Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·2 noiembrie 2009
Camera Deputaților · MO 145/2009 · 2009-11-02
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Intervenția domnului Aledin Amet de marcare a 86 de ani de la crearea Republicii Turcia
Informare privind deputații care se declară independenți: Cristina Elena Dobre, Dan Bordeianu, Dan Păsat, Gheorghe Coroamă, Cristian Ion Burlacu, Dan Mihai Marian, Vasile Filip Soporan, Neculai Rebenciuc
Informare privind declararea ca independent a domnului Gheorghe Zoicaș
· Informare · respins
· other
· Informare · informare
· Informare · informare
· Informare · informare
Informare privind constituirea Grupului parlamentar al independenților
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· other
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
87 de discursuri
## Bună ziua, stimați colegi!
Deschid ședința de azi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 333 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 176; sunt absenți 157, din care 4 participă la alte acțiuni parlamentare.
Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul nostru, al Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de luni, 2, și marți, 3 noiembrie 2009; programul de lucru pentru perioada 2–7 noiembrie 2009; lista rapoartelor depuse în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2009 de comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale și sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.
Până să intrăm, concret, în ordinea de zi, dau cuvântul domnului deputat Amet Aledin, pentru o scurtă intervenție. Aveți cuvântul, domnule deputat.
## **Domnul Aledin Amet:**
## Vă mulțumesc, doamnă președinte,
## Doamnelor și domnilor colegi,
La data de 20 octombrie 1923, Turcia a devenit republică. Așadar, în urmă cu patru zile, s-au împlinit 86 de ani de la acest important eveniment istoric. Practic, este vorba de data când a fost creat statul modern turc.
Istoria înseamnă și o înșiruire de conjuncturi. Personalitățile sunt cele care oferă substanță vremurilor. personalitățile sunt cele care, prin fapte, se impun definitiv în memoria colectivă.
În astfel de termeni se poate vorbi despre Mustafa Kemal Atatürk. Lider incontestabil al luptei pentru chiar existența ființei națiunii turce, Mustafa Kemal Atatürk s-a remarcat și prin reformele consistente pe care le-a propus și pe care le-a promovat.
După Tratatul de la Sèvres, din anul 1920, a rămas un stat sfâșiat din punct de vedere teritorial. Victoriile armatei turce, în fruntea căreia se afla Mustafa Kemal, au fost concretizate în Tratatul de pace de la Lausanne, din anul 1923, când s-au definit principiile trecerii la o nouă formă statală – republica.
Transformările ulterioare au fost numeroase și benefice societății turce. Mustafa Kemal Atatürk s-a stins din viață în anul 1938. I-a urmat la conducere Ismet Inönü, vechiul său prieten, care, de altfel, a promovat aceeași politică.
Sigur, între România și Turcia există relații de colaborare deosebite. În acest sens, s-au evidențiat remarcabili diplomați ai perioadei interbelice, și mă gândesc acum, mă refer acum, la Nicolae Titulescu și la Abdullah Sufit Henri Over.
Chiar și în perioada regimului comunist, când politica externă a României era una mai degrabă închisă, relațiile de colaborare au fost importante. După anul 1990, aceste relații de colaborare au căpătat consistență. Astăzi, Turcia este o țară modernă. În anul 2005, Turcia și-a propus să adere la Uniunea Europeană.
Am susținut și cu alte ocazii că nu se poate vorbi despre o Uniune Europeană împlinită, întreagă, fără Turcia. Aș dori să vă ofer un ultim amănunt: sâmbătă, 31 octombrie, în municipiul Constanța a avut loc inaugurarea noului sediu central al Uniunii Democrate a Tătarilor turco-musulmani din România. Cu această ocazie, a fost dezvelit și bustul marelui om politic Mustafa Kemal Atatürk. Menîm adîma ve Romaniya’da yașagan butun tatarlarîn adîna Turkiye’de yașagan kardeșlerîmîzge Milli Bayramînîz, Milli Bayramîmîz kayîrlî bolsîn!
În numele meu și al întregii comunități de tătari din România, urez fraților noștri din Turcia o sărbătoare națională fericită!
La mulți ani, Turcia!
La mulți ani, România!
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
De asemenea, vă anunț că o serie dintre colegii noștri deputați ne aduc la cunoștință că se declară deputați independenți și, în conformitate cu art. 19 din regulamentul nostru, ca președinte de ședință trebuie să dau citire acestei liste, acestor informări.
Este vorba de doamna deputat Cristina Elena Dobre, de domnul deputat Dan Bordeaianu, de domnul deputat Dan Păsat, de domnul deputat Gheorghe Coroamă, de domnul deputat Cristian Ion Burlacu, de domnul deputat Marian Dan Mihai, de domnul deputat Soporan Vasile Filip, de domnul deputat Rebenciuc Neculai.
Dacă acești colegi sunt în sală și doresc să ia cuvântul, îi invit pe rând la microfon.
Vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Gheorghe Zoicaș:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Am depus declarația în data 26 octombrie.
Deci mă declar deputat independent. Nu mai fac parte din Grupul parlamentar al PSD+PC.
Începând cu data de astăzi, o să activez ca deputat independent.
Vă mulțumesc mult.
Mulțumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt colegi? Vă rog.
Domnul deputat Vasile Filip Soporan.
## **Domnul Vasile Filip Soporan:**
Dragi colegi,
Doresc să vă aduc la cunoștință faptul că părăsesc cu regret, dar și cu speranță, Grupul parlamentar al PSD, pentru a mă alătura parlamentarilor independenți, în respect față de interesul național și din dorința de a avea o perspectivă constructivă asupra stării economice și politice a României de după alegeri.
Cu regret, deoarece las în urmă o muncă serioasă, de peste 10 ani, colegi formidabili, pe care îi asigur, în continuare, de prietenia și de respectul meu, în același timp cu speranța faptului că pentru mulți dintre dumneavoastră interesul național, de transformare a României, va deveni o țintă reală a acțiunilor pe care le veți întreprinde.
Rămân atașat și devotat valorilor de stânga. Îmi exprim speranța că deasupra intereselor individuale și de partid, vom reuși să acționăm împreună pentru interesul și binele României.
Vă mulțumesc tuturor.
Vă mulțumesc. Dacă mai sunt colegi? Domnul deputat Eugen Nicolicea.
## **Domnul Eugen Nicolicea:**
În conformitate cu prevederea art. 12 alin. (4) din Secțiunea a 2-a privind grupurile parlamentare din Regulamentul Camerei Deputaților, vă anunțăm că s-a constituit Grupul parlamentar mixt din Camera Deputaților, format din 14 deputați, număr în creștere. Liderul Grupului parlamentar mixt din Camera Deputaților este deputatul Gabriel Oprea.
Grupul parlamentarilor independenți a fost constituit din dorința tuturor celor care îl formează de a-și desfășura activitatea parlamentară în mod coordonat și, având în spate aceleași voturi ca și ceilalți colegi, vor avea drepturile și obligațiile pe care le au în Parlament toate grupurile parlamentare, conform regulamentului.
Considerăm că apartenența la un partid politic nu este necesară pentru a avea inițiative legislative și pentru a ne exprima votul în sprijinul proiectelor de care România are nevoie.
Parlamentarii celor două grupuri, este vorba și de un grup similar constituit la Senat, vor vorbi pe o singură voce, vor acționa unitar, cu onoare și responsabilitate, pentru a-și face datoria față de cei care i-au votat și i-au trimis în Parlament.
