Ón primul r‚nd, pe moralitate, iar aceasta trebuie s„ decurg„ din consecven˛a principiilor ∫i a atitudinilor. Dar pentru P.S.D. acestea sunt doar vorbe goale.

Semnatarii mo˛iunii acuz„ lipsuri Ón activitatea, dar ∫i Ón concep˛ia Guvernului privind starea economiei rom‚ne∫ti. Ei arat„ cu degetul situa˛ia dezastruoas„ a Rom‚niei, uit‚nd c„ dumnealor au fost cei care, Ón Óncercarea de a ar„ta performan˛ele unei cre∫teri economice inexistente Ón timpul guvern„rii P.S.D., aplicau a∫a-numitele rectific„ri statistice.

Sigur, Ón planul real al indicatorilor economici, aceste aspecte au o importan˛„ deosebit„, dar modul de abordare al celor care se pretind acum a fi critici pertinen˛i este superficial ∫i nu se bazeaz„ pe o analiz„ documentat„ ∫i aprofundat„. Cu siguran˛„ c„ doar contraperforman˛ele economice ale guvern„rii celor care semneaz„ aceast„ mo˛iune i-au putut determina pe ace∫tia s„ realizeze acest demers.

Dup„ ce timp Óndelungat, printr-o sistematic„ politic„ p„guboas„, P.S.D. a dus economia rom‚neasc„ Ón pragul dezastrului, fo∫tii guvernan˛i vin acum ∫i, prin aceast„ mo˛iune, f„r„ nici o jen„, reclam„ c„ economia ˛„rii este Ómboln„vit„.

Se pune acum Óntrebarea fireasc„: de ce au descoperit abia acum cei de la P.S.D. acest a∫a-zis adev„r? Dup„ tot ce au Óntreprins Ón ace∫ti ultimi ani, nu dumnealor sunt Ón m„sur„ s„ ne dea astfel de lec˛ii! Mini∫trii cabinetului T„riceanu ∫tiu ce au de f„cut, au sarcini precise ∫i g„sesc solu˛iile cele mai bune.

## **Domnul Constantin T„mag„:**

Pachetul de legi privind reforma s„n„t„˛ii, intrat Ón vigoare prin asumarea r„spunderii de c„tre Guvernul T„riceanu ∫i dup„ respingerea mo˛iunii de cenzur„ depuse de opozi˛ie Ón Parlament, a ∫i Ónceput s„-∫i arate roadele nefaste. De∫i domnul Nicol„escu, ministrul liberal de resort, ne asigur„ c„ proiectul Domniei sale urm„re∫te realizarea unui sistem de s„n„tate modern, pus permanent Ón slujba cet„˛eanului, iat„-ne azi Ón fa˛a unei noi crize, cea a medicamentelor f„r„ re˛et„.

De c‚teva s„pt„m‚ni, cea mai mare parte a medicamentelor, inclusiv unele pe care bolnavii le folosesc Ón mod curent, din propria lor experien˛„, nu se mai pot procura f„r„ re˛et„. Parc„ n-ar fi fost de ajuns lipsa unor produse farmaceutice de import, parc„ nu era suficient„ odiseea medicamentelor compensate, ne mai lipsea strategia re˛etelor pentru banalele fiole de algocalmin sau comprimatele de penicilin„. Œn condi˛iile Ón care societatea rom‚neasc„ este at‚t de bolnav„ la propriu, nu doar la figurat, medicul de familie este extrem de solicitat. Ne Óntreb„m noi, ∫i nu domnul ministru: ce va fi de aici Ónainte la u∫a unui astfel de cabinet medical? Practic, medicul de familie va trebui s„ lase deoparte stetoscopul ∫i s„ stea doar cu pixul ∫i ∫tampila Ón m‚n„.

Œn˛elegem bine gestul farmacistului de a solicita re˛ete Ón cazul unor medicamente de Ónalt„ tehnologie, cum ar fi cele derivate din s‚nge uman sau plasm„ uman„, substan˛ele imunologice sau produsele radiofarmaceutice. Œn˛elegem, de asemenea, etica ∫i profesionalismul farmacistului de a nu elibera f„r„ re˛et„ substan˛e care nu se pot ob˛ine dec‚t Ón baza prescrip˛iilor medicale speciale sau restrictive, dar nu pricepem de ce o asemenea rezerv„ fa˛„ de produsele care de acum au intrat Ón uzul tradi˛ional al nostru. Temerile enun˛ate de Ministerul S„n„t„˛ii Ón fa˛a abuzului de medicamente, a cre„rii de stocuri, la pre˛urile la care se v‚nd produsele farmaceutice, sunt neÓntemeiate, dup„ cum neÓntemeiat„ se dovede∫te nelini∫tea care-i Óncearc„ pe unii farmaci∫ti, invoc‚nd posibilitatea ca bolnavul s„-∫i curme via˛a cu ajutorul unor medicamente ob˛inute f„r„ re˛et„. La urma urmei, cine vrea s„ recurg„ la un asemenea gest necugetat poate s„-∫i cumpere medicamente pe baz„ de re˛et„, dar s„ le consume cu ghiotura, Ómpotriva indica˛iilor din prospect, de pe ambalajul primar ori secundar sau a indica˛iilor pe care le prime∫te, de regul„, de la farmacist. Riscul este al bolnavului, ∫i nu al farmacistului.

Stima˛i colegi,

Declar deschis„ a doua parte a dezbaterilor din ∫edin˛a plenului Camerei Deputa˛ilor de ast„zi, 21 martie 2006.

Rog domnii secretari s„ pofteasc„, s„ Óncepem dezbaterile, av‚nd Ón vedere c„ dou„ proiecte de lege sunt Ón pericol de a fi adoptate tacit, iar dezbaterile noastre nu pot dep„∫i ora 11,00, c‚nd se va sus˛ine mo˛iunea simpl„ ini˛iat„ de un grup de deputa˛i P.S.D.

Nu mai fac eternul meu apel la liderii grupurilor parlamentare care s„-∫i invite colegii, pentru c„ v„d c„ este f„r„ rezonan˛„, dar solicit prezen˛a unui secretar f„r„ de care nu se pot desf„∫ura dezbaterile.

Stima˛i colegi,

La reluarea ∫edin˛ei, v„ anun˛„m c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 186, sunt absen˛i 145, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 15 deputa˛i.

Conform regulamentului, putem desf„∫ura dezbaterea pe articole a proiectelor de lege, independent de Óntrunirea vreunui cvorum.

Pe ordinea de zi avem propunerea legislativ„ privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare.

Din partea ini˛iatorului?

Prezen˛a ini˛iatorului, v„ rog.

V„ rog s„ v„ prezenta˛i ∫i s„ lua˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ numesc Claudius Zaharia, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

Prezentul proiect de lege are Ón vedere consolidarea unui cadru legislativ adecvat noilor cerin˛e adresate Rom‚niei, Ón calitate de membru N.A.T.O. ∫i viitor membru al Uniunii Europene, Ón privin˛a serviciului militar.

Folosirea unei terminologii adaptate noilor concepte din domeniul ap„r„rii ∫i detalierea fiec„rei norme de Óndeplinire a Óndatoririlor militare, a∫a cum sunt ele

consfin˛ite de Constitu˛ia Rom‚niei, fac din aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ un pas important Ón promovarea unei armate constituite din profesioni∫ti.

Astfel, Óndeplinirea serviciului militar se poate realiza ∫i Ón calitate de soldat sau gradat voluntar.

De asemenea, se realizeaz„ o delimitare conceptual„ pentru resursele umane aflate Ón rezerv„, un element de noutate fiind no˛iunea de îrezervist voluntar“, definit„ prin cei care consimt, pe baz„ de contract, s„ Óncadreze func˛ii Ón statele de r„zboi ale unit„˛ilor militare.

îActivit„˛ile de eviden˛„ militar„ ∫i instruire premilitar„ a tinerilor“, îPreg„tire privind modul de ac˛iune a situa˛iilor de urgen˛„“, îInstruire Ón forma˛iuni sanitar-voluntare ale Crucii Ro∫ii“, ca forme complementare de preg„tire a popula˛iei pentru ap„rare, sunt numai c‚teva dintre prevederile instituite Ón conformitate cu strategia de transformare a Armatei Rom‚niei, pentru crearea unui sistem de ap„rare a ˛„rii dimensionat ∫i Ónzestrat corespunz„tor ∫i capabil s„ asigure credibilitatea ap„r„rii teritoriului na˛ional.

Din considerentele expuse, supunem spre adoptare prezentul proiect de lege, pentru care a fost Óndeplinit„ procedura stabilit„ de Legea nr. 53/2003 privind transparen˛a decizional„ Ón administra˛ia public„.

Œn Óncheiere, ˛in s„ mul˛umesc tuturor colegilor din Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i colegilor din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, cu care am colaborat pentru realizarea acestui proiect legislativ.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc. Raportul comisiei, v„ rug„m.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, cu propunerea legislativ„ privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare, trimis„ cu adresa nr. 642 din 1 februarie 2006.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceast„ propunere legislativ„, cu unele observa˛ii ∫i propuneri care nu au fost Ónsu∫ite Ón totalitate de ini˛iatori.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a avizat favorabil aceast„ propunere legislativ„.

A∫a cum s-a men˛ionat, propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare ∫i cuprinde prevederi referitoare la Óndeplinirea Óndatoririlor militare, atribu˛iile centrelor militare, precum ∫i obliga˛iile ∫i drepturile cet„˛enilor care particip„ la preg„tirea pentru ap„rarea ˛„rii.

Comisia a dezb„tut aceast„ propunere legislativ„ Ón mai multe ∫edin˛e, dup„ cum urmeaz„: Ón ∫edin˛a din 14 februarie 2006, Ón urma discu˛iilor generale, s-a decis solicitarea punctului de vedere al Guvernului ∫i, Ón consecin˛„, prelungirea termenului de depunere a raportului p‚n„ la data de 23 februarie; Ón ∫edin˛a din 21 februarie 2006, ˛in‚nd seama c„ Guvernul nu a trimis un punct de vedere, iar ministrul ap„r„rii na˛ionale,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 prezent la lucr„ri, a adus la cuno∫tin˛a membrilor comisiei c„ Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor urmeaz„ s„ elaboreze un punct de vedere comun asupra propunerii legislative, membrii comisiei au decis solicitarea prelungirii termenului de depunere a raportului p‚n„ la data de 2 martie; Ón ∫edin˛a din 28 februarie 2006, comisia a reluat dezbaterile asupra acestei ini˛iative legislative ∫i a hot„r‚t s„ solicite prelungirea termenului de dezbatere ∫i vot final de la 45 la 60 de zile, consider‚nd c„ propunerea legislativ„ Óntrune∫te criteriile prev„zute Ón art. 75 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, pentru coduri ∫i legi de complexitate deosebit„; Ón ∫edin˛ele din 8 ∫i 14 martie 2006, au avut loc dezbaterile finale asupra propunerii legislative ∫i a numeroaselor amendamente formulate.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule pre∫edinte.

Termenul pentru dezbatere ∫i vot final la acest proiect de lege este 23 martie 2006, Ón conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie.

Av‚nd Ón vedere marele volum de munc„ al comisiei, Ómi permit s„ apreciez c„ este vorba de c‚teva sute de amendamente admise ∫i respinse, v„ propun dumneavoastr„ s„-l consider„m un proiect de lege de complexitate deosebit„ ∫i s„ prelungim termenul prev„zut de art. 75 la cele 60 de zile pe care ni le Óng„duie Constitu˛ia.

Cine este de acord cu aceast„ propunere? V„ rog s„ vota˛i cu cartele, procedur„ electronic„.

V„ rog.

V„ cer scuze. Termenul a fost deja prelungit.

Intr„m Ón dezbateri.

Este vorba de termenul de 60 de zile. Nu am putut s„ rezolv„m ∫i s„ salv„m dezbaterile parlamentare, din considerente care-mi scap„, dar pe care rog Biroul permanent s„ le analizeze.

Pe raportul comisiei, v„ rog.

Titlul legii, nemodificat. Observa˛ii? V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Trebuie clarificat: Ón ordinea de zi este lege ordinar„, iar Ón raport este clar c„ este lege organic„.

Pre∫edintele comisiei, Ón raport, men˛ioneaz„. Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ men˛iona˛i din nou caracterul legii, ordinar„ sau organic„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 118 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

De altfel, raportul comisiei men˛ioneaz„ acest lucru ∫i cred c„ nimeni nu are nici o obiec˛ie.

Titlul legii, nemodificat. Observa˛ii? Nu. Adoptat. Capitolul I, titlul nemodificat. Observa˛ii? Nu. Adoptat. Art. 1 din lege, nemodificat. Observa˛ii? Nu. Adoptat.

