O să fie pe scurt, dar, în același timp, fiind un subiect al unei comisii parlamentare de anchetă, am să încerc să punctez toate elementele pe care noi le-am găsit.
Fac o precizare, de la început: toți membrii comisiei parlamentare de anchetă au considerat acest raport ca fiind corect. Votul a fost în unanimitate, din partea tuturor celor care au format această comisie.
Comisia a funcționat încă din luna februarie, la începutul lui martie, și și-a terminat activitatea, așa cum, de altfel, termenul de depunere a raportului era pe data de 27 octombrie 2009, iar săptămâna trecută comisia a depus raportul final.
Obiectivele comisiei au fost următoarele: verificarea deciziilor reprezentanților statului numiți în consiliul de administrație, ale adunării generale a acționarilor și ale directorilor generali, în conformitate cu mandatele primite; verificarea modului în care AVAS a monitorizat activitatea SC „Nicolina” – SA și analiza controalelor efectuate de finanțele locale; verificarea respectării clauzelor contractuale de vânzare a unor active; identificarea unor eventuale conflicte de interes în zona guvernamentală, vizavi de deciziile de numire a administratorilor oficiali, vânzări de creanțe și vânzări de active; și, ultimul punct, analiza situațiilor sesizate legate de furtul de utilaje și a modului în care au fost soluționate de Parchet și de Inspectoratul Județean de Poliție.
A fost o comisie formată din 13 deputați, de la toate grupurile parlamentare.
Biroul comisiei a constat în: președinte – deputat Păduraru Nicușor, de la PD-L, vicepreședinte – deputat Stanciu Anghel, de la PSD+PC, secretar – doamna deputat Manolescu Oana, de la minorități naționale.
Comisia a efectuat audieri ale reprezentanților ANAF, de la nivel central, reprezentanților AVAS, ale foștilor administratori, directori generali, membri ai consiliilor de administrație, reprezentanți ai Direcției Financiare a Județului Iași, ai Gărzii Financiare Iași și ai Inspectoratului de Poliție al Județului Iași.
Și această comisie s-a confruntat cu situația absenței unor persoane care au fost citate: este vorba de administratori care au aparținut de SC „Nicolina”, dar în același timp este vorba și de persoane care au funcții publice sau au avut funcții publice la Garda Financiară, respectiv Inspectoratul de Poliție al Județului Iași. Acest aspect, în schimb, nu este suficient reglementat pentru ca noi să fi putut lua alte măsuri.
O să trec direct la o sinteză a problemelor identificate. Vreau să vă spun că, încă din 2005, SC „Nicolina” nu a avut parte de sprijin din partea autorităților statului român. SC „Nicolina” a avut de foarte multe ori mandate primite de către reprezentanți în AGA, ca urmare a hotărârilor consiliului împuterniciților statului sau ale colegiului director, mandate prin care, de fapt, ar fi trebuit să se închidă de mult activitatea ei.
În același timp, punctul-cheie în activitatea și în situația SC „Nicolina” se concretizează în vânzările de active realizate, evident, pe baza unor mandate de la AVAS. În schimb, din păcate, AVAS a emis mandate care nu erau în perfectă regulă, mai bine zis ele nu au fost semnate de către persoanele care trebuiau să fie autorizate pentru așa ceva, aspect, de altfel, evidențiat chiar în controalele efectuate de către Direcția de control de la AVAS, atât la sfârșitul anului 2008, cât și în acest an, ca urmare a unor solicitări făcute de noi, prin intermediul Curții de Conturi.
Deciziile care au fost date de statul român, până la urmă, pentru că acțiunile pe care statul român le deține la SC „Nicolina”, le deține prin intermediul AVAS, aceste decizii au permis acelor societăți comerciale cu interese private să nu îndeplinească contractele. Mai mult, contractele care au fost încheiate pentru a echilibra situația financiară a Societății Nicolina trebuiau să permită ca, prin vânzarea de active, să se obțină resurse financiare care să echilibreze această situație financiară și să repermită relansarea activității în celelalte active rămase.