Suntem independenți și vom susține, pe lângă proiectele propuse de membrii celor două grupuri – de la Cameră și de la Senat – orice inițiativă legislativă care vizează interesul național, indiferent de formațiunea parlamentară care o înaintează, iar în perioada în care România trebuie să depășească o criză economică, activitatea parlamentarilor independenți se va desfășura întotdeauna în spiritul și respectul deplin al legilor țării, se va subordona numai interesului național.
Vă anunțăm că suntem constituiți conform art. 12 alin. (4). Am înțeles că se dă un răspuns prin care se încearcă tergiversarea constituirii grupului. Vă învederez că această constituire nu se supune la vot, se ia act.
Drepturile sunt prevăzute la art. 13, în care se vorbește despre drepturile deputaților independenți, prin demisie sau excludere, prin părăsirea unui grup, dacă nu s-au constituit în grupuri parlamentare, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) – (4), adică constituirea grupurilor parlamentare ale independenților respectivi se face, în conformitate cu art. 12 alin. (1) – (4), așa cum am indicat și noi.
Intrăm în ordinea de zi, punctul 2, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.
Văd că nu este niciun fel de modificare și de amendament la titlul hotărârii și la articolul unic. Rămâne să o votăm mâine la 12.30, în sesiunea de vot final.
Punctul 3. Raportul final al Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea Societății Comerciale „Nicolina” – SA și a modului în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 – decembrie 2008.
Prezentarea raportului comisiei de anchetă va fi făcută de către domnul deputat Nicușor Păduraru, președintele comisiei de anchetă.
Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.
## Stimați colegi,
Doamnă președinte de ședință,
Vă cer permisiunea pentru a face o sinteză, deoarece am înțeles că timpul pe care îl avem la dispoziție nu mi-ar permite să trec în revistă toate cele 70 de pagini care constituie raportul final al Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea SC „Nicolina” – SA și a modului în care AVAS a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 – decembrie 2008.
Aveți dreptate, domnule deputat, fiecare dintre noi are acest raport.
De aceea, vă rog, pe scurt, concluziile comisiei de anchetă.
O să fie pe scurt, dar, în același timp, fiind un subiect al unei comisii parlamentare de anchetă, am să încerc să punctez toate elementele pe care noi le-am găsit.
Fac o precizare, de la început: toți membrii comisiei parlamentare de anchetă au considerat acest raport ca fiind corect. Votul a fost în unanimitate, din partea tuturor celor care au format această comisie.
Comisia a funcționat încă din luna februarie, la începutul lui martie, și și-a terminat activitatea, așa cum, de altfel, termenul de depunere a raportului era pe data de 27 octombrie 2009, iar săptămâna trecută comisia a depus raportul final.
Obiectivele comisiei au fost următoarele: verificarea deciziilor reprezentanților statului numiți în consiliul de administrație, ale adunării generale a acționarilor și ale directorilor generali, în conformitate cu mandatele primite; verificarea modului în care AVAS a monitorizat activitatea SC „Nicolina” – SA și analiza controalelor efectuate de finanțele locale; verificarea respectării clauzelor contractuale de vânzare a unor active; identificarea unor eventuale conflicte de interes în zona guvernamentală, vizavi de deciziile de numire a administratorilor oficiali, vânzări de creanțe și vânzări de active; și, ultimul punct, analiza situațiilor sesizate legate de furtul de utilaje și a modului în care au fost soluționate de Parchet și de Inspectoratul Județean de Poliție.
A fost o comisie formată din 13 deputați, de la toate grupurile parlamentare.
Biroul comisiei a constat în: președinte – deputat Păduraru Nicușor, de la PD-L, vicepreședinte – deputat Stanciu Anghel, de la PSD+PC, secretar – doamna deputat Manolescu Oana, de la minorități naționale.
Comisia a efectuat audieri ale reprezentanților ANAF, de la nivel central, reprezentanților AVAS, ale foștilor administratori, directori generali, membri ai consiliilor de administrație, reprezentanți ai Direcției Financiare a Județului Iași, ai Gărzii Financiare Iași și ai Inspectoratului de Poliție al Județului Iași.
Și această comisie s-a confruntat cu situația absenței unor persoane care au fost citate: este vorba de administratori care au aparținut de SC „Nicolina”, dar în același timp este vorba și de persoane care au funcții publice sau au avut funcții publice la Garda Financiară, respectiv Inspectoratul de Poliție al Județului Iași. Acest aspect, în schimb, nu este suficient reglementat pentru ca noi să fi putut lua alte măsuri.
Mulțumim domnului deputat Nicușor Păduraru, președintele Comisiei de anchetă, pentru prezentarea raportului comisiei.
Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri?
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, vă rog.
## Doamnă președinte,
## Stimați colegi,
Aș dori doar câteva completări să fac la expunerea făcută de președintele comisiei, pentru că ceea ce s-a relatat și ceea ce conține acest raport este perfect adevărat și valabil și se poate vota absolut liniștit, dovadă că au semnat toți membrii comisiei, indiferent de ce formațiune politică aparțin.
Însă, cazul este simptomatic pentru privatizarea în România și a uitat să spună domnul președinte, dar suntem obligați să spunem aici că și noi, parlamentarii, avem o parte de vină pentru legislația care a reglementat privatizarea în România, și mai ales în ceea ce privește obligativitatea supravegherii acestor unități economice după privatizare, deci în perioada postprivatizării, dacă se îndeplinesc sau nu acele condiții care au fost inițial stabilite. Deci aceste legi sunt și la ora actuală imperfecte și dacă cineva crede că acel exemplu de încercare de vânzare a utilajelor de la o firmă aflată în lichidare este un caz singular, atunci nu spun altceva decât să citească ziarele din Bihor de săptămâna trecută, unde s-a întâmplat exact același fenomen, cu singura deosebire că organele au fost sesizate și au arestat acei proprietari care au încercat să transfere utilajele unității respective, încercând să valorifice în altă parte, și nu așa cum prevede legea.
Eu îi compătimesc pe cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru acest „cartof fierbinte” pe care, prin hotărârea dumneavoastră, dacă veți fi de acord cu raportul comisiei, o să-l primească, dar dacă toată lumea și-ar fi făcut datoria până la capăt, începând cu membrii consiliului de administrație de la „Nicolina” și cu organele, inclusiv cele de la AVAS și poate și mai departe, atunci noi n-am fi ajuns la acest raport și la o muncă a comisiei de câteva luni de zile.
Încă o dată, avem și noi partea noastră de vină și, ca să mai recuperăm ceva din greșeală, propun să fiți de acord și să votați raportul comisiei.
Vă mulțumesc.
Mulțumim domnului deputat Lakatos Petru din partea Grupului parlamentar al UDMR.
Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul?
Nu.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Vă anunț că proiectul de hotărâre a fost distribuit. Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. Dacă la preambul sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Articolul 1. Observații? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Articolul 3. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat. Rămâne la votul final.
Îmi cer scuze, este o eroare la art. 3, o să-l citesc: „În termen de 30 de zile de la data aprobării prezentei hotărâri Guvernul României și celelalte autorități executive” – se taie cuvântul „executive”.
Este o eroare de dactilografiere și îmi cer scuze.