Art. 2 alin. 2, Ón varianta comisiei.

Discu˛ii cu privire la aceast„ variant„ a comisiei? Nu. V„ rog s„ v„ preg„ti˛i cartelele de vot, s„ proced„m la vot.

V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. V„ mul˛umesc. Afi∫a˛i.

148 pentru, nici un vot Ómpotriv„, 4 ab˛ineri. Adoptat„ varianta comisiei. Art. 2 alin. 2, nemodificat.

Observa˛ii? Nu. Adoptat. Art. 2 lit. a), Ón varianta comisiei.

Observa˛ii? Discu˛ii? Nu.

V„ rog s„ vota˛i asupra variantei propuse de comisie. V„ rog s„ vota˛i prezen˛a dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ afi∫a˛i.

Adoptat cu 129 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

Lit. b), nemodificat„.

Observa˛ii? Nu. Adoptat. Capitolul II — titlul, Ón varianta comisiei. Discu˛ii? Nu.

Supun la vot titlul capitolului II, Ón varianta comisiei. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ afi∫a˛i.

142 de voturi pentru, 3 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri. Adoptat„ varianta comisiei.

Sec˛iunea 1, titlul sec˛iunii, nemodificat. Observa˛ii? Nu.

Adoptat.

Art. 3 alin. 1, alin. 2, alin. 3, alin. 4, alin. 5 ∫i alin. 6, Ón varianta comisiei. Discu˛ii? Nu.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i asupra tuturor alineatelor art. 3 Ón varianta comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 V„ rog s„ vota˛i. V„ mul˛umesc. V„ rog s„ afi∫a˛i rezultatul. Adoptat cu 140 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri. Art. 4, Ón varianta comisiei. Dac„ sunt discu˛ii? Nu. V„ rog s„ vota˛i asupra variantei comisiei.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ afi∫a˛i. 132 de voturi pentru, unul Ómpotriv„, 4 ab˛ineri. Adoptat„ varianta comisiei. Art. 5, nemodificat. Observa˛ii? Nu. Adoptat. Art. 6, cu literele subsecvente, Ón varianta comisiei. Dac„ exist„ discu˛ii cu privire la art. 6? Nu.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule pre∫edinte, Œn partea aceea iar„∫i numai cu dou„ secunde Ónaintea sf‚r∫itului sesiunii de vot am primit semnal, pentru prezen˛„...

Eu vorbesc despre situa˛ia mea, pe care am v„zut-o. Deci v„ rog prima dat„ s„ apar„ textul îprezent“ ∫i pe urm„ s„ se dea drumul la semnalul sonor, pentru c„ dac„ se face invers, pierdem secunde din spa˛iul afectat votului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Rog pe unul dintre cei doi tehnicieni s„ se prezinte la banca domnului deputat ∫i s„ verifice situa˛ia. Relu„m votul, domnilor colegi. V„ rog s„ vota˛i din nou. V„ rog s„ vota˛i. V„ mul˛umesc. V„ rog s„ afi∫a˛i. 164 voturi pentru, 3 Ómpotriv„, o ab˛inere. Sec˛iune nou„ introdus„ de comisie, Sec˛iunea 1 cu titlu.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 V„ rog s„ afi∫a˛i. 148 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

Adoptat.

Text nou, art. 40 cu dou„ alineate.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ afi∫a˛i.

142 de voturi pentru, nici unul Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Pentru a verifica maniera de vot, v„ m„rturisesc c„ eu am votat ab˛inere.

Stima˛i colegi,

Timpul afectat prin programul de lucru pentru dezbaterea acestui proiect de lege a expirat.

Vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ ∫i aceast„ propunere legislativ„, precum ∫i proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 16 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea securit„˛ii ca poli˛ie politic„ se am‚n„ pentru dezbatere pentru ∫edin˛a viitoare, care va fi luni, situa˛ie Ón care intr„m Ón procedura aprob„rii tacite.

Am v„zut, domnule Márton. Œmi Óng„dui˛i s„ Ónchei... Este o situa˛ie absolut nepl„cut„ pentru c„, pe de o parte, este p„cat de munca ce s-a desf„∫urat Ón cadrul comisiilor privind constituirea acestui proiect de lege ∫i propunerea sa Ón dezbaterea Parlamentului. Pentru mine, aprobarea tacit„ reprezint„ faptul c„ plenul nu a f„cut nimic.

V„ rog, domnule Márton Árpád.

## Domnule pre∫edinte,

Pe deasupra, plenul a ∫i lucrat. Am adoptat o mul˛ime de articole Ón forma modificat„. Ar urma ca, prin nediscutarea ast„zi, nefinalizarea discut„rii acestui proiect de lege, s„ ne invalid„m Ón∫ine activitatea de p‚n„ acum de azi-diminea˛„. Drept urmare, eu v„ propun s„ continu„m dezbaterea acestui proiect de lege ∫i s„ d„m un vot final, ∫i pe aceast„ mo˛iune îfoarte important„“ cu care reu∫im s„ bloc„m acceptarea unor proiecte de lege, s-o dezbatem pe urm„.

Refuz, Ón calitate de pre∫edinte, ironia dumneavoastr„ adresat„ mo˛iunilor care reprezint„ o activitate parlamentar„ egal„ cu aceea a dezbaterii proiectelor de lege.

Œn ceea ce prive∫te prelungirea programului de lucru, acest lucru nu se poate propune dec‚t la Ónceperea ∫edin˛ei. De altfel, reprezentan˛ii Guvernului sunt prezen˛i ca s„ ia parte la dezbaterea mo˛iunii.

Este ora 11,00, programul s-a terminat.

Acord o pauz„ de 5 minute ∫i intr„m Ón dezbaterea mo˛iunii.

V„ mul˛umesc.

## PAUZ√

DUP√ PAUZ√

Œi rog pe domnii deputa˛i s„-∫i reia locul. Relu„m dezbaterile. V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci.

Pe ordinea de zi avem mo˛iunea simpl„ ini˛iat„ de 59 de deputa˛i.

Œn leg„tur„ cu dezbaterea mo˛iunii simple, Biroul permanent ∫i Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au stabilit urm„toarele: mo˛iunea va fi prezentat„ de unul dintre semnatari. Guvernului i se rezerv„ 45 de minute pe care le utilizeaz„ la Ónceputul ∫i sf‚r∫itul dezbaterilor, dup„ cum consider„ c„ e necesar.

Grupurilor parlamentare li se aloc„ timpul corespunz„tor num„rului membrilor lor, lu‚ndu-se Ón calcul c‚te 20 de secunde pentru fiecare deputat. Deputa˛ii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispozi˛ie c‚te 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat Óntre ace∫tia, ori cedate grupurilor parlamentare.

Potrivit num„rului de deputa˛i care corespund grupurilor parlamentare ∫i al deputa˛ilor care nu fac parte din aceste grupuri, timpul afectat este urm„torul: Grupul parlamentar al P.S.D., 37 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L., 22 de minute; Grupul parlamentar al P.D., 17 minute; Grupul parlamentar al P.R.M., 10 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R., 7 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator, 7 minute; Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, 6 minute; deputa˛i f„r„ apartenen˛„ la grupuri parlamentare, 4 minute.

Colegilor care s-au constituit Óntr-un grup Ón dreapta s„lii nu li se acord„ minute.

- V„ rog s„ respecta˛i disciplina dezbaterilor.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra acestor propuneri de repartizare a timpilor pentru dezbaterea mo˛iunii.

- V„ rog s„ introduce˛i cartelele ∫i s„ vota˛i.

- V„ rog s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

- V„ rog s„ afi∫a˛i.

- 119 voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

- S-a votat propunerea Biroului permanent privind

- alocarea timpilor.

Conform regulamentului, Óntreb dac„ este cineva dintre semnatari care Ó∫i retrage semn„tura de pe aceast„ mo˛iune. Evident c„ absen˛a de la dezbatere nu echivaleaz„ cu retragerea semn„turii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i reprezentan˛i ai Guvernului, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œnainte de a intra Ón textul mo˛iunii, a∫ dori s„ specific c„ pentru noi, Partidul Social Democrat, aceast„ mo˛iune este important„ ∫i desfid de la aceast„ tribun„ atitudinea prin vorb„ ∫i gest a colegului nostru.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

V„ cer scuze, doamna deputat. Conform regulamentului, nu ave˛i dreptul la asemenea interven˛ii. La discu˛ii se poate. Dumneavoastr„ nu ave˛i dreptul dec‚t s„ prezenta˛i textul _ad litteram_ al mo˛iunii. V„ rog s„ continua˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006

## **Doamna Mihaela Adriana Rusu:**

V„ mul˛umesc. Av‚nd Ón vedere:

— sc„derea cre∫terii economice de la peste 8% Ón anul 2004 la circa 4% Ón anul 2005, cu influen˛e nefavorabile asupra fondurilor destinate sectoarelor de s„n„tate ∫i Ónv„˛„m‚nt, precum ∫i a ocup„rii for˛ei de munc„;

— pierderea de aproape un miliard de euro, venituri bugetare, prin adoptarea cotei unice de impozitare, elementul esen˛ial al Ónceputului regresului economic ∫i social Ón Rom‚nia;

— major„ri de pre˛uri, tarife ∫i accize Ón avans fa˛„ de planurile stabilite cu partenerii europeni, pentru a Óncerca s„ se compenseze sc„derile veniturilor bugetare; modificarea de 4 ori a Codului fiscal cu efecte grave Ón ceea ce prive∫te predictibilitatea mediului de afaceri;

— oprirea unor mari lucr„ri de infrastructur„ ce a determinat o sc„dere a ritmului Ón industria construc˛iilor, cu deosebire pentru realizarea obiectivelor din domeniul utilit„˛ilor publice;

— dep„∫irea semnificativ„, Ón sens negativ, a ˛intei de infla˛ie, stabilite prin programul guvernamental pe anul 2005;

— blocarea acordului cu Fondul Monetar Interna˛ional, ale c„rei consecin˛e vor fi resim˛ite Ónc„ din acest an; modul iresponsabil Ón care a fost construit bugetul anului 2006, ceea ce demonstreaz„ direc˛ia permanent necontrolabil„ a politicii fiscale din Rom‚nia,

subsemna˛ii, parlamentari membri ai Grupului parlamentar al P.S.D., prezent„m ast„zi o mo˛iune simpl„ prin care solicit„m exprimarea votului de neÓncredere pentru responsabilitatea Guvernului T„riceanu fa˛„ de climatul economic ∫i financiar din Rom‚nia, pentru dispre˛ul fa˛„ de mediul de afaceri ∫i pentru haosul creat Ón cadrul legisla˛iei fiscale.

Œn majoritatea lor, m„surile luate Ón anul 2005 nu au avut leg„tur„ cu programul de guvernare al Alian˛ei portocalii. Platforma-program din campania electoral„, programul de guvernare nu au fost respectate. Deciziile portocalii sunt o dovad„ de inconsecven˛„ ∫i de imoralitate politic„. Guvernul nu a realizat practic nimic Ón domeniul social. Din contr„, starea de lucruri s-a degradat permanent din ce Ón ce mai mult.

...subliniind c„: îAutorit„˛ile Rom‚niei nu au reu∫it s„ stabileasc„ un pachet coerent de ac˛iuni ∫i aplic„ m„surile din domeniul fiscal indiferent de consecin˛e“.

Sc„derea gradului de colectare a veniturilor, cre∫terea alarmant„ a nivelului arieratelor, stoparea procesului de restructurare, reducerea sensibil„ a dinamicii investi˛iilor, nerealizarea lucr„rilor angajate privind protec˛ia mediului, sc„derea competitivit„˛ii cu multe locuri fa˛„ de anul 2004, diminuarea gradului de deschidere real„ a pie˛ei de energie electric„ ∫i gaze naturale de c„tre grupurile de interese men˛ionate, de altfel, de c„tre pre∫edintele

Rom‚niei, precum ∫i incapacitatea de fundamentare corespunz„toare a bugetului pentru anul 2006 au determinat ruperea acordului cu Fondul Monetar Interna˛ional, confirm‚nd incapacitatea Rom‚niei de a fi preg„tit„ pentru aderarea la Uniunea European„ la termenul stabilit.

Credem c„ este deosebit de important pentru to˛i participan˛ii la aceast„ ∫edin˛„ a Camerei Deputa˛ilor a reaminti care au fost concluziile Raportului Comisiei Europene privind starea economiei rom‚ne∫ti.