Din păcate, între forma contractelor definită, între forma mandatelor date de AVAS și forma reală a contractelor încheiate de către administratorii „Nicolina” este o extrem de mare diferență, această mare diferență permițând acelor societăți private nu numai să nu plătească în termenul de 30 de zile, care era definit inițial, ci să aibă contracte care mai sunt valabile și astăzi, și nici astăzi nu sunt închise. Asta a dus la deteriorarea situației financiare a Societății „Nicolina”, nepermițându-i să-și refacă activitatea economică și, în același timp, întârziindu-i și blocându-i și mai mult evoluția ei. A fost vorba de vânzarea a două active. În ambele cazuri, firmele care au dorit să cumpere aceste active au o caracteristică comună astăzi, au în spate asociați unici, societăți off-shore și, în același timp, administratori cetățeni slovaci.
Nu am făcut referiri la interesele dumnealor, am respectat interesele private, dar, în același timp, ne-a interesat ca statul român să-și păstreze controlul pentru un loc care înainte a reprezentat pentru țara aceasta un lider național în producția de utilaje terasiere.
Din păcate, cele două contracte care au fost încheiate ilegal au permis ca societatea să fie devalizată, vânzările totale de active de la Societatea „Nicolina” depășesc 28 de milioane de dolari sau de euro, cum doriți. Evaluările au fost făcute la acel timp și este posibil să sufere modificări astăzi. Aceste vânzări de active nereușite au blocat și mai mult activitatea societății. Dacă într-un caz activele au fost vândute, în sensul că s-a plătit integral, după un an de zile, valoarea contractului, în celălalt caz, nici astăzi ele nu sunt plătite.
Interesant este cum anume au funcționat instituțiile statului, pentru că concluziile pe care noi le-am tras, membrii Comisiei de anchetă, sunt că nimeni nu s-a preocupat cu atenție de ceea ce însemna un procent majoritar deținut de statul român.
Din păcate, nici la nivelul finanțelor locale ale județului Iași, nici la nivelul Gărzii Financiare din județul Iași, nici la nivelul Serviciului evidența fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Iași, nicăieri nu am întâlnit o asemenea amorțeală precum este cea demonstrată în raportul comisiei și în anexele pe care noi le-am depus la Biroul permanent, pentru că niciuna dintre instituții nu și-a făcut treaba.
Sunt suspiciuni grave în ceea ce privește rambursarea de TVA. Imediat după achitarea integrală a unor active de către una dintre firme, pentru că nu s-au făcut verificări încrucișate, și asta s-a dovedit chiar din documentele finanțelor, sunt verificări care nu s-au făcut în ceea ce privește acționariatul celor două firme, pentru că și-au vândut reciproc activele între ele; sunt situații total anormale în care societatea respectivă a dat în judecată chiar Societatea „Nicolina”, societatea privată respectivă, pentru a obține facturarea integrală a tuturor activelor, deși nu avea nicio clipă de gând să le plătească integral.
Toți cei care au fost audiați de către comisie, din păcate, au dat răspunsuri evazive și au demonstrat o gravă deviere de la sensul pe care dumnealor l-au avut, aspect de altfel care a fost relevat și de al doilea raport al Direcției de control din cadrul AVAS, aspect care a fost relevat în același timp și în raportul Curții de Conturi, solicitat cu sprijinul dumneavoastră. Toate actele efectuate de către organismele de control, la nivelul acestei societăți, au demonstrat că, din păcate, administratorii nu și-au făcut treaba.
Administrarea judiciară nu s-a încadrat în toate termenele și nu s-au aplicat toate prevederile legate de inventarierea patrimoniului sau de ceea ce însemna rezilierea unui contract neperformant. Din păcate, persoanele respective nu au comunicat suficient de coerent nici cu organismele centrale.
La nivelul AVAS-ului sunt, de asemenea, suspiciuni, date de faptul că primul punct de vedere transmis către comisie a dat de înțeles că totul ar fi în perfectă regulă, asta, deși, ulterior, două rapoarte ale Direcției de control din cadrul AVAS-ului reconfirmau iregularitățile de acolo, lucruri care, de fapt, au și fost confirmate într-un final și prin raportul Curții de Conturi, dar limitat doar la niște competențe care au ținut de latura fiscală.
Declarațiile date de către persoanele care au fost audiate, mărturiile pe care noi le-am primit – și sunt stenograme –, toate acestea sunt arhivate în activitatea comisiei. Toate aceste lucruri arată că au existat legături anormale între persoanele care reprezintă interesele private și autorități ale statului.