E în regulă. Mulțumesc.
Proiectul de hotărâre rămâne mâine la votul final, cu modificarea survenită la sugestia și propunerea domnului președinte al comisiei de anchetă.
Următorul punct pe ordinea de zi, punctul 4, Proiectul de lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale.
Vă anunț, stimați colegi, că legea este organică. A fost adoptată de Senat.
De la Comisia pentru muncă din Camera Deputaților avem raport de respingere.
Propunerea comisiei de respingere a inițiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi în ședința din 27 octombrie și, ca urmare, s-a hotărât să dezbatem pe articole.
Începem dezbaterea pe articole a acestei legi. Dacă la titlu există observații? Nu sunt. Adoptat. Articolul 1. Observații? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2. Observații? Nu sunt. Adoptat. Articolul 3. Adoptat. Articolul 4. Observații? Nu sunt. Adoptat. Articolul 5. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat. Articolul 6, cu cele trei alineate. Observații? Nu sunt. Adoptat. Articolul 7. Nu sunt observații. Adoptat. Articolul 8. Nu sunt observații. Adoptat. Articolul 9. Nu sunt observații. Adoptat.
Doamnă președinte, problemă de procedură, nu vă supărați.
Domnul deputat Márton Árpád.
Conform regulamentului, se supune votului Camerei, atât pe articole, cât și votului final, fiecare articol. Nu se mai aplică acea observație că dacă nu există observații se consideră a fi adoptat. Așa s-a procedat întotdeauna.
Deci este o propunere de respingere, ca atare, se supune fiecare articol separat votului plenului.
E corect!
E în regulă. Mulțumesc. Vă rog. Dacă nu au fost comentarii, vă rog, aveți cuvântul.
Doamnă președinte, acest proiect de lege l-am respins, întrucât este un paralelism legislativ. Procedura ne obligă acum să reluăm votul și propunerea comisiei este aceeași: să se respingă pe articole și respingerea proiectului.
Bun. Atunci vă rog frumos să fiți atenți.
Am înțeles că nu putem vota cu cartele.
S-a remediat?
Deci nu se poate vota cu cartele, sistemul are defecțiuni în funcționare.
Revenim atunci și vă rog să fiți atenți.
Este vorba de titlu: Lege pentru reglementarea sistemului
de cumul al pensiilor cu veniturile salariale. Ca titlu.
Cine este pentru?
Rog secretarii de ședință să numere, pentru că sistemul
de vot nu funcționează și nu putem folosi cartelele.
Voturi pentru? 38 voturi pentru. Împotrivă? 67 împotrivă. Abțineri? O singură abținere. Nu a fost adoptat titlul legii. Articolul 1. Voturi pentru? 39. Împotrivă? 67 împotrivă. Abțineri? Nicio abținere. Nu a fost adoptat. Articolul 2. Pentru? 39. Împotrivă? 67. Abțineri? Nicio abținere. Nu a fost adoptat. Articolul 3. Pentru? 39. Împotrivă? 67. Abțineri? Nicio abținere. Nu a fost adoptat. Articolul 4. Voturi pentru? 40 pentru. Împotrivă? 68 împotrivă. Abțineri? Două abțineri. Nu a fost aprobat. Articolul 5. Voturi pentru? 40 de voturi pentru. Împotrivă? 68. Abțineri?
Nicio abținere. Nu a fost adoptat. Articolul 6, cu cele trei alineate. Cine este pentru? 40 de voturi pentru. Împotrivă? 67 împotrivă. Abțineri? Nicio abținere. Articolul 6 nu a fost adoptat. Articolul 7. Voturi pentru? 40 de voturi pentru. Împotrivă? 68 împotrivă. Abțineri? Nicio abținere. Nu a fost adoptat. Articolul 8. Cine este pentru? Cred că este aceeași structură de vot. 40 pentru. Împotrivă? 68. Abțineri? Nicio abținere. Nu a fost adoptat. Articolul 9. Voturi pentru? 40 de voturi pentru. Împotrivă? 68 împotrivă. Abțineri? Nicio abținere. Nu a fost adoptat. Articolul 10. Voturi pentru? Mulțumesc. 40 pentru. Împotrivă? 68 împotrivă. Abțineri? O abținere. Nu a fost adoptat. Articolul 11. Cine este pentru? 40 de voturi pentru. Împotrivă? 68 împotrivă. Abțineri? Nicio abținere. Nu a fost adoptat. Rămâne mâine la votul final.
Punctul 5 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru renovarea și dezvoltarea spațiului rural prin creșterea calității vieții și diversificării economiei în zonele rurale.
Și vă rog să vă și prezentați, pentru că eu, aici, la pupitru, nu am nicio listă dată de secretariatul de ședință.
Mă numesc Dănuț Apetrei, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
Prezentul proiect de lege, care aprobă Ordonanța nr. 79, creează cadrul juridic necesar asigurării acelor garanții solicitate de către beneficiarii publici, în special, pentru proiectele derulate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Deci, cu alte cuvinte, creează un cadru mai lejer de absorbție a fondurilor comunitare. Mulțumesc.
Mulțumesc. Acum din partea comisiei raportoare. Vă rog.
Kelemen Atilla Béla Ladislau
#41453Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege deja menționat.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri de stimulare a absorbției fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul European de Garantare Agricolă, Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit și fonduri alocate de la bugetul de stat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007–2013.
Totodată se facilitează accesarea unui avans prin acordarea unei scrisori de garanție reprezentând 110 procente din valoarea avansului prevăzut în contractele de finanțare, în vederea demarării unor proiecte de investiții pentru renovarea și dezvoltarea spațiului rural.
Proiectul de lege sus-menționat face parte din categoria legilor ordinare.
La lucrările comisiei au fost prezenți 25 de deputați din totalul de 26 de membri ai comisiei.
Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în forma prezentată de Senat, în ședința din 20 octombrie 2009.
Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.
Și aș dori să propun și timpii. În total trei minute propun, pentru că nu există modificări propuse la această lege.
Vă mulțumesc.
Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?
Domnul Tinel Gheorghe de la Grupul PD-L. Vă rog.
Aveți cuvântul, domnule deputat.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Aș vrea să vă spun că motivul pentru care a fost emisă această ordonanță de urgență, la timpul ei, era faptul că aveam 1.300 de proiecte cu peste 3,3 miliarde de euro care nu puteau fi accesate.
Beneficiarii publici și, în speță, primăriile, din cauza faptului că nu puteau să depună acea garanție pentru accesarea acelui avans de 20%, nu aveau cum să acceseze banii și, în acest sens, ordonanța de urgență a fost foarte bine-venită.
Eu am avut niște discuții, cei din Comisia de agricultură își aduc aminte că am avut în Comisia de agricultură niște discuții cu reprezentanții ministerului la acea vreme și am întrebat dacă estimează o anumită sumă pentru 2010, dat fiind faptul că pentru 2009 știm despre ce este vorba, dar pentru 2010, dacă estimează o anumită sumă, vizavi de garanția care va fi acoperită pentru acel avans de 20% și ministerul ne-a spus atunci că nu știe, dar că o să aibă discuții la minister cu factorii responsabili și că o să spună.
Întrebarea rămâne aceeași, dar aceasta nu înseamnă că proiectul de act normativ, așa cum este propus, nu este foarte bun. În esență, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal îl susține.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?
Nu sunt înscrieri la cuvânt.