Œn acest cadru s-au f„cut urm„toarele men˛iuni:

— exist„ riscul unei cre∫teri economice dezechilibrate;

— au sporit semnificativ deficitele balan˛ei comerciale ∫i ale contului curent;

— sunt probleme Ón aplicarea Legii falimentului; politica de salarizare din sectorul public a fost incoerent„;

— cre∫terea economic„ s-a bazat dominant pe consum, ∫i nu pe investi˛ii;

— cota unic„ a condus la amplificarea dezechilibrelor economice, cu efect Ón declinul ponderii veniturilor bugetare Ón produsul intern brut;

— s-a Ónr„ut„˛it imaginea Rom‚niei Ón rela˛iile cu organiza˛iile financiare interna˛ionale.

Concluziile vizitei recente a comisarului pentru politici economice ∫i financiare al Uniunii, domnul Joaquin Almunia, reprezint„ o sentin˛„ f„r„ echivoc la adresa politicii economice a Guvernului T„riceanu, de fapt, o sentin˛„ rostit„ cu mult timp Ónainte de Partidul Social Democrat, legat„ de e∫ecul cotei unice at‚t Ón plan economic, c‚t ∫i Ón plan social.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

V„ mul˛umim, doamna deputat.

Din partea Guvernului, domnul viceprim-ministru Pogea.

V„ rog.

## **Domnul Gheorghe Pogea —** _ministru de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniul economic_ **:**

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori...

...deputa˛i, ierta˛i-m„. Am gre∫it, pentru c„ ieri...

A˛i r„mas cu acela∫i text pe care l-a˛i prezentat la Senat.

...a trebuit s„ dau r„spuns la o alt„ mo˛iune Ón Senat.

V„ scuz„m, domnule viceprim-ministru...

V„ mul˛umesc foarte mult.

...dar s„ ∫ti˛i c„ deputa˛ii sunt mai tineri. Asta este diferen˛a.

V„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gheorghe Pogea:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Sunt un politician disciplinat ∫i v„ asigur c„ dumneavoastr„ ave˛i acela∫i text ∫i o s„ constata˛i c„ am un alt text.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i invita˛i,

Am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ cu toat„ deschiderea pe care noi, membrii Guvernului Rom‚niei, o avem fa˛„ de institu˛ia Parlamentului, pentru a r„spunde la mo˛iunea simpl„ îSimptomele unei economii Ómboln„vite“. Am venit Óntruc‚t suntem convin∫i c„, Óncerc‚nd s„ r„spundem tuturor interpel„rilor legate de subiectul mo˛iunii, vom reu∫i s„ facem cunoscut pe de-a-ntregul drumul reformei pe care Rom‚nia s-a angajat s„-l fac„ Ón anul 2005 ∫i, mai ales, pentru perioada viitoare.

De∫i se reiau ∫i Ón aceast„ mo˛iune problemele ∫i argumentele nefondate economic din celelalte mo˛iuni, 5 la num„r Óntr-o perioad„ de 6 luni, schimb‚nd, ca ∫i p‚n„ acum, doar titlul, de aceast„ dat„ dorim s„ eviden˛iem c„ suntem de acord — aten˛ie! — suntem de acord cu semnatarii mo˛iunii Ón ceea ce prive∫te starea economiei rom‚ne∫ti la momentul Ón care am preluat guvernarea.

Œn acela∫i timp, ne bucur„ c„ semnatarii mo˛iunii au g„sit cea mai bun„ caracterizare pentru guvernarea P.S.D. Da! Prin mimarea reformei ∫i tratarea problemelor economice dup„ principiul clientelar, guvernarea trecut„ a Ómboln„vit economia, a∫a cum spune˛i Ón mo˛iune, ∫i ceea ce a fost mai grav a fost c„, de∫i economia d„dea semne de Ómboln„vire, nu i-a˛i aplicat nici un tratament.

La finele anului 2004, economia ajunsese a∫a de bolnav„, Ónc‚t pentru Óns„n„to∫ire a fost nevoie de un tratament ∫oc, iar actualul Guvern a fost capabil s„ aplice un astfel de tratament, pe care o s„-l prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ Ón continuare.

Faptul c„ Óns„n„to∫irea unei economii este un proces relativ lung, ∫i semnatarii mo˛iunii ar trebui s„ ∫tie acest lucru, mai ales Ón condi˛iile Ón care Ón anul 2005 Rom‚nia s-a confruntat cu cele mai dificile fenomene interne ∫i externe…

A∫ vrea s„ v„ reamintesc c„ Ónc„ Óncep‚nd din anul 2003 Comisia European„ semnala simptomele Ómboln„virii economiei. At‚t Ón Raportul de ˛ar„ de la acea vreme, c‚t ∫i Ón comentariul comisiei despre perspectivele economice ale anului 2004, se aprecia c„ Ónt‚rzierile Ón

**:**

Era programat pentru 2007!

Dar s„ revenim la argumentele de ordin procedural ∫i legislativ, Ón speran˛a c„ problematica T.V.A.-ului ∫i a accizelor va fi, Ón sf‚r∫it, Ón˛eleas„ ∫i nu va mai fi reluat„ ∫i Ón alte mo˛iuni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 Cotele de tax„ pe valoare ad„ugat„ au fost stabilite cu respectarea regulilor prev„zute de sistemul comun al taxei pe valoarea ad„ugat„, prin Directiva a 6-a a Consiliului Comunit„˛ii Europene, cu care legisla˛ia Ón domeniu este Ón curs de armonizare, Ón vederea ader„rii noastre la Uniunea European„.

Pe de o parte, din experien˛a anilor trecu˛i, ∫i ∫tim cu to˛ii acest lucru, c‚nd Ón ˛ara noastr„ s-au aplicat cote reduse de T.V.A., a rezultat c„ aplicarea unor astfel de cote pentru produsele alimentare de baz„ nu ar duce la efectul scontat pe care Ól a∫tept„m cu to˛ii, respectiv reducerea pre˛ului la consumatorul final, deoarece agen˛ii economici prefer„ s„-∫i m„reasc„ propriile profituri, p„str‚nd acelea∫i pre˛uri.

Œn anul 2005, Ón cazul produselor alimentare nominalizate de dumneavoastr„, ∫i ar fi fost bine s„ le verifica˛i, cre∫terile de pre˛ au fost sub infla˛ia medie. Astfel, la p‚ine, pre˛urile au crescut cu 1,2 procente, Ón decembrie anul anterior; la ulei cu 1,7; la zah„r ∫i produse zaharoase cu 3,2%; la carne ∫i lapte cu 5,6%.

V„ mul˛umim, domnule viceprim-ministru.

Vreau s„ v„ anun˛ c„ timpul alocat pentru r„spunsul Guvernului s-a epuizat, cu excep˛ia unui minut. Oricum, din curtoazie, Ói d„deam cuv‚ntul domnului viceprim-ministru dou„ minute la Óncheierea dezbaterilor.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Iancu Iulian. V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stima˛i colegi, Domnilor mini∫tri, Domnule ministru de stat,

A∫ vrea s„ Óncep prin a v„ propune un exerci˛iu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 Œmi preg„tisem un speech poate la fel de amplu ca ∫i al dumneavoastr„, Óns„, pentru faptul c„ aici a˛i f„cut o serie de afirma˛ii care s-au dorit a fi o Ón∫iruire de adev„ruri, ca, Ón final, s„ spune˛i un neadev„r, paradoxal, cit‚ndu-l ∫i pe fiu˛ea Ón acest sens, am s„-mi abandonez textul pe care mi l-am preg„tit ∫i am s„ v„ invit s„ facem o dezbatere direct„. Poate a∫a ve˛i sesiza c„ ceea ce v-au scris colegii Ón material este cu adev„rat o Ón∫iruire de neadev„ruri ∫i v„ pune Óntr-o situa˛ie extrem de delicat„.

Mai Ónt‚i, a∫ vrea s„ v„ spun c„ seria mo˛iunilor introduse p‚n„ Ón prezent de c„tre opozi˛ie nu a avut dec‚t un singur scop, cel de a corija Guvernul pentru momentele de abatere de la proiectele strategice de interes na˛ional.

Mo˛iunea de ast„zi este poate cea mai important„, datorit„ ariei de r„sfr‚ngere, at‚t pe zon„ economic„, c‚t ∫i zon„ social„.

™i, Ón aceste condi˛ii, a∫ vrea s„ v„ spun c„ toate referirile, pe un sfert din materialul dumneavoastr„, la cota unic„ ∫i neg‚ndu-le, pun‚ndu-le pe seama opozi˛iei, nu Ó∫i au suport, domnule viceprim-ministru, pentru c„ ast„zi nu opozi˛ia v„ repro∫eaz„ acest lucru. Opozi˛ia a f„cut-o Ón plin„ campanie electoral„ ∫i la Ónceputul anului 2005. Ast„zi o face Fondul Monetar Interna˛ional, prin ∫eful delega˛iei de la Bucure∫ti, care, Ón octombrie anul trecut, v„ aten˛iona asupra deficitului de cont curent, asupra deficitului balan˛ei comerciale, asupra sc„derii cre∫terii economice ∫i aten˛iona drumul gre∫it pe care se afl„ actualul Guvern Ón execu˛ia bugetar„, fiindu-i imposibil s„ duc„ la bun sf‚r∫it programele ∫i proiectele angajate.

V-a spus-o ulterior Almunia, pre∫edinte al comisiei de specialitate economie-finan˛e, Comisia Uniunii Europene, a spus-o foarte direct: îDomnilor, a˛i gre∫it! Ave˛i dou„ variante: ori cre∫te˛i T.V.A.-ul...“, ceea ce cred c„ ar fi o nenorocire pentru marea mas„ a popula˛iei, de fapt, pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei, ∫i vi s-a solicitat s„ abandona˛i aceast„ nebunie, de a v„ men˛ine ancora˛i Ón ambi˛ia aceasta electoral„, de a men˛ine cota unic„, solicit‚ndu-v„ s„ cre∫te˛i nivelul cotei unice. Deci sunt dou„ solicit„ri care vin, iat„, de aceast„ dat„ de la forurile pe care dumneavoastr„ nu le-a˛i invocat, prin omisiune.

De altfel, ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón materialul pe care l-a˛i prezentat dumneavoastr„ aici sunt o Ón∫iruire de date incomplete, prezent‚nd anumite lucruri prin omisiune. ™i am s„ Óncerc s„ v„ r„spund punctual, domnule viceprimministru.

Œn primul r‚nd, f„cea˛i referire la faptul c„ vorbim de pensionari. Nu e nevoie s„ mai vorbim, domnule viceprim-ministru, v„ rog s„ v„ uita˛i Ón strad„, v„ rog s„ citi˛i ziarele de ast„zi, v„ rog s„ v„ uita˛i pe televiziuni. Pensionarii au ie∫it Ón strad„, la Gala˛i, la Suceava ∫i Ón alte p„r˛i, pentru c„ i-a Óndemnat opozi˛ia ( _Proteste ale majorit„˛ii._ ) sau pentru c„ aceast„ reform„ fiscal„ este cu adev„rat un succes?

V„ rog s„ v„ reaminti˛i — ∫i, din c‚te sunt informat, sunte˛i unul dintre cei care a˛i avut curajul ∫i chiar v„ apleca˛i pe problemele grele economice —, a˛i fost vizitat de c„tre produc„torii de Óngr„∫„minte chimice din Rom‚nia. Iat„, ast„zi sunt Ón strad„, domnule viceprimministru!

Men˛iona˛i faptul c„ Ón anul 2004, fiind an electoral, nu am f„cut cre∫teri, Óncerc‚nd s„ valorific„m electoral aceast„ situa˛ie. Ulterior, la c‚teva pasaje, vi s-a trecut acolo c„ am reu∫it s„ dubl„m pre˛ul gazelor naturale ∫i de acest lucru nu ne reamintim.

Vreau s„ v„ spun c„ pe acest lucru a˛i Ónceput activitatea Ón decembrie 2004, spun‚nd c„ ve˛i redeschide capitolul îEnergie“, pentru c„ pre˛urile la gaze naturale ∫i energie electric„ sunt insuportabile. Oare erau insuportabile la 4.865.000, Ón 2004, c‚nd ast„zi, la gaze naturale, 10 milioane Ónghit 3 salarii minime? Sunt insuportabile Ón condi˛iile Ón care pre˛ul la energie electric„ a ajuns la 80 de euro pe MW, iar la nivelul european sunt undeva la 45-50 de euro.

