Pe cale de consecință, am rugămintea să luați în considerare solicitarea Grupului PNL. Și această solicitare pe procedură o voi realiza în temeiul art. 42 alin. (3) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, care arată că, în situația în care un parlamentar constată o încălcare a regulamentului, are obligația să vină la microfon și să arate acea încălcare a regulamentului.
În opinia Grupului parlamentar al PNL, este încălcat art. 63 alin. (1) din Regulamentul activităților comune, care dispune că cele două comisii sesizate în fond întocmesc un raport, cu amendamente admise și respinse, cu o scurtă motivare a soluției adoptate.
Fiind vorba însă de o dispoziție specială referitoare la modul de adoptare a legilor bugetare, aceasta trebuie coroborată cu dispozițiile art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5) din Constituție, care obligă legiuitorul ca atunci când adoptă legi cu impact bugetar să aplice principiul colaborării loiale între puterile statului și să solicite – atenție, procedură obligatorie! – întocmirea de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor, a fișei financiare pentru fiecare amendament sau propunere care modifică conținutul bugetului de stat. Și cei care fac amendamente... – spun, de asemenea, Constituția și legea pe care o voi invoca imediat –, cei care fac amendamente trebuie să prezinte o declarație conform căreia majorarea de cheltuială se încadrează în strategia fiscal-bugetară în vigoare.
În sensul acesta dispune art. 15 alin. (2) din Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, care arată – dați-mi voie să citez din lege: „În cazul propunerilor de introducere a unor măsuri, politici sau inițiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii au obligația să prezinte: a) fișa financiară prevăzută de art. 15 din Legea nr. 500/2002; b) declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară.”
În același sens este și practica Curții Constituționale – și aici Decizia Curții Constituționale nr. 154/2020 este revelatoare. Spune această decizie – e recentă, din mai 2020: „În cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern este obligatorie solicitarea unei informări atunci când inițiativa legislativă afectează prevederile bugetului de
stat.” Această obligație a Parlamentului este în consonanță cu dispozițiile art. 138 alin. (2) din Constituție.
Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor bugetare fără să ceară Guvernului informare în acest sens. Asta spune Curtea acum: „...dat fiind caracterul imperativ al obligației de a cere informarea menționată, rezultă că nerespectarea acesteia are drept consecință neconstituționalitatea legii adoptate”.
Conform fișei actului normativ de pe site-ul Camerei Deputaților, niciunul dintre documentele prevăzute de Constituție și de lege nu există, fapt pentru care este încălcat, așa cum am arătat, art. 63 din Regulamentul activităților comune.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 104 din Regulamentul activităților comune, care dispune că prevederile Regulamentului activităților comune se completează, în lipsă de dispoziții, cu cele ale Regulamentului Camerei Deputaților, respectiv ale art. 15 alin. (3) lit. m) și art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicităm retrimiterea proiectului de lege la comisiile comune sesizate în fond, pentru refacerea raportului*, după parcurgerea procedurii prevăzute de art. 15 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare, cu termen de redepunere în 30 de zile.
Vă mulțumesc și vă rog să supuneți la vot propunerea noastră.