Nici nu vă supun la vot timpii pe care ni i-a propus comisia pentru că, în conformitate cu art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, dacă nu există amendamente, nici admise, nici respinse, urmează votul final.
Urmează punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2009 pentru modificarea art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor.
Potrivit prevederilor art. 115 din regulamentul nostru, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.
Dau cuvântul inițiatorului, domnul Marian Zlotea, președintele Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
Vă rog, aveți cuvântul.
**Domnul Marian Zlotea** _– președintele Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimate doamne,
Stimați domni deputați,
Vorbind de controlul oficial, de un regulament oficial care a fost modificat...
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/12.XI.2009
Ai gripă porcină?
Da, dar nu este problema mea, este a Ministerului Sănătății.
Ordonanța de urgență modifică și un articol. Avem medici oficiali care stau în abatoare, erau angajați pe perioadă determinată. Pe fiecare an trebuie să le refacem contractele de muncă și întotdeauna aveam acest blocaj.
Prin modificarea respectivei ordonanțe avem contracte de muncă încheiate pe perioadă determinată în abatorul respectiv, care asigură controlul oficial, pe perioada cât, să spunem, abatorul există și funcționează conform legislației.
În acest sens, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară a inițiat această ordonanță și vă roagă să o aprobați. Vă mulțumim.
Mulțumesc, domnule președinte. Din partea comisiei raportoare. Vă rog, aveți cuvântul.
Kelemen Atilla Béla Ladislau
#46420Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2009 pentru modificarea art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor.
Ordonanța de urgență are ca obiect de reglementare modificarea art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215 din 2004, cu modificările și completările ulterioare, în sensul asigurării activității de control oficial al producerii, transportului și comercializării produselor alimentare, respectiv al trasabilității acestora pe întregul lanț alimentar, în conformitate cu cerințele europene.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei au fost prezenți din 26 de deputați 25. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 20 octombrie 2009.
Mulțumesc. Și timpii?
Tot trei minute.
Vă supun atenției și votului dumneavoastră timpii propuși de comisia sesizată în fond.
Cine este pentru?
Mulțumesc. Împotrivă?
Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri.
Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Tinel Gheorghe.
Vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
La Proiectul acesta de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2009 pentru modificarea
art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, în comisia de specialitate noi am avut discuții cu inițiatorii unui amendament care voiau să scoată controlul oficial al producerii, transportului și comercializării produselor alimentare pentru produsul acesta nonalimentar, dar agroalimentar, vinul, de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și să îl ducă – pe Legea vinului nr. 244/2002 – la laboratoarele special constituite, conform acestei legi.
Ca procedură, totuși, dat fiind faptul că discuțiile s-au axat pe aplicarea unitară a regulamentelor Comisiei Europene și a legislației sanitar-veterinare în ceea ce privește aplicarea regulilor sanitar-veterinare și de siguranță a alimentelor pentru întreg spectrul de produse agroalimentare, în comisie ne-am opus acestui amendament și l-am respins.
Al doilea motiv de discuție a fost dacă să acceptăm ca personalul contractual, cel pe care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară îl folosește pentru controlul oficial, să fie plătit din bugetul propriu sau să poată fi plătit și din bugetul de stat, adică și, și. Și aici am căzut de acord și am spus: dacă bugetul de stat permite sau poate permite, pot fi fundamentate și sume de la bugetul de stat.
Ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susține forma inițială, fără amendament, a proiectului de lege privind Ordonanța de urgență nr. 73/2009 așa cum a fost ea propusă, fără amendamentul de la art. 19 alin. (1), și vă roagă să o votați în consecință. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Victor Surdu, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.
Aveți cuvântul, domnule deputat.
Doamnă președinte, Stimați colegi,
Și noi, Grupul parlamentar al PSD, am dezbătut în comisie această lege și suntem puțin pe o poziție diferită față de cea susținută de colegul, domnul deputat Tinel, referitoare la art. 19, și avem și motive să susținem, pentru că există o legislație în vigoare care stabilește exact cine are atribuțiuni în domeniul viei și vinului, pentru a nu se întâmpla nereguli, așa cum prevederea de îmbunătățire a acestei legi o are cu privire la restul produselor alimentare.
Când o să ajungem la art. 19, o să revin cu susținerea în plen a acestui articol.
Deocamdată, remenționez faptul că în legislația existentă, ceea ce se dorește a se introduce prin actuala prevedere de îmbunătățire a legii funcționează în legislația existentă, în Legea viei și vinului.
Mulțumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Atilla Kelemen, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
Aveți cuvântul, domnule deputat.
Kelemen Atilla Béla Ladislau
#50772## Mulțumesc, doamnă președinte.
Legea pe care Parlamentul o are în discuție este o lege importantă. Ea reglementează, în primul rând, fondurile necesare pentru acei medici veterinari care sunt angajați și de acum încolo – dacă trece și sper să treacă această lege – vor fi plătiți din venituri proprii, dar, este o posibilitate, și din bugetul de stat.
Este deja de notorietate că Uniunea Europeană urmărește trasabilitatea alimentelor, cum se zice, „de la furcă până la furculiță”, deci reglementează un domeniu foarte important pentru care Uniunea Europeană urmărește deosebit de sever mersul activităților în toate țările membre.
Cred că discuția despre vin, că este sau nu, că aparține sau nu aparține sectorului sanitar-veterinar, bineînțeles, dacă vorbim de siguranța alimentară, atunci și vinul aparține și de controlul sanitar-veterinar, fiindcă dacă alimentele, în general, aparțin în ce privește controlul și sistemului sanitarveterinar, normal că atunci controlul acesta este efectuat și asupra acestui produs specific care, trebuie să știți, nu displace deloc nici medicilor veterinari.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?
Domnul deputat Eugen Nicolăescu, Grupul parlamentar al PNL.
Aveți cuvântul, domnule deputat.
Doamnă președinte, Stimați colegi,
Sigur că este importantă siguranța alimentului, sigur că este importantă starea de sănătate a populației, ca urmare a siguranței alimentului realizat în condiții corecte, legale și eficiente, dar cred că în cadrul comisiei s-au purtat suficient de multe discuții și s-au scos în evidență unele carențe ale textului propus.
În consecință, dacă se vor accepta amendamentele admise și, în același timp, amendamentele respinse din partea Grupului parlamentar al PNL, atunci, sigur, și noi vom judeca să votăm pentru un asemenea act normativ.
Dacă cele respinse, care sunt importante, nu vor fi adoptate, atunci vom vota împotriva proiectului de lege.
Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Punctul 1 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Punctul 2 din raport, referitor la articolul unic. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3 din raport. Dacă sunt observații? Textul este nemodificat. Adoptat. Punctul 4 din raport, partea introductivă.
Voci din sală
#53195Alineatul 3!
Suntem la partea introductivă.
Am anunțat de aici, de la microfon. Este textul nemodificat.
Dacă sunt observații? Nu sunt.
Adoptat.
La alin. (1) există și un amendament respins. Nu se susține.
Articolul are textul nemodificat. Este adoptat în varianta comisiei.
Alin. (2)? Înțeleg că aveți comentarii. Domnul deputat Victor Surdu.
Doamnă președinte,
Stimați colegi,
Art. 19 alin. (2) se modifică după cum urmează: „Funcționarea unităților de colectare, producere, prelucrare, procesare, depozitare, transport și valorificare a produselor și subproduselor de origine nonanimală, stabilite prin ordin al președintelui autorității, este permisă numai dacă sunt înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor”.