Sunt gre∫eli fundamentale, pe care eu am crezut c„ dumneavoastr„ le ve˛i analiza cu foarte mare aten˛ie, iar ast„zi, cu acest prilej, Ómpreun„, Ón Parlamentul Rom‚niei, ve˛i Óncerca, o dat„, ori s„ reanaliza˛i aceast„ gre∫eal„ — acum este evident c„ este o gre∫eal„ ∫i trebuie asumat„ — privind cota unic„ de impozitare ori scenariile alternative pentru proiectele de interes na˛ional. Pentru c„ nu e posibil s„ nu v„ asuma˛i responsabilitatea direct„ care v„ revine pentru cel mai mare pre˛ al gazelor naturale din Europa! Acest Executiv s-a implicat direct Ón negociere ∫i, mai mult, ∫i-a asumat ∫i prelungirea cu Ónc„ 25 de ani a importului de gaze naturale Ón Rom‚nia, p‚n„ Ón anul 2030, prin îWinter Shall“, Ón condi˛iile Ón care, zilele trecute, Putin, la Budapesta, spunea c„ va Óncheia contract direct cu Ungaria, c„ va realiza cel mai mare depozit de Ónmagazinare subteran„ Ón Ungaria ∫i c„ va prelungi conducta subteran„ dintre Turcia ∫i Marea Neagr„ prin sud-estul Europei p‚n„ Ón Ungaria, ocolind Ucraina ∫i Rom‚nia.

Oare acestea sunt motivele principale care au stat la baza strategiei dumneavoastr„, Ón condi˛iile Ón care ambasadorul nostru nu este primit, din iulie anul trecut, de c„tre pre∫edintele Putin, Ón condi˛iile Ón care noi am construit cu mare dificultate aceste rela˛ii la nivelul exper˛ilor ∫i am reu∫it s„ aducem negocierea pentru cel mai mare depozit de Ónmagazinare subteran„, de la M„rgineni, Roman, Ón faza final„, ca, ast„zi, s„ fie abandonat ∫i s„ fie executat Óntr-o ˛ar„ care nu are condi˛ii pentru un asemenea proiect de o asemenea amploare?

Oare faptul c„ Ón iunie anul trecut grupurile de interese, la care f„cea referire pre∫edintele Rom‚niei, c„ au trecut rapid Ón zona îb„ie˛ilor de∫tep˛i“, a∫a cum spunea pre∫edintele, ∫i ∫i-au f„cut rapid societ„˛i de furnizare a energiei electrice, for˛‚nd deschiderea pie˛ei... Cine Ó∫i asum„ r„spunderea pentru deschiderea pie˛ei de energie cu un an Ón devans, f„r„ ca ea s„ fie asumat„ Ón negocierile cu Uniunea European„, la care face˛i referire? 30% din energia ieftin„ a Rom‚niei nu a mai ajuns la cet„˛eni, nu a mai ajuns la pensionari, nu a mai ajuns la agen˛ii economici, care v-au vizitat ∫i ast„zi sunt Ón strad„. Œn marea ei majoritate s-a dus la export, domnule viceprim-ministru!

V„ rog s„ analiza˛i cele spuse de c„tre domnul pre∫edinte B„sescu ∫i s„ constata˛i c„ Ón aceast„ sal„ sunt oameni care ∫i-au dorit rapid s„ intre pe aceast„ por˛iune de îca∫caval“, f„c‚ndu-∫i societ„˛i prin copiii lor, direct sau prin intermediari.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 Aceasta este modalitatea prin care spune˛i dumneavoastr„ c„ beneficiile cotei unice ∫i ale actualei reforme s-au dirijat Ón mare parte c„tre popula˛ie ∫i c„ acel miliard de care vorbi˛i dumneavoastr„ se afl„ Ón buzunarul cet„˛enilor?! Da, domnule viceprim-ministru, Ón buzunarul cet„˛enilor, dar v„ rog s„ v„ uita˛i la sondaje, doar 20% declar„ c„ o duc mai bine, 60% din cet„˛enii Rom‚niei spun c„ o duc mai r„u ∫i foarte r„u, pentru c„ banii aceia, miliardul respectiv, s-au dus numai Ón zona bogat„, stratific‚nd ∫i mai mult societatea rom‚neasc„.

Acestea sunt lucrurile peste care ar fi trebuit s„ v„ uita˛i cu mai mult„ aten˛ie atunci c‚nd vi s-au prezentat date din sectorul energetic. Nu este posibil s„ face˛i referire la deficite ∫i la o situa˛ie grea Ón domeniul economic, Ón condi˛iile Ón care Ón buget v-au r„mas aloca˛ii pentru a duce la bun sf‚r∫it finalizarea unor investi˛ii Ón domeniul energetic. ™i v„ dau aici exemplul de la Craiova, la Grupul 7, avea˛i ∫i banii, nici ast„zi nu s-a terminat licita˛ia, de un an ∫i ceva tot licit„m acolo ca s„ ducem la bun sf‚r∫it un obiectiv Ón sectorul energetic, at‚t de necesar, iat„, ast„zi.

Ministerul Economiei — ∫i Ól v„d aici pe domnul ministru — are cel mai mic buget din ultimii 16 ani! A avut un deficit de 220 de milioane de euro, ceea ce a determinat o Ónt‚rziere de 6 luni la Unitatea II de la Cernavod„, priv‚nd popula˛ia Rom‚niei de energia ieftin„ de care avem at‚ta nevoie.

Toate acestea sunt date reale, domnule viceprimministru, ∫i eu am sperat ca, Ón dialogul nostru de ast„zi, discut‚nd pe date concrete, s„ ajungem cu to˛ii la o concluzie Ón aceast„ sal„, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, c„, da, este nevoie de un moment zero, Ón care s„ recunoa∫tem cu to˛ii: îDa, se impune o adev„rat„ reform„ a clasei politice, ∫i Ón zona executiv„, ∫i Ón zona parlamentar„, pentru a ne asuma cu to˛ii proiectele importante ale Rom‚niei, at‚t Ón domenul economic, c‚t ∫i Ón domeniul social!“

Dac„ dumneavoastr„ persevera˛i Ón a explica Ónc„ o dat„, timp de 60 de minute, c‚t de bun„ este cota unic„ ∫i c„ numai a∫a putem s„ prosper„m economic, Ón condi˛iile Ón care tocmai men˛iona˛i c„ 1,5 milioane de pensionari nu au beneficiat de nici un leu Ón cursul anului trecut ∫i, Ón urma infla˛iilor ∫i a acestor major„ri, 60% din ei nu-∫i mai pot pl„ti facturile lunare...

A˛i v„zut secven˛ele de asear„, cu acei b„tr‚ni care strigau Ón strad„ c„ nu au bani de medicamente, pentru c„ venitul lor lunar este de 2,8 milioane ∫i factura le-a venit 3,7 milioane?

## A∫a era ∫i pe vremea voastr„!

Dac„ a∫a era ∫i pe vremea respectiv„, cum v„ explica˛i c„ n-au ie∫it Ón strad„, stimate coleg? ( _Vocifer„ri, proteste ale majorit„˛ii._ ) V„ reamintesc c„ ultima ie∫ire Ón strad„ a fost Ón februarie 2000, c‚nd pensionarii strigau: îAm votat schimbarea, ne-a˛i luat m‚ncarea!“ ( _Proteste ale deputa˛ilor din majoritate._ )

Iar ast„zi, iar„∫i, Ói vedem Ón strad„, Ón condi˛iile Ón care nu mai au capacitatea s„ pl„teasc„. Au ie∫it electricieni, ingineri, medici, muncitori, uita˛i-v„, sunt mii care stau pe la col˛ de strad„ ∫i-∫i v‚nd hainele vechi ∫i lucrurile vechi din cas„! Este aceasta o dimensiune a progresului ∫i a reformei, pe care dumneavoastr„ o sus˛ine˛i? ( _Proteste Ón majoritate._ )

Acesta este motivul pentru care eu am sugerat aici, c„, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, domnule ministru... V„d c„ sunte˛i foarte activ ∫i vreau s„ v„ amintesc c„ unul din pensionari spunea: îDomnule, unde e Nicol„escu?“...

Ierta˛i-m„, v„ rog, domnule deputat, dialogul cu sala este interzis de regulament. V„ rog s„ pune˛i Óntreb„ri, dar numai retorice.

V„ rog s„ continua˛i.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc pentru observa˛ie. Cred..., acum sunt convins c„ deranjeaz„ anumite adev„ruri. Problema nu este cea a adev„rurilor mele sau a adev„rurilor domnului viceprim-ministru Pogea. Problema era a acelui moment la care f„ceam referire, ca, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, noi to˛i s„ stabilim care sunt proiectele de interes strategic na˛ional pentru Rom‚nia. ™i asupra lor trebuie s„ ne aplec„m Ón primul r‚nd Ón Parlamentul Rom‚niei.

Acesta este obiectivul nostru num„rul unu, pentru c„ din punct de vedere energetic, Rom‚nia, dac„ nu ia m„surile care sunt deja stabilite Ón strategii, va r„m‚ne Ón afara marilor proiecte europene. Iat„, am fost l„sa˛i pe l‚ng„ acest proiect de tranzit, Ón condi˛iile Ón care sper„m Ónc„ Ón Proiectul Nabucco. ™i vede˛i cu to˛ii ce se Ónt‚mpl„ Ón Iran, ast„zi.

Œn aceste condi˛ii, stimate domnule viceprim-ministru, eu am s„ Ónchei prin a v„ demonstra c„ dumneavoastr„ nu a˛i fost informat atunci c‚nd vi s-a prezentat material. ™i am s„ Óncerc s„ v„ informez eu, ar„t‚ndu-v„ un memorandum semnat de c„tre un secretar de stat, de care eu, personal, nu am auzit p‚n„ ast„zi.

De∫i subiectele pe seama gazelor naturale sunt at‚t de importante ∫i numai dumneavoastr„ le-a˛i alocat c‚teva pagini aici, acest domn secretar de stat — ∫i v„ reamintesc c„ acest secretariat de stat s-a numit îde politici energetice, petrol, gaze, energie electric„“, iar acum are 3 secretari de stat — a semnat acest memorandum, aloc‚nd 1,4 miliarde de m[3] din produc˛ia Petrom-ului la pre˛ de 90% din pre˛ul de import. Totodat„, prin memorandum, tot dumnealui decide discre˛ionar c„ 300 de milioane de m[3] se mut„ de la gaze vechi la gaze noi, pentru a ajuta autorit„˛ile de reglementare Ón politica de pre˛uri.

Iat„ un document scris, domnule viceprim-ministru, care demonstreaz„ c„ o cantitate important„ din gazele ieftine ale Rom‚niei, la fel ca ∫i energia ieftin„ a Rom‚niei, nu a ajuns la popula˛ie ∫i a ajuns la acele grupuri de interese la care f„ceam referire.

Eu am s„ m„ opresc aici, stimate domnule viceprimministru, cu convingerea c„ mesajul meu a fost bine ˛intit ∫i a fost dirijat doar pentru corecta dumneavoastr„ informare ∫i spre o analiz„ ulterioar„ a acestor date, tocmai Ón dorin˛a de a ne apleca Ón comun pe proiectele de interes strategic, pentru binele acestei ˛„ri.

V„ mul˛umim, domnule deputat. A˛i epuizat 14 minute. Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Uioreanu Horea Dorin.

V„ rog, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006

Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri, Dragi colegi, Stima˛i pesedi∫ti ( _R‚sete Ón majoritate._ ),

Œn loc s„ fim l„sa˛i Ón pace s„ dezbatem ∫irul lung al legilor pe care le avem pe ordinea de zi, periodic, dumneavoastr„ veni˛i cu diverse ∫icane, numite ast„zi îmo˛iune simpl„“, dar eu a∫ spune c„ îsimplist„“, ∫i care ne consum„ efectiv timpul. M„ rog, este dorin˛a dumneavoastr„, regulamentul v„ permite.

P.S.D. ne oblig„ s„-i trat„m problemele de identitate ∫i se manifest„ infantil, ca un copil neb„gat Ón seam„. Se arunc„ astfel Ón derizoriu sensul ideii de mo˛iune. Joaca cu astfel de chestiuni Ón fa˛a milioanelor de oameni care ne privesc ∫i ne ascult„ devine un act de denigrare a Óntregii clase politice.

Dac„ ar fi s„-i dau un titlu acestei mo˛iuni, i-a∫ spune: îMo˛iunea varz„“. Cum altfel am putea numi aceast„ Ón∫iruire de cifre aleatorii, de statistici f„r„ leg„tur„, exemple scoase din context, informa˛ii ilogice ∫i alte ingrediente f„r„ sens?

Avem Ón fa˛„, de fapt, modul de a g‚ndi al unui partid care, dup„ ce a e∫uat pe e∫ichierul politic, a e∫uat lamentabil Ón actul de guvernare, dup„ ce ne-a adus pe marginea pr„pastiei, se transform„ Ón lupul moralist.

Uita˛i, oare, stima˛i domni din P.S.D., c„ dumneavoastr„ sunte˛i cei care a˛i adus corup˛ia la rang de art„? Œn loc s„ arunca˛i f„r„ nici un sens mo˛iuni, mai bine a˛i Óncerca s„ deveni˛i un partid ∫i nu un simplu grup de indivizi care au ca scop Ómbog„˛irea cu orice pre˛.