Raportul nesecret, primit de către comisie din partea Serviciului Român de Informații, ne-a oferit, de asemenea, o imagine pe care fiecare dintre noi o cunoștea, dar a fost reconfirmată, a unor legături și influențe care au determinat favorizarea unui anume mod de a se continua discuțiile legate de vânzarea activelor de la „Nicolina”, un mod care, în niciun caz, nu a fost normal, pentru că finalitatea este cea pe care o știți cu toții și o aveți în raportul pe care dumneavoastră l-ați primit la casete.
O să fac referire la un ultim aspect, pentru că una dintre firmele respective, care a cumpărat un activ și l-a achitat integral, anul trecut reușea să cumpere creanțe ale Societății „Nicolina”, încheia un contract la începutul acestui an, în ianuarie, asta deși societatea respectivă își schimbase acționariatul, 97% fiind deținut de o altă societate, care reprezenta același grup de interese și care avea o datorie neplătită de peste 8 milioane de euro la statul român, de fapt la Societatea „Nicolina”.
Îmi cer scuze dacă am căutat să sintetizez, dar nu reușesc mai puțin, vreau să vă spun că vă rog să citiți acest raport. În fapt, concluziile finale ale noastre, ale comisiei, presupun următoarele aspecte: autoritățile statului nu au colaborat în așa fel încât să se adopte cele mai bune soluții. Chiar reglementările care le guvernează funcționalitatea nu clarifică responsabilitățile persoanelor implicate decizional, ceea ce explică de ce, în ultimii 20 de ani, privatizările sau vânzările de active nu au permis, în cea mai mare parte a cazurilor, păstrarea unor capacități de producție și de ce industria românească și-a pierdut de multe ori posibilitatea de a-și păstra domenii de absolută necesitate în contextul economic actual.
Dacă legislația ar fi permis AVAS să aibă atribuții care să permită o selectivitate mai bună asupra societăților care au cumpărat active industriale, transferul acestor active către proprietatea privată ar fi permis păstrarea unor capacități de producție și modernizarea acestora, și nu transformarea lor în obiective de interes imobiliar, care de cele mai multe ori au ascuns în spate și elemente de ilegalitate sau chiar corupție.
În cazul SC „Nicolina” – SA Iași, Comisia de anchetă parlamentară a confirmat existența unor aspecte ce pot fi considerate nereguli și ilegalități, de altfel confirmate în limitele competențelor și obiectivelor verificate și de rapoartele Direcției de control din cadrul AVAS și de raportul Curții de Conturi a României.
Prin urmare, propunerile Comisiei parlamentare de anchetă sunt: considerăm că se impune înaintarea acestui raport către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv la Direcția Generală Anticorupție, pentru continuarea verificărilor și extinderea perioadei de analiză, până în anul 2002, în vederea stabilirii tuturor persoanelor ce au săvârșit fapte de natură penală.
Facem precizarea că nu ne referim doar la suspiciunea de abuz în serviciu al administratorilor și directorilor generali, ci și la posibila complicitate a unor decizionali din AVAS în vederea săvârșirii de infracțiuni.
A. Solicităm acestor instituții analizarea legalității rambursărilor de TVA, aflate în directă legătură cu toate transferurile patrimoniale corespunzătoare activelor Societății „Nicolina”, precum și transferurile de resurse financiare din afara țării, prin intermediul unor firme off-shore, către firmele interesate de achiziția activelor și pasivelor Societății „Nicolina”.
B. Transmiterea raportului către Guvernul României, pentru realizarea unui audit de sistem în ceea ce privește disfuncțiile evidente de corelare a datelor și deciziilor autorităților statului, în cazul Societății „Nicolina” – SA, autoritățile care nu au avut o imagine completă asupra detaliilor fiind AVAS, structurile subordonate ANAF, din județul Iași, Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, corespunzător monitorizării fraudelor.
Este, de asemenea, necesară efectuarea unor verificări asupra motivelor care au stat la baza lipsei unor măsuri de valorificare a observațiilor din notele de control din cadrul AVAS.
C. Solicităm verificări din partea Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la modul în care a fost analizat dosarul penal nr. 195/P/2005.
O să fac ultima precizare: monitorizarea situației infracționale de la „Nicolina” necesită un mesaj care trebuie să fie spus de la acest microfon. Este inadmisibil ca, la nivelul Iașului, instituții abilitate să nu efectueze controalele așa cum trebuie.