Să înțeleg că aveți un amendament care nu a fost supus votului în comisie?
În comisie, amendamentul a fost respins. Este amendament – vorbesc și în numele colegilor Mihai Banu, Pavel Horj, Florian Țurcanu.
Am înțeles. Da, este în regulă. Atunci, amendamentul respins din raport.
Vă supun atenției și votului dumneavoastră. El a fost susținut de către domnul deputat Victor Surdu.
Vă rog.
Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Îi rog pe domnii secretari să numere cu atenție. Reluăm.
Voturi pentru? 52 de voturi pentru. Împotrivă? 43 de voturi împotrivă. Deci amendamentul a fost adoptat. Alin. (3), text nemodificat. Dacă sunt observații? Aveți observații la alin. (3)? Nu. Adoptat. Alin. (4), text nemodificat. Adoptat. Alin. (5). Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege rămâne la votul final.
Punctul 7 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii camerelor de comerț din România nr. 335/2007 și a Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerțului. Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul?
Domnul deputat Bogdan Ciucă. Vă rog.
Voi fi foarte scurt, doamnă președinte.
Doamnelor și domnilor colegi,
Este o inițiativă legislativă care dorește să pună în firesc o relație care se birocratizase profund.
De altfel, din istorie, Registrul Comerțului nu a avut nicio legătură cu Ministerul Justiției, ci numai cu camerele de comerț. Existau două probleme pe care unii dintre dumneavoastră le-au ridicat data trecută, când a trecut legea. Una era legată de regimul datelor deținute de registru, el va fi de utilitate publică, deci problema a fost rezolvată. Și, doi, ce se întâmplă cu banii care sunt în excedent? Banii care sunt în excedent față de cheltuielile registrului se vor face venit la bugetul de stat.
Drept urmare, vă rog să susțineți raportul comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul deputat Florin Iordache.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această inițiativă.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Obiectul de reglementare și principalele modificări v-au fost prezentate de către unul dintre inițiatori.
În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii camerelor de comerț nr. 335/2007 și a Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerțului, cu amendamentele admise, care sunt prezentate în anexa la prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Ar fi câteva corelări de tehnică legislativă.
La 11 marginal, art. 10, de fapt, 6 este de fapt 7.
Și la art. 28, de fapt a), c) și j) se elimină. Este vorba de exclusivitatea care era cuprinsă dintr-o eroare de tehnică legislativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?
Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, v-ați înscris primul la cuvânt.
Vă rog.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Stimați colegi,
Am fost unul dintre semnatarii acestui proiect de lege și sunt de acord cu trecerea Oficiului Registrului Comerțului la camerele de comerț.
Aș vrea să adaug încă un lucru foarte important. Nu se precizează, în acest proiect de lege, ce se întâmplă cu buletinul procedurilor de insolvență. Știm că citațiile nu pot fi făcute de către o organizație neguvernamentală, cum este Camera de Comerț, chiar dacă este de utilitate publică.
Din acest proiect de lege lipsește un lucru extrem de important, și anume, buletinul procedurilor de insolvență este cel care se ocupă în mod special cu citarea părților, iar, în aceste condiții, citațiile nu vor fi opozabile părților.
Aș vrea să se facă precizarea că buletinul procedurilor de insolvență, care nu poate trece la camerele de comerț, rămâne la Ministerul Justiției, așa cum este normal, și aș dori să se facă această corectură. Dacă nu, atunci propun ca această lege să fie retrimisă la comisie, pentru a o completa cu dispozițiile finale și tranzitorii care lipsesc din acest proiect.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Vă dă răspuns domnul deputat Florin Iordache, vicepreședintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Vă rog.
## Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Dacă ați văzut, la legea care vizează Registrul Comerțului, numai trei articole au fost modificate. Celelalte, la care face referire și domnul Grosaru, rămân în continuare așa cum sunt. Deci este de prisos să retrimitem, nu este necesar.
În continuare, precizările pe care le-a făcut domnul Grosaru rămân în continuare valabile. Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PD-L. Vă rog.
## **Domnul Daniel Vasile Oajdea:**
## Stimați colegi,
Suntem într-o perioadă în care se fac eforturi uriașe pentru a se plăti pensiile și salariile
și asistăm..., asistăm la un proiect de lege care nu face decât să dea bani unor privați care, probabil, sponsorizează anumite campanii electorale. Este vorba despre excedent. Se spune că excedentul merge la stat. Despre ce excedent este vorba? Trebuie să știe cei care ne urmăresc – românii – că cei din camerele de comerț își vor face salarii de miliarde, pe care cine le va suporta? Ei, agenții economici. Și, mai mult decât atât. Ce se mai întâmplă? Aceste camere de comerț, prin faptul că trec Registrul în subordinea lor, au acces la toată baza de date a firmelor private. Este neloial ca un grup asociativ de câteva firme, care sunt acționare la Registrul Comerțului, să aibă acces la toată baza de date a tuturor celorlalte firme.
De aceea, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege și consider că adoptarea unui astfel de proiect de lege este împotriva și a moralității, și a bunului-simț, și este și o concurență neloială.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
Aveți cuvântul, domnule deputat.
Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,
N-aș fi dorit să intervin la dezbaterile generale, pentru că, din varii motive, printre altele, în forma în care s-a prezentat această lege, părerile din grupul nostru parlamentar sunt împărțite. Totuși, în momentul în care am auzit această intervenție, trebuie să spunem lucrurilor pe nume.
Unu. Această procedură prin care sunt înregistrate actualmente toate aceste date la care ar putea avea acces camerele de comerț, conform legii actuale, sunt publice și sunt trimise informațiile respective către camerele de comerț. Deci aceste informații pot fi accesate și actualmente, teoretic, conform legii. A, că ea nu se aplică? Da, este o problemă. Una la mână.
Doi. Referitor la modul în care au fost utilizate aceste fonduri, aceste fonduri, deocamdată, erau utilizate în scopul justiției, deci, un segment. Actualmente, la această propunere, cu care, de exemplu, eu nu sunt de acord, intră la bugetul mare de stat tocmai pentru a acoperi acele găuri despre care s-a vorbit, cum că se confruntă societatea românească cu anumite găuri create nu vorbesc de cine.
Ca atare, este posibil să avem o lege mai bună. Avem și noi observații legate de anumite articole. Avem chiar și niște probleme legate de descentralizare, chiar de aceste sume care ar trebui să fie folosite în primul rând pentru ca activitățile camerelor de comerț să impulsioneze activitatea economică, pentru că aici avem o mare bubă și o mare lipsă de fonduri, din păcate, și nu pentru a fi dați nu știu unde în marele sac al bugetului. Dar trebuie să spunem încă un lucru: una dintre solicitările judecătorilor, a CSM-ului, era degrevarea activității justiției de anumite activități, și tocmai această activitate a fost arătată ca una despre care se solicită de către CSM să fie degrevată activitatea judiciară.
Ca atare, având cunoștință de acest lucru, credem că dacă cineva, o entitate privată care ar putea avea o activitate publică, sau ar trebui să aibă o activitate publică, solicită să facă o astfel de activitate, iar una publică solicită să nu o facă, atunci să dăm crezare acelora care știu despre ce vorbesc și să votăm în cunoștință de cauză.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Eugen Nicolăescu, Grupul parlamentar al PNL.