Nu pot s„ nu fiu surprins de vehemen˛a cu care autorii acestei mo˛iuni critic„ introducerea cotei unice de impozitare. Singurul motiv pentru care fac aceast„ critic„ este acela c„, de∫i ∫i-au dorit-o, nu au avut curajul s„-∫i asume chiar Domniile lor aceast„ m„sur„.

Cota unic„ de impozitare a scos la lumin„ 150 de mii de locuri de munc„ de pe pia˛a neagr„. Pe l‚ng„ aceasta, salariul mediu lunar practicat a crescut cu peste 1,5 milioane de lei vechi. Astfel, ca o consecin˛„ simpl„ a lucrurilor, a venit ∫i cre∫terea consumului individual efectiv Ónregistrat Ón gospod„rii.

Œn absolut toate ˛„rile Ón care a fost introdus„, cota unic„ de impozitare a ac˛ionat ca un veritabil magnet pentru investi˛ii. Codul fiscal s-a modificat tocmai pentru a crea un climat de afaceri predictibil, stabil ∫i performant. Œn acest fel, s-a stopat exodul investitorilor care p„r„seau Rom‚nia din cauza haosului din sistem ∫i a taxelor sufocante. Guvernul T„riceanu a dovedit, Ón ciuda tuturor greut„˛ilor ∫i catastrofelor naturale la care a trebuit s„ fac„ fa˛„ Rom‚nia, c„ este un guvern responsabil ∫i echilibrat.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i epuizat 5 minute din timpul dumneavoastr„.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Preda Cezar Florin.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Suntem ast„zi pu∫i Ón situa˛ia de a discuta o mo˛iune depus„ de Partidul Social Democrat cu privire la situa˛ia economic„ a Rom‚niei.

Opozi˛ia ne prezint„ un tablou sumbru al ˛„rii, acuz„ Coali˛ia la putere de toate nenorocirile ∫i cere Guvernului Rom‚niei s„-∫i schimbe politica.

Dreptul incontestabil al opozi˛iei dintr-o democra˛ie se transform„ Óntr-un exerci˛iu de perfect„ demagogie.

Contextul politic Ón care este prezentat„ — vezi demisia fostului pre∫edinte al Camerei, reprezentant al Partidului Social Democrat, fost prim-ministru ∫i responsabil asupra situa˛iei economice a ˛„rii p‚n„ Ón 2005 — o face cel pu˛in inoportun„.

Con˛inutul mo˛iunii este de-a dreptul r„uvoitor ∫i departe de cerin˛ele minimale ale unei dezbateri politice.

Unde apar, Ón mo˛iunea P.S.D.-ului, cauzele situa˛iei economice prezentate? Nic„ieri. Fostul partid de guvern„m‚nt se face c„ nu ∫tie nimic despre modul Ón care Rom‚nia a ajuns Ón starea actual„, de parc„ actuala Coali˛ie ar fi primit, Ón momentul asum„rii guvern„rii, o ˛ar„ Ón care totul mergea uns, iar acum am tr„i Óntr-una calamitat„.

Da, au fost calamit„˛i, nesf‚r∫ite valuri de inunda˛ii care au lovit Óntreaga ˛ar„. Este Guvernul vinovat de ele? Sau poate Alian˛a? P.S.D.-ul mai c„ ne spune c„ da. Nu ne spune Óns„ c‚t de repede au reu∫it autorit„˛ile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 centrale ∫i locale s„ Óndep„rteze urmele dezastrului, dezastre care au avut loc nu numai datorit„ ploilor, ci ∫i a 4 ani de corup˛ie, ineficien˛„ ∫i batjocorire a lucr„rilor de utilitate public„.

Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ ar fi impus, acuz„ deputa˛ii Partidului Social Democrat, un sistem de impozitare ce a avut drept efect sc„derea nivelului de trai. Nu este adev„rat! S-au scos la lumin„ peste 200 de mii de locuri de munc„ ∫i cel mai important lucru a fost cre∫terea veniturilor nete ale popula˛iei cu peste 4%.

Se invoc„ valoarea mic„ a pensiilor, se omite cu reacredin˛„ faptul c„ Ministerul Muncii, Protec˛iei Sociale ∫i Familiei a reu∫it s„ pun„ pe picioare un plan fezabil de recalculare a pensiilor, ∫i nu pomenile indexate oferite de Partidul Social Democrat. Un plan f„cut pentru ca cei care au muncit ∫i contribuit la asigur„ri s„ primeasc„ speran˛a de mai bine.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i epuizat 4 minute. Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Mircea Purceld.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Domnilor mini∫tri,

Œncep interven˛ia mea pe marginea mo˛iunii simple depuse de Grupul P.S.D. cu g‚ndul c„, dup„ cele 14 luni de guvernare a Coali˛iei P.N.L., P.D., P.C. ∫i a nelipsitului, de 16 ani Óncoace, U.D.M.R., Rom‚nia se afl„ Óntr-o real„ criz„, exprimat„ prin sc„derea dramatic„ a nivelului de trai al popula˛iei.

Analiz‚nd Programul de guvernare prezentat la Ónvestirea acestui Guvern, constat„m c„ acesta a r„mas la stadiul declara˛iilor, a∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i ast„zi aici, ∫i c„ nici una dintre prevederile lui, cu excep˛ia introducerii acelei nefericite cote de 16 %, nu a fost Óndeplinit„.

Œn contradic˛ie flagrant„ cu promisiunile f„cute ∫i cu angajamentele asumate la Ónvestire, Guvernul nu a realizat, practic, nimic Ón domeniul social. Dimpotriv„, starea de lucruri s-a degradat din ce Ón ce mai mult. Duplicitatea ∫i demagogia Guvernului actual sunt dublate de cinismul cu care acesta trateaz„ criza social„ profund„ prin care trec, acum, milioane de rom‚ni.

Trebuie s„ ne reamintim, totu∫i, angajamentele asumate Ón Parlamentul Rom‚niei Ón ∫edin˛a Camerelor reunite din 29 decembrie 2004, ∫i anume: cre∫terea competitivit„˛ii ∫i performan˛elor industriei rom‚ne∫ti — nimic; relansarea cre∫terii economice — nimic; reducerea s„r„ciei ∫i a marginaliz„rii sociale — nimic; restaurarea bun„st„rii rom‚nilor — nimic; cre∫terea gradului de ocupare a locurilor de munc„ ∫i sc„derea real„ a ratei ∫omajului — nimic; Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ pentru persoanele v‚rstnice — nimic; reforma sistemului sanitar — Ón disput„ la ora aceasta; cre∫terea calit„˛ii vie˛ii — nimic; combaterea corup˛iei printr-o abordare de tip integrat — Ón disput„ la ora aceasta; refacerea serviciilor publice — nimic; Ónt„rirea capacit„˛ii institu˛ionale, a structurilor din administra˛ie pentru refacerea autorit„˛ii statului ∫i a institu˛iilor sale — nimic p‚n„ la ora aceasta.

Œn realitate, conform recentului Raport global al dezvolt„rii umane al Programului Na˛iunilor Unite pentru Dezvoltare, mai mult de jum„tate din popula˛ia Rom‚niei tr„ie∫te Ón s„r„cie.

Pentru protec˛ia social„, bugetul asigur„rilor sociale, bugetul fondului de ∫omaj ∫i fondul de asigur„ri sociale de s„n„tate, Guvernul a pornit de la alocarea a numai 10,2% din produsul intern brut, fa˛„ de cele 11, 66% din produsul intern brut, care a fost media perioadei 2000—2004, ∫i comparativ cu cele 27,6% din produsul intern brut, c‚t este media european„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i epuizat toate cele 10 minute ale grupului parlamentar.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Lakatos Petru.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule ministru de stat,

Stima˛i colegi,

Sper c„ doctorii care au redactat mo˛iunea pe care o discut„m ∫i au stabilit diagnosticul economiei s„ aib„ asigurare mal praxis, deoarece ∫i doctorul Ciomu regret„ acum c„ a t„iat de dou„ ori, f„r„ s„ g‚ndeasc„ m„car o dat„. ( _Aplauze din partea puterii_ .)

Sunt de acord ∫i ne-am obi∫nuit cu diviziunea social„ a muncii conform c„reia opozi˛ia critic„, iar coali˛ia majoritar„ guverneaz„, dar nu sunt de acord cu faptul c„ unii v„d doar partea goal„, iar al˛ii doar partea plin„ a paharului.

A∫ putea Ón∫ira o serie de date statistice favorabile actualei guvern„ri, cum ar fi: rata medie lunar„ a infla˛iei Ón perioada ianuarie-februarie 2006 a fost de doar 0,6%, fa˛„ de 0,8 % Ón perioada similar„ din 2005; investi˛iile realizate Ón economie Ón anul 2005 au crescut Ón termeni reali cu 13,4 %, fa˛„ de anul 2004. Enumerarea ar putea continua, dar dac„ a∫ da numai exemple pozitive a∫ c„dea Ón gre∫eala semnatarilor mo˛iunii.

Sunt economist, nu medic, dar nu pot rezista tenta˛iei s„ folosesc ∫i eu termeni medicali. Semnatarii mo˛iunii nu sufl„ o vorb„ despre bolile ereditare ale economiei c‚nd afirm„ c„ ponderea veniturilor bugetare este doar de 30% din produsul intern brut, uit‚nd c‚t a fost Ón perioada 2000–2004. Sc„parea din vedere a consecin˛elor inunda˛iilor catastrofale din 2005 denot„ miopie, iar cei care prev„d deja verdictul pe care Ól va da Ón luna mai comisarul Almunia au fost probabil la mama Omida, ∫i nu la oftalmolog.

Dac„ este vorba de previziune sau clarviziune, U.D.M.R. este Óndrept„˛it„ s„ spun„ c„ 19% ar fi fost cota unic„ ideal„, c„ pensionarii C.A.P. ar trebui s„ aib„ pensia lunar„ de minim 50 euro, c„ impozitele asupra terenurilor extravilane ar fi trebuit s„ r„m‚n„ de la Ónceputul anului la bugetele locale, a∫a cum am propus Ón programul nostru, dar mai bine mai t‚rziu dec‚t niciodat„.

Vrem, nu vrem, trebuie s„ recunoa∫tem c„ unele dintre observa˛iile ∫i afirma˛iile mo˛iunii sunt reale. De exemplu, cu to˛ii vrem îs„ tr„im bine“. Dac„ acesta este numitorul comun al partidelor parlamentare ∫i ˛elul la care vrem s„ ajungem, s„ stabilim ce-i de f„cut.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 5 minute. Grupul dumneavoastr„ parlamentar mai are dou„ minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Mihei Andrian Sirojea.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnilor mini∫tri,

Dragi colegi,

Doamnelor ∫i domnilor,

Œntotdeauna zicala popular„ spune c„, din opozi˛ie, lucrurile se v„d altfel, ∫i noi ne bucur„m c„ Ón ceasul al doisprezecelea a˛i observat ∫i dumneavoastr„ ceea ce observ„ ∫i poporul rom‚n de 16 ani, c„ simptomele nu sunt de azi, de ieri, sunt sim˛ite ∫i resim˛ite de poporul rom‚n de 16 ani de zile.

Œmboln„virea apare ca o consecin˛„ a unui mod de via˛„ nes„n„tos, defectuos, Óntr-un mediu poluant. A˛i l„sat un pacient ca un m„r, frumos pe dinafar„, g„unos pe din„untru.

Pacientul nostru, economia, sufer„ de cancerul numit corup˛ie, diagnostic pus chiar de speciali∫tii poporului rom‚n ∫i reconfirmat de speciali∫ti de marc„ din str„in„tate, Ón cabinete ale Uniunii Europene. Dar, mai bine mai t‚rziu dec‚t niciodat„, inevitabilul s-a produs. îRoentgen terapia“ D.N.A.-ului ∫i tratamentul Cabinetului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 T„riceanu Óncep s„ dea roade. Da, pacientul sufer„, reac˛ioneaz„. Dovada comportamentului s„u este chiar aceast„ mo˛iune: un a∫a tratament, la a∫a boal„.

Domnilor, doare, doare al naibii de r„u, dar este necesar pentru Óns„n„to∫irea economiei, mai ales dac„ dorim s„ ajungem pe picioarele noastre Ón Uniunea European„.

De fiecare dat„ Partidul Conservator a declarat: Rom‚nia are nevoie de o economie real„ de pia˛„, liber„ concuren˛„, echitate, permisivitate ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, predictibilitate.

Rom‚nii s-au s„turat de economia de partid, de cumetrie, de grupuri de interese, speculan˛i ∫i ∫mecheri.

Partidul Conservator, chiar dac„ Ón unele privin˛e ale tratamentului are o alt„ viziune, totu∫i este adeptul unui tratament concret, unitar ∫i imediat pentru a salva bolnavul.

