Rodica Constantinovici

O s„ Óncep cu obiec˛iunea privind participarea ministrului justi˛iei la sec˛iile Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit dispozi˛iilor constitu˛ionale reproduse de proiectul de lege, ministrul justi˛iei al„turi de procurorul general ∫i pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie sunt membri de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii. Tot potrivit dispozi˛iilor constitu˛ionale, Consiliul Superior al Magistraturii lucreaz„ Ón plen ∫i Ón sec˛ii, care sec˛ii au o oarecare specializare. Exist„ sec˛ia pentru procurori, unde, fire∫te, va participa procurorul general, ∫i sec˛ia pentru judec„tori. Art. 134 alin. (2) din Constitu˛ie prevede c„ membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii nu au drept de vot Ón sec˛ii atunci c‚nd acestea ac˛ioneaz„ ca instan˛„ disciplinar„. Printr-o interpretare, _per a contrario,_ membrii de drept pot participa la sec˛ii ∫i au drept de vot atunci c‚nd nu ac˛ioneaz„ ca instan˛„ disciplinar„. Fire∫te, cum prin for˛a lucrurilor ministrul justi˛iei nu este nici judec„tor, nici procuror, acesta poate participa la activitatea sec˛iilor indiferent c„ acestea vizeaz„ procurorii sau judec„torii. Prin urmare, Ón atestarea particip„rii, ministrul justi˛iei poate, nu este obligat, s„ participe la activitatea sec˛iilor, dar nici nu i se poate interzice pentru c„ principiile de interpretare _per a contrario_ ∫i chiar excep˛iile sunt de strict„ interpretare c‚t timp textul constitu˛ional Ói interzice s„ voteze atunci c‚nd sec˛iile ac˛ioneaz„ ca instan˛e disciplinare, Ónseamn„ c„ regula este aceea a particip„rii

acestui membru de drept la activitatea sec˛iilor. Prin urmare, am g„sit c„ aceast„ participare consacrat„ prin textul de lege nu face dec‚t s„ respecte dispozi˛iile constitu˛ionale.