Aproape că mi-e greu să vorbesc după ce l-am auzit pe reprezentantul PD-L-ului. Nici dacă am fi fost la Marea Adunare Națională nu s-ar fi vorbit cu atâta mânie împotriva sectorului privat.
Oare ce economie construim noi din ’90 încoace? Oare ce valori are un partid de dreapta, dacă se opune sectorului privat?
Chiar este de neînțeles!
Dar probabil că populismele din ultima vreme îi fac pe unii să nu știe ce vorbesc.
Dar aș spune în felul următor acum: acest proiect de lege este un proiect de lege care face dreptate, care face ordine în sectorul înregistrării firmelor din România. Dacă cineva ar vrea să citească expunerea de motive și să vadă de când există Registrul Comerțului în România, cum s-a organizat, cum a funcționat, cum s-a dezvoltat, ce a adus bun societății românești, economiei românești, cred că lucrurile sunt simple și vorbele sunt de prisos. Dar se pare că pentru unii este nevoie, în continuare, să le aducem aminte, pentru unii, în continuare, este nevoie să le spunem că economia românească nu se face după ureche, că ea se face cu instituții serioase, cu instituții credibile, cu instituții care au dovedit că pot să facă ceea ce noi toți așteptăm de la sectorul privat românesc.
În consecință, cred că acest proiect de lege care astăzi ajunge din nou în fața dumneavoastră este nu numai binevenit, ci este și un proiect de lege care ne va ajuta să scoatem de sub tutela Ministerului Justiției sectorul – aș spune mai degrabă – nu numai privat, tot sectorul productiv din România, pentru că, în felul acesta, zic eu că facem numai lucruri bune.
Poate că lucrul cel mai important pe care ar trebui să-l spunem în final este că nu este vorba de bani, nu este vorba neapărat de a aduce 3 lei la Ministerul Justiției, aici este vorba de a face un sistem să funcționeze corect, un sistem care se bazează pe valori, pe principii, un sistem care să producă eficiență tuturor celor care vor să desfășoare activități economice în România.
Stimați colegi,
Cred că este normal să votăm un asemenea proiect de lege, chiar cu foarte multă întârziere.
Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege.
## **Doamna Daniela Popa:**
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Pentru că trimiterea la comisie nu a fost făcută de către conducerea Grupului parlamentar al PD-L, trecem direct la dezbaterea pe articole.
Vă rog frumos, vă blochez microfonul.
Dacă nu sunteți lider sau vicelider de grup, nu puteți să faceți o asemenea propunere în plen.
Vă mulțumesc.
Punctul 1 din raport. Dacă sunt observații? Textul este nemodificat. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 2 din raport, text nemodificat. Dacă sunt observații? Nu sunt.
Adoptat. Punctul 3 din raport, text nemodificat. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/12.XI.2009
Adoptat. Punctul 5 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9 din raport, text nemodificat. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10 din raport, text nemodificat. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 11 din raport. Vă rog. Domnul deputat Márton Árpad. Art. 10.
La punctul 11 din raport, repet ... că am văzut că și domnul președinte s-a ridicat.
Deci alin. (6) din textul inițial va deveni alin. (7) aici. Deci asta...
Completați.
Iar o precizare de tehnică legislativă la alin. (6), care este necesară tocmai pentru a vedea cum se aplică, despre ce lege este vorba. Vedeți, textul alin. (6) se încheie corect, „în condițiile legii”, numai că poate unii interpretează într-un fel, alții într-un alt fel. Există un amendament de clarificare a acestui termen.
Deci: „Este numit de președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, pe baza concursului organizat în condițiile legii – deci pe aceste condiții, ale concursului – de către camerele de comerț și industrie județene”.
Deci aceasta ar fi o precizare, ca să fie clar unde, cine și ce face, adică e conform legii ocupării funcțiilor prin concurs.
Vă mulțumesc. Comisia, ce părere are? Este de acord, da?
Deci și punctul 11, cu o modificarea enunțată de domnul deputat Márton Árpád Francisc, este adoptat. Punctul 12 din raport, text nemodificat. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.
Punctul 13 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 14 din raport, referitor la art. 46. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 15 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 16 din raport, text nemodificat. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 17 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 18 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 19 din raport, text nemodificat. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 20 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 21 din raport, text nemodificat. Adoptat. Punctul 22. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 23. Dacă sunt observații? Domnul deputat Florian Iordache.
Florin Iordache, doamnă președinte. Vă mulțumesc. Vedeți că se elimină art. 11.
De fapt, este o chestiune de tehnică legislativă: „Dispoziții tranzitorii. Cererile adresate Oficiului Național al Registrului din subordinea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, oficiilor Registrului Comerțului de pe lângă tribunale până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluționează în continuare de Oficiul Național al Registrului Comerțului din subordinea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și oficiile Registrului Comerțului de pe lângă tribunale”.
Trebuie această precizare. Vă mulțumesc.
## **Doamna Daniela Popa:**
Vă mulțumesc.
Cu această precizare și cu toate modificările de tehnică legislativă pe care le-a expus la începutul dezbaterii,
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
O singură observație aș avea de făcut, și anume relativă la aserțiunea făcută de colegul nostru de la PD-L, și anume faptul că s-a vorbit despre concurență neloială.
Vreau să fac observația, ca să nu facem confuzii de la acest microfon, și anume faptul că o așa-zisă concurență neloială trebuie constatată de Oficiul Concurenței. Există o chestiune de tehnică legislativă. Ba chiar mai mult: dacă vorbim despre date care astăzi se invocă că ar trebui să fie secrete, nu? De pe _m.finante.ro_ putem afla absolut toate datele de pe firmă și astăzi, și în viitor. În baza unei cereri care se taxează tot la Registrul Comerțului urmează să obținem informațiile de care avem nevoie.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc mult.
Deci dumneavoastră ați avut dreptul, Grupul parlamentar al PNL, să-și expună punctul de vedere.
Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.
Punctul 8 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și a fondurilor alocate de la bugetul de stat privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană și a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente Programului de colectare și gestionare a datelor necesare desfășurării politicii comune în domeniul pescuitului și a Programului de control, inspecție și supraveghere în domeniul pescuitului și pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare.
Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege este dezbătut în procedură de urgență.
Inițiatorul?
Vă rog, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Prezentul proiect de act normativ stabilește cadrul juridic necesar derulării acestor fluxuri financiare din fondurile mai sus enumerate, și anume: Fondul european agricol de garantare, Fondul european pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit.
Totodată, actul normativ în sine stabilește și o serie de termeni, sau definește o serie de termeni și expresii specifice, precum: agenții de plăți, structuri de implementare, prefinanțare, cofinanțare publică, cofinanțare privată și modifică art. 10 din Legea nr. 218/2005 care asigură modul de lucru al Fondului de garantare a creditelor vizavi de garanțiile acordate pentru proiectele publice și private în domeniu.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Din partea comisiei sesizate în fond, respectiv Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice?
Vă rog.
Aveți cuvântul.
Kelemen Atilla Béla Ladislau
#72399Mulțumesc, doamnă președinte.
Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată în procedură de urgență spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74 din 2009.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei au fost prezenți 25 de deputați din 26 de membri ai comisiei.
Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 20 octombrie 2009.
Legea este de competența decizională a Camerei Deputaților și comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.
Vă mulțumesc.
Și timpul alocat?
Kelemen Atilla Béla Ladislau
#73134Trei minute.
Vă mulțumesc.
Vă supun atenției și votului dumneavoastră timpul propus de comisie.
Cine este pentru?
Vă mulțumesc.
Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.
Abțineri? Nu sunt abțineri.
Timpul este aprobat.
Din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să ia cuvântul?
Domnul deputat Tinel, din partea Grupului parlamentar al PD-L?
Aveți cuvântul, domnule deputat.
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Proiectul acesta de Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea celor trei fonduri comunitare, Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol al dezvoltării rurale și Fondul european pentru pescuit, se leagă, într-o măsură mai mare, tocmai de actul normativ pe care l-am discutat și l-am trimis la votul final de mâine, și anume Ordonanța de urgență nr. 79/2009 privind stimularea absorbției fondurilor europene prin PNDR. De ce? Pentru că el, în termeni mai ampli, stabilește – așa cum și domnul secretar de stat a spus aici – termenii foarte clari pentru managementul celor trei fonduri, pentru mecanismele de finanțare. Și aici ne întoarcem iar la cei 20% avans, care se garantează prin Fondul de garantare cu acea garanție de 110%. Dar cel mai important este că acel risc de creditare este preluat de Fondul de garantare, ceea ce este foarte important pentru actul normativ pe care îl dezbatem astăzi.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susține proiectul de act normativ în forma prezentată, cu amendamentele propuse, și vă roagă ca mâine, la votul final, să-i dați un vot pozitiv.
Mulțumim.
Mulțumesc, domnule deputat.
Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?
Nu.
Trecem la dezbaterea pe articole. Punctul 1 din raport, text nemodificat. Adoptat. Punctul 2 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3 din raport, text nemodificat. Adoptat. Punctele 4 și 5, texte nemodificate. Adoptate. Punctele 6 și 7, texte nemodificate. Adoptate. Articolul este destul de voluminos. Punctul 8 din raport, text nemodificat. Adoptat. Punctele 9, 10 și 11 din raport, texte nemodificate. Adoptate. Punctul 12, text nemodificat. Adoptat. Punctul 13, text nemodificat. Adoptat. Punctul 14, text nemodificat. Adoptat. Punctele 15, 16, 17, 18, texte nemodificate. Adoptate. Punctele 19, 20 și 21, texte nemodificate. Adoptate. Punctul 22, texte nemodificate pe alineate. Sunt și amendamente. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctele 23, 24 și 25, texte nemodificate. Adoptate. Punctele 26 și 27, texte nemodificate. Adoptate. Punctele 28, 29, texte nemodificate. Adoptate. Punctul 30, text nemodificat. Adoptat. Punctele 31 și 32, texte nemodificate. Adoptate. Punctele 33, 34, 35 și 36, texte nemodificate. Adoptate. Punctele 37 și 38, texte nemodificate. Adoptate. Punctele 39, 40, 41, 42, 43 din raport, texte nemodificate. Adoptate.
Punctele 44, 45, 46, 47 din raport, texte nemodificate. Adoptate.
Punctele 48, 49, 50, 51, texte nemodificate. Adoptate. Punctele 52, 53, 54, texte nemodificate. Adoptate. Punctul 55, text nemodificat. Adoptat. Punctele 56, 57, 58, texte nemodificate. Adoptate. Punctele 59, 60, 61, 62, texte nemodificate. Adoptate. Punctele 63, 64, 65, 66. Texte nemodificate. Adoptate.
Punctele 67, 68, 69 din raport, texte nemodificate. Adoptate.
Rămâne proiectul de lege la vot final.
Urmează punctul 9, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.
Potrivit prevederilor art. 115 din regulament, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență. Inițiatorul are cuvântul.
Mulțumesc.
Din partea comisiei sesizate în fond, respectiv Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Aveți cuvântul, domnule deputat.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.
La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în condițiile art. 115 alin. (5) Teza III, din Constituția României, republicată.
Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
La lucrările comisiei au participat 31 de deputați din totalul de 33 de membri ai comisiei.
În ședința din data de 27 octombrie 2009, comisia propune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților proiectul de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.
Timp de discuții, trei minute. Vă mulțumesc.
## **Doamna Daniela Popa:**
Mulțumesc.
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
## Stimați colegi,
Interpelare
Tinel Gheorghe
digitizarea de către Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a unităților teritorial-administrative și a blocurilor fizice din anumite județe.
În fapt, domnule ministru, începând cu data de 16 octombrie 2009, Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a demarat campania de plată anticipată pe anul 2009 a celor 209 lei/hectar. Din păcate, sunt județe în sudul și sud-estul țării (Ialomița, Călărași, Brăila, Giurgiu, Teleorman, Dolj), dar și în vest (Timiș, Arad), care, din cauza softului, nu pot demara plata anticipată. Mai concret, aplicația de introducere a datelor în urma controalelor pe teren nu este funcțională și noua digitizare a unităților teritorialadministrative (UAT) și a blocurilor fizice nu este finalizată. Acest lucru a generat deja în teritoriu discuții cu fermierii, care sunt nemulțumiți de faptul că nu primesc, conform promisiunilor făcute, banii atât de necesari pentru înființarea culturilor de toamnă. Date fiind cele prezentate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări. 1. Care este cauza nerealizării, până în momentul de față, de către Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a digitizării unităților teritorial-administrative și a blocurilor fizice în județele mai sus amintite? Cine se face vinovat de acest lucru și ce măsuri ați dispus pentru finalizarea acțiunii? Fac o paranteză aici și spun că, în Ialomița, din cele 10.100 de cereri depuse pentru plata anticipată, s-au plătit, până în momentul de față 500, iar începând cu data de 2 noiembrie, începând cu data de astăzi, timp de o săptămână, nu se va face nicio plată în județele amintite de mine, pentru că Agenția de Plăți și Intervenție a intrat într-un control de audit de la Bruxelles. Și a doua întrebare: Când estimați că APIA va începe și în județele nominalizate plata în bloc a subvențiilor pe suprafață – am zis „în bloc” – acordată anticipat și dacă considerați a fi necesară o informare publică a fermierilor în acest sens? De ce am solicitat o informare publică? Pentru că presiunile la nivelul județelor sunt foarte mari, oamenii sunt nemulțumiți: unii iau, află, au rude, prieteni în județele învecinate, plata a ajuns în procent de 70-80% în celelalte județe neafectate de digitizare, iar la noi zace undeva la 5-6-7 până în 10%, și atunci este normal să avem probleme.