De aceea, Partidul Conservator va vota Ómpotriva acestei mo˛iuni. V„ mul˛umesc. ( _Aplauze din partea puterii_ .)

V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i epuizat 5 minute din timpul grupului dumneavoastr„.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Varujan Pambuccian. V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

## Domnilor mini∫tri,

De la bun Ónceput, trebuie s„ spun, ca de fiecare dat„, c„ grupul nostru parlamentar nu voteaz„ mo˛iuni de nici un fel, nici simple, nici de cenzur„.

Facem acest lucru pentru c„ noi consider„m c„ rolul unei mo˛iuni nu poate s„ fie cel de a repara o problem„. Timpul alocat discut„rii mo˛iunii este scurt, iar dezbaterile de la o mo˛iune, de obicei, nu au consecin˛e. Œn acela∫i timp, consider„m c„, dac„, vreodat„, o mo˛iune ar reu∫i s„ treac„, ea nu ar face dec‚t s„ creeze o nedorit„ instabilitate politic„.

Trec‚nd acum la chestiunea pe care mo˛iunea o invoc„, a∫ vrea s„ subliniez c‚teva aspecte pe care le consider„m importante ∫i c„rora credem c„ ar trebui s„ le aloc„m un alt gen de timp, Ón care dialogul s„ poat„ s„ fie de substan˛„ ∫i s„ poat„ produce efecte.

O prim„ chestiune care s-a discutat aici a fost chestiunea impozitului de 16%, a cotei de impozitare de 16%. Noi am sus˛inut-o de la bun Ónceput, am salutat-o. Ea are efecte Ón ceea ce prive∫te cre∫terea investi˛iei Ón Rom‚nia. Nu a creat probleme majore la nivelul bugetului Óns„, Ón acela∫i timp, pentru c„ vine un moment Ón care Rom‚nia va trebui s„ aib„ suficien˛i bani pentru a intra Ón programele mari, comunitare, consider„m c„ merit„ o discu˛ie legat„ de cre∫terea cu un punct procentual a T.V.A.-ului, lucru pe care l-am propus, cu consecven˛„, din momentul Ón care s-a trecut la cota unic„ de impozitare. Este o discu˛ie pe care cred c„ trebuie s„ o facem la rece. Trebuie s„ participe la ea oameni care ∫tiu economie mai mult„ dec‚t noi ∫i trebuie s„ g„sim o solu˛ie pentru a putea accede la aceste fonduri.

A doua chestiune pe care cred c„ ar trebui s„ o discut„m, de asemenea, s„-i aloc„m ∫i timpul ∫i r„bdarea ∫i pre˛uirea care i se cuvin, este problema energetic„.

Este o chestiune pe care am ridicat-o prima dat„ Ón momentul Ón care s-a accizat energia electric„, f„r„ s„ diferen˛ieze Ón nici un fel energia electric„ produs„ prin mijloace îmurdare“ de energia produs„ prin resurse regenerabile. Cred c„ ar trebui s„ avem o discu˛ie serioas„ despre resursele regenerabile. Aici suntem foarte Ón urm„ ∫i aici cred c„ lucrurile ar putea s„ creeze o diferen˛„ Óntre ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi ∫i ceea ce ar fi bine s„ se Ónt‚mple Ón viitor.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

A˛i epuizat timpul grupului dumneavoastr„ parlamentar. Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Mocanu Vasile.

Mai ave˛i la dispozi˛ie 23 de minute, domnule deputat, pentru grupul dumneavoastr„, evident.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor mini∫tri,

Domnilor colegi de la putere, Dragi colegi din opozi˛ie,

A∫ vrea s„ Óncep prin a-i spune domnului viceprimministru Pogea un lucru pe care-l ∫tiu foarte bine, poate la fel de bine ca ∫i d‚nsul, c„ Bodu are, precis, ∫i mam„ ∫i are ∫i tat„. Bodu n-are p„r, ca ∫i mine, ∫i m„ opresc aici cu compara˛iile, pentru c„ a∫ fi nevoit s„ ajung la T.V.A.

Din p„cate, Ón cadrul acestui diagnostic calificat al economiei rom‚ne∫ti, se g„se∫te ∫i agricultura rom‚neasc„. Eu i-am spus îmuribundul de pe masa

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 guvern„rii“. Pe masa de ∫edin˛e a Cabinetului T„riceanu se afl„ un muribund. Boala cea rea s-a declan∫at ∫i s-a agravat Ón ultimul an ∫i jum„tate, iar de atunci pacientul nu mai r„spunde la nici un tratament, pentru c„ toate terapiile aplicate de actualii guvernan˛i sunt proaste.

Analiz‚nd situa˛ia nici nu este de mirare c„ agricultura rom‚neasc„ este Óntr-un moment critic. Anun˛at cu mare tam-tam, programul îFermierul“ s-a dovedit nerealist. Criticat de majoritatea sindicatelor din agricultur„, programul care ∫i-a propus transformarea gospod„riilor ˛„r„ne∫ti Ón asocia˛ii familiale ∫i ferme nu schimb„ cu nimic nivelul micii ˛„r„nimi.

A∫a cum atr„gea aten˛ia ∫i Banca Mondial„, politica agricol„ a actualului Guvern nu ajut„ deloc proprietarii de p„m‚nt, dimpotriv„, statisticile sunt edificatoare. P‚n„ pe 15 februarie au fost depuse 5.471 de cereri de proiecte pe programul îFermierul“, dar B.C.R. a oferit scrisori de confort pentru numai 29 de proiecte, Ón valoare de 153 de miliarde de lei vechi. Suma reprezint„ 50% din banii aloca˛i pentru programul îFermierul“ Ón anul 2006.

Un calcul simplu ne arat„ o medie de 5,27 miliarde de lei vechi, peste 160 de mii de euro pe proiect. A crede c„ banca acord„ un Ómprumut at‚t de mare unui ˛„ran sau unui mic Óntreprinz„tor din mediul rural, chiar Ón condi˛iile Ón care statul garanteaz„ pentru el, este deja o mare prostie. B„ncile nu ofer„ credite micilor ˛„rani care vor r„m‚ne la fel de s„raci Ón continuare.

A∫a cum remarca ∫i presa, programul îFermierul“ nu este de nasul ˛„ranului rom‚n. Atunci prin ce miracol vor ap„rea cele 6 mii de noi ferme anun˛ate de Guvern? Œn plus, nici programul SAPARD, care pune la dispozi˛ia agricultorilor importante resurse financiare, nerambursabile, nu a dus la o cre∫tere semnificativ„ a v‚nz„rilor de utilaje deoarece....

Stopa˛i discursul! Nu este nimeni la prezidiu!

Am timp, Ól a∫tept.

Domnule pre∫edinte, ce facem? R„m‚nem ∫i ne odihnim?

Domnule Stanciu, prelua˛i dumneavoastr„ conducerea ∫edin˛ei.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Pute˛i continua, domnule Mocanu.

Nu pot, nu-i regulamentar.

V„ cer scuze pentru aceast„ lips„ de func˛ionalitate, dar m„rturisesc c„ am luat un antinevralgic.

V„ rog s„ continua˛i, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Chiar dac„ lipsesc cei doi secretari, din respectul pe care-l am pentru dumneavoastr„ voi continua, Ónc„lc‚nd Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Ierta˛i-m„, v„ rog frumos.

Œn ceea ce prive∫te prezen˛a secretarilor, ea este obligatorie numai la exprimarea votului ∫i la interpel„ri.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog s„ continua˛i Ón prezen˛a mea. V„ mul˛umesc.

Acum nu ∫tiu de ce a˛i luat antinevralgic, din cauza mea sau din alte cauze?

V„ rog s„ continua˛i, domnule deputat.

S„tenilor nu li s-a explicat deloc sau prea pu˛in ce este cu renta viager„. Œn majoritatea satelor Rom‚niei, oamenii habar nu au care sunt inten˛iile actualei guvern„ri din simplul motiv c„ nu au fost Ón nici un fel popularizate, iar dac„ exist„ ˛„rani care au aflat totu∫i de marile idei ale Cabinetului T„riceanu, ei le consider„ total neatractive. Pierderea p„m‚ntului, principalul lor mijloc de trai, se face Ón condi˛ii care nu-i favorizeaz„. Ce se ascunde Ón spatele acestei oferte?

Nici explozia impozitului pe terenul agricol de la 11 mii de lei pe hectar la 200 p‚n„ la 600 de mii de lei pe hectar, nu este de loc de natur„ s„-i fac„ pe ˛„rani s„ cread„ Óntr-o via˛„ mai bun„.

S„tenii care au Ón proprietate 1 sau 2 hectare de teren, oricum, de abia aveau bani pentru a le lucra. Acum nu or s„ mai aib„.

Ce solu˛ii propune Cabinetul T„riceanu?

Transformarea de c„tre actualul Guvern a subven˛iei de 2 milioane de lei pe hectar Ón subven˛ie prin bonuri valorice continu„ s„ nemul˛umeasc„ ˛„ranii.

Pre˛urile la ap„, la motorin„, pentru rovignete ∫i pentru taxa de drum, tot mai mari, vin Ón total„ contradic˛ie cu pre˛ul sc„zut pentru produsele agricole.

S-a g‚ndit Guvernul la un pre˛ de referin˛„ care s„-i ajute totu∫i pe produc„tori?

Colac peste pup„z„, dup„ o campanie agricol„ de toamn„ dezastruoas„ se anun˛„ o campanie de prim„var„ la fel de catastrofal„. Circa 4 milioane de hectare au r„mas nearate ∫i de Ónfiin˛at culturi de prim„var„ pe 6,5 milioane hectare. Poate ∫i pentru c„ Ón multe jude˛e ale ˛„rii ˛„ranii stau la cozi interminabile pentru a preschimba cupoanele primite de la Guvern Ón dou„ pungi de Óngr„∫„minte, asta pentru c„ nu a fost g‚ndit bine modul de subven˛ionare prin cupoane. Inteligent era s„ se aprobe ca decontul de bonuri agricole s„ poat„ fi f„cut direct de c„tre produc„tori, nu numai de distribuitori.

Ca situa˛ia s„ fie ∫i mai complicat„, schimbarea bonurilor Ón Óngr„∫„mintele necesare se face Ón nu mai pu˛in de 10 pa∫i. Am luat ca exemplu jude˛ul Suceava, de unde se trage actualul ministru al agriculturii, domnul Flutur.

Asta da eficien˛„!

Ce proiecte mai ave˛i, domnule ministru?

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Vreau s„ v„ asigur Ónc„ o dat„ de tot respectul meu ∫i s„ v„ asigur c„ antinevralgicul pe care l-am luat nu a fost din cauza discursului dumneavoastr„.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul deputat Ghi∫e.

V„ rog.

## **Domnul Ioan Ghi∫e:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i domni mini∫tri,

Stima˛i colegi,

Œn c‚teva cuvinte voi explica de ce grupul deputa˛ilor liberali va vota Ómpotriva mo˛iunii.

Este o vorb„ care spune c„ Ón politic„, atunci c‚nd vrei s„-˛i cuno∫ti gre∫elile, e bine s„ te ui˛i Ón spusele adversarilor.

Œn con˛inutul s„u, mo˛iunea prezint„ unele fenomene sociale ∫i economice triste ∫i adev„rate ale Rom‚niei de ast„zi. Este adev„rat c„ se petrec major„ri de pre˛uri ∫i tarife la bunuri de consum. Este adev„rat c„ sunt dese modific„ri legislative ∫i ale Codului fiscal. Este adev„rat c„ sunt probleme Ón aplicarea Legii falimentului. Este adev„rat c„ au existat incoeren˛e ale politicii de salarizare Ón sectorul public. De exemplu, media salariilor a 7 ∫efi de institu˛ii ∫i autorit„˛i publice Ón Rom‚nia este de 3.150 de euro pe lun„, Ón timp ce salariul pre∫edintelui Rom‚niei este de 1.300 de euro pe lun„.

De fapt, noi tr„im o criz„ generalizat„ de sisteme: educa˛ie, Ónv„˛„m‚nt, economie, agricultur„ ∫i a∫a mai departe.

Numai c„, domnilor colegi semnatari ai mo˛iunii, r„spunderea politic„ de care se vorbe∫te Ón mo˛iune putem spune c„ Ón propor˛ie de 75% o poart„ actualul P.S.D. De ce? Pentru c„ dup„ 1990, aproape 11 ani a guvernat, fie c„ se chema P.S.D., fost P.D.S.R, fost F.D.S.N., fost F.S.N., fost...

Retorica mo˛iunilor Ónaintate de P.S.D. este simpl„. Evident, Ón opinia dumnealor, Guvernul T„riceanu este r„u ∫i Guvernul Adrian N„stase a fost bun.