La Societatea „Nicolina” s-a ajuns într-o situație absolut hilară: una dintre cele două societăți private, care a cumpărat active, și-a permis să ridice utilaje, chiar dacă nu le plătise, și să vrea să le exporte în Polonia. A fost oprită de Garda Financiară, întoarsă înapoi, s-au montat înapoi utilajele și, cu toate acestea, niciuna din instituțiile din Iași nu a văzut ceea ce este evident de la o poștă, și anume: tentativa de furt, tentativă de furt care a fost ascunsă în spatele unui text foarte scurt, prin care Garda Financiară dădea de înțeles că, de fapt, facturile ar fi fost întocmite perfect legal și nu observa faptul că nu erau respectate condiții contractuale, care însemnau sume foarte mari – era vorba de peste 8 milioane de euro neplătite, și neplătite, de fapt, nici astăzi. Unul dintre dosare a fost deschis ca urmare a unui raport, ca urmare a unei sesizări din partea Gărzii Financiare, încă din 2004, pentru că peste 8 miliarde de lei vechi au fost distribuiți sub formă de profit pe facturi nereale. Sesizarea Gărzii Financiare s-a transformat în dosar penal.
AVAS-ul a solicitat verificări suplimentare, s-a efectuat chiar un audit suplimentar, care a reconfirmat aceleași valori și aceleași plăți de valori fictive din profit, adică dividende fictive, și deși s-au întâmplat toate acestea și exista dosar penal, nimeni nu a informat nici măcar Comisia de anchetă asupra faptului că dosarul penal era închis, Garda Financiară a tăcut. Mai mult, Garda Financiară, în momentul în care a primit „NUP” de la Parchetul de pe lângă Tribunalul din Iași, nu a făcut gestul perfect regulamentar de a contesta și de a-și apăra propria poziție, acoperind de altfel un dosar care a fost redeschis ca urmare a intervențiilor Comisiei parlamentare de anchetă. Din păcate, nici Parchetul de pe lângă Tribunalul din Iași nu ne-a dat un răspuns clar.
Noi am respectat independența justiției și am căutat să colaborăm doar pentru a clarifica suspiciunile pe care le avea comisia, dar, din păcate, inclusiv Parchetul de pe lângă Tribunalul din Iași nu ne-a dat, nu ne-a pus la dispoziție documentele care să ne clarifice ce anume au avut dumnealor în vedere atunci când nu au luat în considerație acea diferență de peste 8 miliarde de lei vechi, încă din anul 2004.
Pe scurt, eu vă mulțumesc pentru atenție. Vă rog să citiți cu atenție acest raport, pentru că, din punctul nostru de vedere, acest raport este unul care poate fi aplicat la orice
întreprindere din această țară, acolo unde, din păcate, finalitatea a fost de tip imobiliar, acolo unde, din păcate, de multe ori, decizionali din cadrul AVAS nu au monitorizat să vadă dacă s-au respectat niște condiții, acolo unde, din păcate, directori generali sau membri ai Consiliului de Administrație au preferat ca, în loc să păstreze o capacitate de producție, s-o distrugă.
Societatea „Nicolina” se află astăzi într-un punct critic și sper ca intervenția pe care o s-o aibă autoritățile statului să permită clarificarea situației ei.
Vreau să vă spun că de 4 ani de zile la această societate organismele statului sunt inerte, nu a existat nicio atitudine fermă de clarificare a tuturor acestor situații, nici măcar în această perioadă de timp, și nu este vorba de intervenții de altă factură, decât de monitorizarea propriilor decizii, propriilor mandate date pentru vânzarea unor active, de monitorizarea unor contracte care au fost încheiate cu totul și cu totul diferit față de cum ar fi trebuit, de monitorizarea faptului că transferurile de bani, în cazul Societății „Nicolina”, pentru toate plățile care s-au efectuat, au venit de la offshore-uri din Cipru, numele unui asemenea off-shore care a efectuat transferul este „Dream Catcher Ltd”, adică un fel de „prinzător de vise SRL”, toate sumele respective s-au constituit, de fapt, în resursa financiară, care ar fi trebuit să permită acelor interese private să-și dezvolte, evident, interesele dumnealor imobiliare.
Nu este nicio problemă în ceea ce privește interesul dumnealor, dacă își respectă condițiile încheiate inițial și dacă respectă, în același timp, ceea ce înseamnă o întreprindere care încă nu a dispărut.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.