Ioan Munteanu

„O nouă încercare...”

O nouă moțiune de cenzură urmează a fi depusă, citită și dezbătută în Parlament, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe noua lege a învățământului.

Respingerea moțiunii de cenzură din 27 octombrie prin abținerea de la vot a PDL-iștilor nu a demoralizat partidele din opoziție. Deși senzația populației este că opoziția nu se ridică la nivelul dezastrului din România și că liderii nu sunt destul de bătăioși, noua încercare reprezintă forma de protest împotriva abuzurilor celor aliați la guvernare. Se mizează pe faptul că această lege vizează aproape întreaga populație a țării (elevi, părinți, bunici, cadre didactice) și că ea a fost contestată la Curtea Constituțională. Astfel, angajarea răspunderii Guvernului devine un pretext de dezbateri și de controverse la nivelul întregii țări. Cadrele didactice și liderii sindicali propun analiza proiectului de lege în fiecare unitate școlară, completarea documentului cu aceste propuneri și dezbaterea în Parlament, nicidecum asumarea răspunderii.

Se știe prea bine că cele mai multe experimente de reformă s-au făcut în sistemul de învățământ și că în toți acești 20 de ani de „capitalism sălbatic” elevii au fost cei afectați de ideile care mai de care mai fanteziste ale miniștrilor. Fiecare dintre ei demola ceea ce echipa anterioară reușise să construiască, fiecare aducea propuneri imposibil de aplicat, fiecare își dorea ca legea ce va apărea să-i poarte numele. La asta visează și ministrul Funeriu, cel mai obedient dintre toți ceilalți dinaintea sa, cel care aplică „peste 99,99% (expresia îi aparține) dintre poruncile” premierului, președintelui și ale partidului. În viziunea sa și a echipei ministeriale, actuala reformă a sistemului trebuie să vizeze schimbări imperativ necesare, precum:

- învățământul obligatoriu de 10 ani (începe au grupa

- pregătitoare și sfârșește cu clasa a IX-a);

– clasa a IX-a trece la gimnaziu;

- liceul va avea 3 ani și va deveni obligatoriu până în anul

- 2020.

Există destule alte prevederi care stârnesc vii controverse: dispariția autonomiei universitare prin demiterea rectorilor de către ministrul de resort, titularizarea cadrelor didactice de către directorii unităților de învățământ, studierea în limba maternă a tuturor disciplinelor școlare – mai puțin limba și literatura română – de către elevii aparținând minorităților din învățământul preuniversitar.

Cu toate că e posibil ca și această nouă moțiune să fie boicotată de către parlamentarii puterii, opoziția trebuie să facă gestul critic necesar și de bun-simț, așteptat de către cei pentru care școala mai are vreo semnificație.

## „Opoziția a pierdut”

Moțiunea de cenzură din 27 octombrie anul curent a căzut pentru că n-a avut susținerea necesară și pentru că mobilizarea parlamentarilor PDL a fost foarte îndârjită. În ciuda protestelor la care au participat reprezentanții categoriilor defavorizate din toată țara, mai puțin bucureștenii, Guvernul Boc a scăpat și de data aceasta. Fără îndoială, interesele PDL sunt majore, de vreme ce oamenii puterii țin cu orice preț să rămână la guvernare, în ciuda tuturor dificultăților pe care vor trebui să le înfrunte în următorul interval.