Numai c„ observatorii europeni c‚nd vin Ón Rom‚nia Ón ultimul an spun c„ Rom‚nia merge pe drumul bun al integr„rii europene. Este adev„rat c„ un socialist european de marc„, precum domnul Almunia, a venit s„ explice poporului rom‚n ce r„u este Guvernul de dreapta din Rom‚nia.

Dar, de fapt, Ón mo˛iune cine ce propune?

Unii colegi deputa˛i, semnatari ai mo˛iunii, ne spun c„ ei propun Ónghe˛area costurilor locative pentru persoane cu venituri mici Ón anul 2006. Excep˛ional!

P„i, stima˛i colegi, de ce n-au propus a∫a ceva Óntre 2001 ∫i 2004 c‚nd 4 ani la guvernare era un singur partid?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 P.S.D. spune Ón mo˛iune c„ politica Guvernului T„riceanu este incoerent„. Dar cine spune asta? Partidul care Ón 2003 Ól invita pe pre∫edintele Rom‚niei s„ vin„ la ei Ón partid s„ le conduc„ partidul spre noi succese, pentru ca atunci c‚nd a revenit Ón partid s„-l repudieze; partidul care ni-l propunea pe domnul deputat Adrian N„stase pre∫edintele Rom‚niei Ón decembrie 2004, pentru ca acum s„ se debaraseze de el pentru c„ le stric„ imaginea public„ ∫i, Ón fine, mare am„r„ciune pe semnatarii mo˛iunii c„ a venit Alian˛a D.A. la putere, a luat puterea f„r„ s„ fi c‚∫tigat alegerile. Este par˛ial adev„rat, dar datorit„ faptului c„ Alian˛a a c‚∫tigat cu pre∫edintele Traian B„sescu alegerile, a putut ca pre∫edintele s„ formeze coali˛ia de guvernare ca urmare a negocierilor. Dar, oare, Ón 2003, c‚nd s-a modificat Constitu˛ia, nu ∫mecherii de la P.S.D. au f„cut Ón a∫a fel c„ ∫i dac„ ar pierde alegerile parlamentare Ón 2004, datorit„ pre∫edintelui, care erau ei siguri c„ va fi Adrian N„stase, s„-∫i perpetueze condi˛ia la guvernare p‚n„ Ón 2014?

Conform actualei proceduri constitu˛ionale este posibil s„ c‚∫tigi alegerile cu 40% ∫i s„ r„m‚i Ón opozi˛ie. Ba∫ca s-au mai f„cut ∫i dou„ mandate de c‚te 5 ani. ™mecheri!

De fapt, Ón Óncheiere vreau s„ v„ spun a∫a. Titlul mo˛iunii este bun, îSimptomele unei economii Ómboln„vite“. Problema e c„ mo˛iunea e proast„, vorba unora, pe-afar„-i vopsit gardul, Ón„untru-i leopardul.

Œnchei prin a spune c„ scopul mo˛iunii zice a∫a: s„ determin„m Guvernul actual s„ Ón˛eleag„, s„-∫i schimbe radical politica, inclusiv printr-o schimbare a Guvernului actual.

Eu din logica asta Ón˛eleg c„ îOri s„ se revizuiasc„, primesc, dar s„ nu se schimbe nimic, ori s„ nu se revizuiasc„, primesc, dar atunci s„ se schimbe pe ici, pe colo, prin p„r˛ile esen˛iale“.

## Stima˛i colegi,

Œn mo˛iune se vorbe∫te despre demagogie ∫i amatorism ale actualei puteri. V„ rog s„ re˛inem: poate c„ la unii dintre noi este vorba de amatorism, dar mai bine amatorism liberal-democrat dec‚t jefuism marca P.S.D.

™i, Ón final, avem Ón Rom‚nia — Ónc„, dup„ 16 ani — o problem„ de procedur„. Problema este: jos comunismul!

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Oltean.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Hazul este prezent ∫i Ón Camer„, este prezent ∫i Ón Senat. Este prezent Ón Camer„ c‚nd coment„m mo˛iuni simple, superficiale ∫i demagogice, este prezent ∫i Ón Senat atunci c‚nd analiz„m proiecte de acte normative rupte de realitate, depuse de parlamentari care tr„iesc undeva Óntr-un spa˛iu nedefinit.

Œng„dui˛i-mi, domnule pre∫edinte ∫i domnule viceprimministru, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„ am un cuv‚nt foarte scurt din cel pu˛in dou„ considerente... Da...

Am luat act, domnule deputat, dar, din p„cate, transferul ∫i ced„rile de timp se fac numai Óntre grupurile parlamentare.

Desigur c„-i vom acorda timpul necesar ∫i domnului ministru pentru r„spunsul obi∫nuit.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Ave˛i exact dou„ minute, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Nu vom contabiliza timpul petrecut pe drum. V„ rog s„ vorbi˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006

V„ mul˛umesc mult.

Numele meu este Erdei-Dolóczki István ∫i am c‚teva g‚nduri de Ómp„r˛it cu dumneavoastr„, chiar dac„ nu sunte˛i prea aten˛i.

Suntem Ón deplin„ dezbatere a unei mo˛iuni intitulate îSimptomele unei economii Ómboln„vite“. Este dreptul constitu˛ional al opozi˛iei s„ depun„ o astfel de mo˛iune, fiindc„ mo˛iunea, chiar dac„ este simpl„, se bazeaz„ pe date, ridic„ probleme ∫i poate con˛ine ∫i adev„ruri.

Numai c„, citind cu aten˛ia cuvenit„ mo˛iunea, g„sim ni∫te lucruri interesante, putem spune, bizare. De exemplu, se Ónvinuie∫te actuala putere cum c„ promoveaz„ îkilograme de legi“ Ón mod dictatorial. A∫a este! Cutia Pandorei a fost deschis„ Ón momentul c‚nd pachetul de legi privind combaterea corup˛iei a fost adoptat prin asumarea r„spunderii — ce e drept, constitu˛ional, dar tot f„r„ dezbaterea public„, tot f„r„ dezbaterea amendamentelor opozi˛iei. Precedentul, deci, a fost creat.

Deci nu mai avem nici un motiv s„ ne leg„m de form„, Ón schimb, eu am o problem„ de fond privind cele afirmate Ón mo˛iune.

Dumneavoastr„ vorbi˛i de imense costuri sociale ∫i imense costuri bugetare care ar fi generate de punerea Ón practic„ a prevederilor pachetului de legi privind proprietatea. A∫a este!

Gre∫elile, de regul„, cost„. Pot s„ spun c„ gre∫elile îne“ cost„. Vorbesc de gre∫elile comise de regimurile comuniste, adic„ de Ónainta∫ii no∫tri, de p„rin˛ii no∫tri ∫i de bunicii no∫tri.

Dumneavoastr„ spune˛i Ón mo˛iune c„ circa 200 de mii de cet„˛eni vor beneficia de circa 9 miliarde de lei, dar de foloasele acestor propriet„˛i, timp de 50 de ani, s-a bucurat toat„ popula˛ia ˛„rii. ™i celelalte guverne care au condus ˛ara, ∫i celelalte parlamente care au asigurat legiferarea Ón perioada de dup„ anul 1989 au avut tentative de a solu˛iona Óntr-un mod sau altul situa˛ia ap„rut„ Ón domeniul propriet„˛ii dup„ dispari˛ia regimului socialist, f„r„ a o rezolva Ón mod lini∫titor. Legea nr. 18/1991, cel pu˛in dup„ mine, a f„cut mai mult r„u dec‚t bine.

Este momentul s„ repar„m gre∫eala numit„ îna˛ionalizare“, chiar dac„ apar costuri materiale. Dar foloasele morale merit„ aceste sacrificii, fiindc„ Ón Constitu˛ia Rom‚niei scrie: îProprietatea privat„ este garantat„ ∫i ocrotit„ Ón mod egal de lege, indiferent de titular“.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, timpul s-a epuizat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Gubandru.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Diagnosticul pus economiei rom‚ne∫ti prin mo˛iunea prezentat„ este datorat unei guvern„ri incapabile s„ r„spund„ cre∫terii economice sus˛inute, care s„ aib„ drept consecin˛„ men˛inerea echilibrelor economice ∫i oprirea sc„derii continue a veniturilor rom‚nilor.

Introducerea cotei unice de impozitare de 16% este total gre∫it„, o parte din efectele aplic„rii acesteia conduc‚nd la urm„toarele — ∫i, domnule ministru, iat„ diagnosticul economiei la nivelul lui 2005, comparat cu 2004, exprimat prin rezultatele analizelor care se fac pentru a pune acest diagnostic: sc„derea produsului intern brut de la 8,4% la 4,1%; cre∫terea infla˛iei la 8,6%, fa˛„ de 7%, c‚t a fost prognozat„; cre∫terea dezechilibrului Óntre import ∫i export, Ón 2005, acesta a dep„∫it 10 miliarde de euro, ceea ce a determinat un deficit de cont curent cuantificat la 10% din produsul intern brut.

™i, apropo de declara˛ii politicianiste: p‚n„ mai deun„zi, ne critica˛i c„ acest procent era de 8% din produsul intern brut. Politica lui 16%, repet, este gre∫it„. Dar ∫i aplicarea sa este necorespunz„toare, neav‚nd un sistem adecvat de colectare, iar la unii mari datornici, care fac parte din clientela politic„ a actualei puteri, semnal‚ndu-se o temporizare nepermis„.

Cota unic„ de impozitare — ∫i o ∫ti˛i foarte bine — a afectat grav Ónv„˛„m‚ntul ∫i s„n„tatea. Dasc„lii rom‚ni nu ∫i-au primit bugetul promis Ón campania electoral„. Medicii oblig„ pacien˛ii s„ vin„ cu medicamentele de acas„.

Situa˛ia disperat„ Ón care a ajuns bugetul de stat a determinat ministrul de finan˛e s„ apeleze la un mare num„r de impozite, care au mu∫cat din puterea de cump„rare a cet„˛enilor Rom‚niei ∫i, Ón mod deosebit, a celor care tr„iesc la limita subzisten˛ei.

Noua procedur„ de calculare a impozitului pe terenurile extravilane va duce la dublarea, Ón medie, a sumelor datorate de proprietari.

Pre˛ul mediu al benzinei din Rom‚nia, de 1,1 euro/litru, a dep„∫it media Uniunii Europene, de 1 euro/litru, ∫i a dep„∫it state precum Grecia, Cipru, Lituania, Estonia ∫i Letonia, unde salariul minim pe economie este mult mai mare dec‚t la noi.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 7 minute.

Trebuie s„ fac o observa˛ie de procedur„: nici un deputat din Camera Deputa˛ilor nu reprezint„ Partidul Popular Cre∫tin ∫i Democrat Ón aceast„ institu˛ie. Poate s„ existe deputa˛i independen˛i. Este o alt„ situa˛ie...

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., timpul s-a epuizat.

Din partea Partidului Democrat, timpul s-a epuizat. Din partea P.R.M., timpul s-a epuizat.

Din partea U.D.M.R., timpul s-a epuizat.

Deputa˛ii Partidului Social Democrat au la dispozi˛ie Ónc„ 6 minute. Dac„ mai dore∫te s„ ia cuv‚ntul cineva Ón aceste 6 minute, de la P.S.D.?

Domnul deputat Giurescu? Nu.

Domnul deputat S‚rbu Marian?

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Nu mai trage˛i de ei dac„ nu vor s„ ia cuv‚ntul!

V„ rog, domnule deputat.

## **Domnul Ion Giurescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Ca de obicei, la mo˛iuni, am constatat c„ cei de la putere nu-∫i aduc aminte dec‚t de vremea c‚nd P.S.D.-ul

conducea. Cred c„ d‚n∫ii nu-∫i dau seama c„ la ora asta conduc. Nu-∫i aduc aminte dec‚t ceea ce f„ceam noi, pentru c„ d‚n∫ii nu fac mai nimic. ™i, atunci, normal c„ n-au de ce s„-∫i aduc„ aminte.

Deputa˛ii, Ón sus˛inerea Guvernului, au acest speech continuu de un an de zile. Poate reu∫esc, cei care le scriu h‚rtiile — pentru c„ dac„ nu vor avea h‚rtii, nu ∫tiu ce vor mai spune de la aceast„ tribun„ — s„ le schimbe un pic speech-ul ∫i chiar s„ vad„ c„ exist„ Ón ˛ara asta anumite probleme cu care oamenii se confrunt„.

