Adrian P„unescu

O interpelare este consacrat„ cauzei preotului Nicolae Dur„, profesor universitar, doctor Ón drept canonic la Catedrala de Teologie Practic„ a Facult„þii de Teologie Ortodox„ din cadrul Universit„þii din Bucure∫ti, premiat de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2002 Academia Rom‚n„ ∫i decorat cu îLegiunea de Onoare“ de c„tre pre∫edintele Jacques Chirac, unul dintre cei mai apreciaþi profesori de drept canonic din Rom‚nia, care este acum Ón situaþia incredibil„ de a fi dat afar„ de la catedr„. Cel mai grav fapt este acela c„ darea Domniei sale afar„ se face conform prevederilor art. 130 lit. (i) din Codul muncii.

Aceast„ interpelare o adresez, este dedicat„ doamnei ministru al educaþiei ∫i cercet„rii.

A∫ vrea s„ adresez o interpelare mai puþin obi∫nuit„ Academiei Rom‚ne, pentru c„ este o interpelare de fond, care se refer„ la statutul culturii Ón Rom‚nia de azi.

Academia Rom‚n„, Ón frunte cu pre∫edintele ei, domnul Eugen Simion, a f„cut eforturi extraordinare pentru ca, Ón aceste vremuri vitrege, Ón aceste vremuri grele, Ón aceste vremuri de s„r„cie ∫i de otrav„, s„ pun„ Ón circulaþie c‚teva dintre c„rþile fundamentale ale culturii rom‚ne∫ti, cu o sistem„, cu un aparat critic, c„rþi cu care, dup„ ce va trece smogul Ón care tr„im, ne vom putea ∫i m‚ndri. Ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i cu Tratatul de istorie a Rom‚niei, ∫i cu c„rþile, marile c„rþi ale acestei culturi este, Óntr-adev„r, extraordinar.

Mi se pare, tocmai de aceea, c„ politica forului celui mai Ónalt de cultur„ ∫i ∫tiinþ„ din Rom‚nia faþ„ de oamenii de cultur„ din aceast„ þar„ trebuie Ómbun„t„þit„. Exist„ numero∫i oameni valoro∫i, aflaþi la v‚rsta maturit„þii, care ar trebui s„ fac„ parte dintre aspiranþii, dac„ nu chiar dintre titularii Academiei Rom‚ne.

Am pledat anii trecuþi, c‚nd marele nostru fost contemporan Ioan Alexandru — Dumnezeu s„ Ól ierte ∫i s„ Ói p„streze memoria! — era bolnav, pentru ca Academia Rom‚n„ s„ Ól primeasc„ Ón r‚ndurile sale, chiar ∫i peste r‚nd, Ón sistem de urgenþ„, pentru c„ ∫tiam c„ moartea este mai aproape dec‚t viaþa de Ioan Alexandru.

Apare un aspect cu totul nou Ón cultura rom‚neasc„ a acestui timp, din cauza presiunilor de toate naturile. Oamenii de cultur„ ajung s„ se suporte unii pe alþii. Dac„ Ón perioada interbelic„ erau mari conflicte Óntre mari nume ale culturii rom‚ne∫ti, iat„, eu pot, ca poet, s„ vorbesc de la o tribun„ public„ despre un mare poet ca despre cel mai curat ∫i mai frumos poet al generaþiei mele, Ioan Alexandru, ∫i pot exprima, dup„ ce am exprimat rug„mintea ca el s„ fie primit Ón Academia Rom‚n„, regretul c„ nu a fost primit ∫i propunerea ca post-mortem Ioan Alexandru s„ fac„ parte din Academia Rom‚n„.

Dar sunt Ónc„ ∫i alþi scriitori mari, aflaþi Ón viaþ„ ∫i care pot ∫i trebuie s„ fie primiþi Ón Academia Rom‚n„. Cred eu c„ e momentul ca Dinu S„raru, Romulus Vulpescu, Ana Blandiana, Mihai Ungheanu, Constanþa Buzea, Octavian Paler, Ion Gheorghe, Dan Zamfirescu ∫i at‚þia alþi oameni de valoare s„ intre Ón atenþia Academiei Rom‚ne, pentru c„, la un moment dat, ei vor fi prea b„tr‚ni pentru Academia Rom‚n„. E Ónc„ timp pentru acestea toate ∫i nu cred c„ ne opre∫te cineva s„ facem aceast„ dreptate oamenilor de cultur„ valoro∫i aflaþi Ónc„ Ón viaþ„. Un caz excepþional este Dinu S„raru, care are 70 de ani ∫i are locul lui, dup„ p„rerea mea, Ón Academia Rom‚n„, ∫i el trebuie s„ ∫i-l g„seasc„.