™i a∫ vrea doar dou„ lucruri s„ amintesc dintre ele. Una este problema cu care dumneavoastr„, P.N.L. ∫i P.D., prin dou„ reprezentante de seam„ ale dumneavoastr„ — ∫i aici m„ refer la doamna Musc„ ∫i la doamna Boagiu —, a˛i ie∫it acum 4 ani sau 3 ani, Óntr-o lupt„ Ómpotriva unei legi care se referea la cre∫terea copilului. Acolo, a˛i spus c„ nu este normal ca mamele care reprezint„ Ón general P.N.L.-ul, mamele care c‚∫tig„ bani mul˛i, s„ fie pl„tite cu 85% din salariul mediu pe economie, ci s„ fie pl„tite conform pl„˛ilor pe care le-au f„cut.

Au fost mitinguri f„cute de cele dou„ doamne, au fost contest„ri ale proiectului de lege. A ap„rut un proiect de lege f„cut de dumneavoastr„. Sunte˛i la putere acum. Œn loc de 85%, le da˛i undeva spre 75%.

Deci s-a folosit ∫i se folose∫te manipularea popula˛iei numai Ón scopuri personale, nu Ón a rezolva problemele acesteia.

Ar trebui ca cele dou„ doamne s„ ias„ Ón fa˛a celor pe care i-au manipulat ∫i s„-∫i cear„ scuze, ca ∫i Ón fa˛a noastr„, a parlamentarilor. S„ spun„ exact de ce au f„cut ce au f„cut, pentru c„ Ón momentul Ón care au ajuns la putere au f„cut chiar mai r„u dec‚t a f„cut P.S.D.-ul c‚nd era la putere.

Œn al doilea r‚nd, nu vreau s„ pomenesc prea mult despre pensionari, pentru c„ s-a spus foarte mult. Un singur lucru vreau s„ spun: c„ ∫i la pensionari s-a g„sit o solu˛ie, s-a g„sit solu˛ia de a-i bate Ón strad„. Este prima oar„ c‚nd am v„zut a∫a ceva. Este jenant pentru toat„ lumea, pentru toat„ clasa politic„. Dar am Ón˛eles c„, dup„ ce domnul pre∫edinte a decorat Rapidul ∫i Steaua, va decora prefectul ∫i ministrul de interne cu ordinul îB„t„u∫ul clasa I“, ceea ce mi se pare c„ este extraordinar ∫i o realizare fantastic„ a acestui Guvern.

V„ mul˛umesc.

Mai ave˛i dou„ minute pentru Grupul parlamentar al P.S.D.

V„ rog. Domnul deputat S‚rbu, dou„ minute. Fix dou„. Regret.

## **Domnul Marian S‚rbu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i reprezentan˛i ai Guvernului, Dragi colegi,

Eu cred c„, Óncerc‚nd s„ sintetizez Ón numai dou„ minute, totu∫i este un progres, ∫i r„spunsul Guvernului Ón aproape o or„, ∫i to˛i cei care au intervenit au sesizat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 marile probleme ale ˛„rii, pe care le aduce Ón aten˛ia dumneavoastr„ aceast„ mo˛iune.

™i pentru c„ domnul ministru a solicitat un r„spuns, inclusiv din partea P.S.D., am s„-i spun c„, Ón ceea ce prive∫te politicile sociale, dumnealor, actualul Guvern, lucreaz„ pe matricea noastr„ social„.

Noi am adoptat un Cod al muncii pe care d‚n∫ii l-au modificat pe ici, pe colo, Ón defavoarea salaria˛ilor. Noi am Ónceput reforma pensiei, pe care d‚n∫ii au modificat-o Ón defavoarea pensionarilor. Noi am adoptat venitul minim garantat, pe care d‚n∫ii Ól modific„ Ón defavoarea celor care urmeaz„ s„ beneficieze de aceste drepturi.

Œn realitate, este vorba de o politic„ ce merge Ón mod evident c„tre polarizare social„, c„tre un sistem Ón care mediile prezentate de datele statistice nu mai reprezint„ nimic, un sistem Ón care pensia medie nu mai reprezint„ dec‚t 30% din salariul mediu, un sistem Ón care salariul minim pe economie nu mai reprezint„ dec‚t mai pu˛in de 30% din salariul mediu pe economie. Este un sistem al polariz„rii sociale pe care actuala putere Ól va sus˛ine ∫i, cu siguran˛„, continu„ s„-l sus˛in„, inclusiv prin nesus˛inerea acestei mo˛iuni.

Cei care vor vota Ón favoarea mo˛iunii vor vota, Ón acest fel, pentru Ómbun„t„˛irea vie˛ii oamenilor, Ómpotriva s„r„ciei. ™i-i reamintesc domnului ministru ∫i-l rog s„ reciteasc„ Raportul B„ncii Mondiale, care afirm„ c„, Ón timpul guvern„rii noastre, rata s„r„ciei s-a diminuat cu 20%, lucru care nu se Ónt‚mpl„ deloc Ón timpul guvern„rii dumneavoastr„, domnule ministru.

Œn final, stima˛i colegi din st‚nga sau din dreapta, v„ rog s„ vota˛i Ón favoarea mo˛iunii, pentru c„ ve˛i vota pentru luarea unor m„suri Ómpotriva s„r„ciei, pentru luarea unor m„suri Ómpotriva polariz„rii sociale ∫i, poate, vot‚nd aceast„ mo˛iune, v„ ve˛i salva actualul Guvern ∫i, bineÓn˛eles, ∫i alegerile urm„toare.

V„ mul˛umesc, domnule deputat, mai ales pentru modul Ón care v-a˛i Óncadrat cuviincios Ón timpul r„mas. Œl rog pe domnul viceprim-ministru s„ r„spund„.

Av‚nd Ón vedere c„ timpul rezervat Guvernului s-a epuizat, considera˛i-l un act de colegialitate din partea Parlamentului.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Eu nu doresc s„ fac adres„ri personale. Am multe hibe, domnule ministru, domnule fost ministru, dar n-am o hib„: ∫tiu s„ calculez. P„i, dumneavoastr„ a˛i avut raport mai mare, pentru c„ salariul mediu a fost mic, stimate domn! M-a˛i Ón˛eles?

Ierta˛i-m„...

A˛i avut raport mai mare, pentru c„ salariul mediu a fost mic!

Domnule ministru, v„ rog s„ m„ scuza˛i. Dialogul cu sala este interzis ∫i pentru dumneavoastr„. V„ rog s„ v„ adresa˛i plenului Camerei Deputa˛ilor.

## **Domnul Gheorghe Pogea:**

V„ mul˛umesc.

Stima˛i domni deputa˛i, Ón primul r‚nd, a∫ dori ∫i m-a∫ fi bucurat enorm de mult ca aceast„ dezbatere pe care am avut-o ast„zi s„ fie, Óntr-adev„r, una serioas„. ™i a∫ vrea s„ spun un lucru, pentru c„ am avut aceast„ discu˛ie Ón timp ce unii dintre interlocutori discutau: mie nu-mi face nimeni discursul. Deci mie nu-mi face nimeni discursul ∫i aici este un scris. C„ l-am Óntrebat pe unul dintre colegi al cui este, a spus c„ seam„n„ cu al lui Dan Ioan Popescu. Gre∫eal„!

Eu vreau s„ v„ spun un lucru ∫i nu pot s„ nu-l spun p‚n„ la cap„t. Am ascultat cu mare interes interven˛ia domnului deputat Pambuccian ∫i vreau s„ v„ spun c„ subscriu Óntru totul.

Eu cred c„ clasa politic„ rom‚neasc„ trebuie s„ aib„ curajul ca, odat„ ∫i odat„, s„ fie extrem de transparent„ ∫i s„-∫i asume responsabilit„˛ile Ón fa˛a na˛iunii, pentru c„ o decizie responsabil„ se poate lua doar Ón dou„ situa˛ii: c‚nd ai ce pierde sau ai ce c‚∫tiga. Œ˛i pierzi onoarea, Ó˛i pierzi demnitatea, Ó˛i pierzi func˛ia public„, Ó˛i pierzi locul pe care-l ocupi, sau le c‚∫tigi. Dac„ nu pierzi ∫i nu c‚∫tigi, Ó˛i e indiferent. ™i constat c„ afirma˛iile pe care dumneavoastr„ le-a˛i f„cut Ón jurul unor cifre sunt nefondate. ™i a∫ vrea s„ Ómp„r˛im lucrurile Ón dou„: adev„rul cifrelor ∫i dac„ ele sunt bune sau ba.

P„i, deficitul de cont curent pe anul 2005, v„ informez c„ nu este de 10%. Deci nu este de 10%, domnule deputat, ca s„ nu intru Ón conflict. V„ spun un lucru ∫i v-a∫ ruga s„ verifica˛i. A˛i avut 5,6 procente Ón anul 2003, a˛i rupt deficitele externe Ón 2004 ∫i a˛i Ónregistrat 8,4, iar Ón 2005, sunt 8,7%. Eu nu spun, nu spun c„ este un deficit bun, dar, pentru corectitudine ∫i adev„r, nu dau voie s„ spune˛i alte cifre.

Al doilea: am venit Ón Parlament ∫i am Ón˛eles, Ón spiritul disciplinei ∫i al procedurilor, c„ trebuie s„ dau r„spunsuri corecte la problemele sesizate Ón mo˛iune. N-am ∫tiut c„ trebuie s„ fac referiri foarte mari la agricultur„. Eu nu am cunoscut ca aceasta s„ fac„ obiectul discu˛iei, ∫i, pentru aceasta, Ómi cer scuze c„ n-am f„cut referiri ∫i la agricultur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 ## **Domnul Aurel Gubandru**

**:**

™i agricultura face parte din economie!

## **Domnul Gheorghe Pogea:**

Dar a∫ vrea s„ discut„m un lucru, pe scurt, ∫i cred c„ Ón urm„toarele dou„ minute am s„ m„ opresc.

Stima˛i semnatari ai mo˛iunii,

Dumneavoastr„ invoca˛i mereu problemele pensionarilor ∫i ale celor mul˛i, ∫i am primit ieri o critic„ Ón plenul Senatului de la pre∫edintele partidului dumneavoastr„, care mi-a spus c„ nu cunosc ce se Ónt‚mpl„. ™i doresc s„-l asigur — ∫i v„ asigur ∫i pe dumneavoastr„ — c„ am venit Ón acest Guvern cu g‚ndul c„ sunt vremelnic. ™i sunt! Unii dintre ai dumneavoastr„ au crezut c„ sunt pentru totdeauna.

Eu am venit ∫i, Ón fiecare zi, Ómpreun„ cu colegii mei care sunt, Óncerc„m s„ identific„m problemele ∫i v„ asigur c„ umbl„m ∫i printre pensionari, ∫i printre lume. ™i eu am curajul s„ stau Ón fa˛a celor de la îTractorul“ Bra∫ov, pe care dumneavoastr„, de 15 ani, n-a˛i reu∫it s„-i rezolva˛i; am curajul s„ stau Ón fa˛a celor din industria de mobil„, ca s„-i putem ajuta. ™i, ca atare, am venit cu g‚ndul deschis, ca s„ putem g„si Ómpreun„ solu˛ii. ™i subscriu celor spuse de domnul deputat Pambuccian, invit‚ndu-v„, Ón mod deschis, s„ d„m dovad„ de solidaritate ∫i, la problemele care sunt Óntr-adev„r Ón favoarea na˛iunii, Ómpreun„, s„ putem s„ g„sim solu˛ii. Pentru c„ pornesc de la premisa c„ fiecare dintre noi putem gre∫i. Iar dac„ discut„m despre un proces transparent ∫i transelectoral, a∫a cum dumneavoastr„ l-a˛i l„sat ∫i cum noi vom l„sa guvern„rii

viitoare — s„ dea Dumnezeu s„ fim tot noi! —, Ónseamn„ c„ ne asum„m ni∫te responsabilit„˛i Ón fa˛a na˛iunii, ∫i eu niciodat„ n-am s„ spun c„ acesta a fost semnat sau angajat de Guvernul P.S.D.

V„ invit, a∫adar, atunci c‚nd ave˛i probleme, s„ v„ adresa˛i de fiecare dat„ membrilor Guvernului. V„ asigur c„, Ón calitate de ministru de stat, voi r„spunde cu mare responsabilitate solicit„rilor dumneavoastr„, v„ asigur c„ vom recunoa∫te atunci c‚nd sunt gre∫eli f„cute, dar, ceea ce am rug„mintea la dumneavoastr„, cel pu˛in s„ prezenta˛i cifrele corecte, iar dac„ ele pot fi Ómbun„t„˛ite, v„ suger„m s„ veni˛i cu solu˛ii.

- Œnchei, spun‚ndu-v„ un lucru: nimic nu este imposibil

- pentru cel care nu trebuie s„ fac„.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

- V„ mul˛umim, domnule viceprim-ministru. Stima˛i colegi,

Dezbaterile asupra mo˛iunii fiind Óncheiate,