Interpelare
Marian Neacșu
necesitatea anulării unor măsuri administrative adoptate în condiții ilegale, și fac mențiunea că, în programul de audiențe, am primit aceste sesizări de la o serie de directori coordonatori din județul Ialomița, care au fost demiși în baza unor acte administrative, cu privire la
Și am să mă încadrez în cele două minute cu toate cele cinci interpelări, pentru că, în esență, ele privesc în fond același lucru. Una dintre interpelări este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei și protecției sociale; alta este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul interimar al agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale; a treia este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătății; a patra este adresată domnului Emil Boc, ministrul interimar al educației; și cea din urmă este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice. Toate interpelările au ca obiect necesitatea anulării unor măsuri administrative adoptate în condiții ilegale, și fac mențiunea că, în programul de audiențe, am primit aceste sesizări de la o serie de directori coordonatori din județul Ialomița, care au fost demiși în baza unor acte administrative, cu privire la care aceștia solicită – și eu, la rândul meu – solicităm niște răspunsuri. Pentru fiecare dintre miniștrii enunțați, solicităm să ni se precizeze care este actul administrativ al ministerului prin care s-a dispus desființarea posturilor de directori coordonatori la instituțiile din subordinea ministerelor respective din județul Ialomița. A doua întrebare: Care sunt motivele care au stat la baza deciziei de a desființa aceste posturi de directori coordonatori la acele servicii deconcentrate? A treia: Având în vedere că eventuala anulare în justiție a ordinelor ministrului enumerate mai sus va antrena și anularea tuturor actelor subsecvente, inclusiv a concursurilor organizate pentru ocuparea acestor posturi, vreau să știu ce măsuri se vor adopta pentru evitarea prejudicierii bugetului cu sumele cheltuite pentru organizarea concursurilor și pentru plata retroactivă a salariilor directorilor coordonatori demiși. Și cea din urmă întrebare se referă la faptul că, în măsura în care se va revizui, sub aspectul legalității, conținutul ordinelor ministrului enunțate, dacă ministerul are în intenție anularea acestor ordine pentru preîntâmpinarea unor blocaje administrative la nivelul serviciilor deconcentrate, precum și a prejudicierii bugetului de stat. La fiecare dintre ele,
Interpelare
Aledin Amet
Într-adevăr, am o singură interpelare adresată domnului Emil Boc, ministrul interimar al educației, cercetării și inovării.
Într-adevăr, am o singură interpelare adresată domnului Emil Boc, ministrul interimar al educației, cercetării și inovării. Pentru o națiune, istoria reprezintă un element esențial al continuității. Învățământul din România promova, până în urmă cu câțiva ani, într-un mod deosebit, istoria ca disciplină de studiu. Din păcate, în ultimii ani, se predau în multe unități școlare din ce în ce mai puține ore de istorie. Fac o pledoarie pentru a remedia această situație. Vă mulțumesc.
Interpelare
Vasile Popeangă
restabilirea echității în ceea ce privește drepturile salariale ale unor categorii de personal din Ministerul Finanțelor Publice.
Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice, și are ca obiect restabilirea echității în ceea ce privește drepturile salariale ale unor categorii de personal din Ministerul Finanțelor Publice. Între anii 2003 și 2006, în cadrul Ministerului Finanțelor Publice a funcționat Corpul Controlorilor Delegați, în șase județe din țară, respectiv: Buzău, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Sibiu și Tulcea. În octombrie 2006, angajații din aceste structuri au fost trecuți pe posturile de observatori achiziții publice, structuri de control înființate în teritoriu. Ca urmare a acestor treceri, salarizarea lor a scăzut de la vechile funcții, pe care le aveau înainte de desființare, de la un salariu de bază de 2.626 de lei la un salariu de bază de 2.564. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2009, se abrogă art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006 prin care se prevede majorarea salariului de bază cu 75% și, prin decizii ale directorilor direcțiilor județene ale finanțelor publice, angajaților pe funcțiile de observatori achiziții publice li se reduce salariul de bază, acesta ajungând la nivelul din anul 2004. Apreciem că abrogarea art. 9 din Ordonanța de urgență nr. 30/2006 este discriminatorie, deoarece reducerea de 75% nu se aplică tuturor categoriilor de personal anterior beneficiar al acestei majorări. Singurii care au suportat această măsură sunt observatorii unității centrale de verificare a achizițiilor publice, care au maximum două-trei persoane în fiecare județ. Față de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să analizați posibilitatea de restabilire a echității în salarizarea angajaților Ministerului Finanțelor Publice aflați în situația descrisă și să-mi comunicați în scris modul de soluționare a acesteia. Mulțumesc.
Interpelare
Mircia Giurgiu
îl reprezintă memoriul Sindicatului Casei de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj.
Spre bucuria prefectului județului Cluj, i-am promis că n-o să fac mai mult de zece interpelări. Chiar dacă mă ceartă de fiecare dată că am prea multe interpelări, totuși, deocamdată mai sunt probleme și trebuie să vedem cum le putem rezolva. Prima interpelare este adresată domnului Adriean Videanu. Obiectul interpelării îl reprezintă memoriul Sindicatului Casei de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj. A doua interpelare este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul interimar al agriculturii. Obiectul interpelării îl reprezintă subvențiile la ovine, unde s-au înregistrat foarte mari întârzieri și unde oamenii așteaptă acei bani. De asemenea, este vorba și de subvențiile la bovine și de subvențiile la suprafață pentru terenurile agricole. O altă interpelare este adresată domnului Adriean Videanu. Obiectul interpelării îl reprezintă asigurarea fondurilor necesare pentru salariile angajaților din Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj până la sfârșitul acestui an. Deocamdată sunt destule probleme acolo. O altă interpelare este adresată domnului Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național. Obiectul interpelării îl reprezintă asigurarea fondurilor necesare bunei funcționări a instituțiilor din subordine, și aici mă refer la toate instituțiile unde, deocamdată, sunt destule probleme. O altă interpelare este adresată tot domnului ministru Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național. Obiectul interpelării îl reprezintă raportul arheologic referitor la patrimoniul național cultural Roșia Montană. Și o altă interpelare este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice și ministru interimar al muncii, familiei și solidarității sociale. Obiectul interpelării îl reprezintă salariul minim pe economie pe anul 2010, dacă a fost stabilit în urma negocierilor cu partenerii sociali, care este acesta și dacă va fi pus în aplicare. Și tot domnului Gheorghe Pogea, în calitate de ministru interimar al muncii, familiei și solidarității sociale: obiectul interpelării îl reprezintă strategia ministerului cu privire la facilitățile care trebuie acordare în vederea stimulării ocupării forței de muncă, întrucât, așa cum știm cu toții, numărul șomerilor este în continuă creștere și foarte multe locuri de muncă sunt în pericol de a fi desființare. Ultima interpelare este adresată domnului Emil Boc, prim-ministru și ministru interimar al educației și cercetării și inovării. Obiectul interpelării îl reprezintă strategia ministerului cu privire la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă ClujNapoca și emiterea, în regim de urgență, a unei hotărâri de guvern în vederea soluționării problemelor cu care se confruntă această unitate. E vorba de salarii restante de peste cinci luni de zile. Vă mulțumesc.
Deci orice altă chestiune este doar o tărăgănare, o încercare de a pune bețe în roate. Din nefericire, respectivii arată că, deși au fost șefi atâția ani de zile, chiar nu pot să citească și să învețe și ei un regulament.
Noi ne vom desfășura activitatea și, v-am spus, va prima interesul național și nu ne vom mai supune intereselor de grup.
O să trec direct la o sinteză a problemelor identificate. Vreau să vă spun că, încă din 2005, SC „Nicolina” nu a avut parte de sprijin din partea autorităților statului român. SC „Nicolina” a avut de foarte multe ori mandate primite de către reprezentanți în AGA, ca urmare a hotărârilor consiliului împuterniciților statului sau ale colegiului director, mandate prin care, de fapt, ar fi trebuit să se închidă de mult activitatea ei.
În același timp, punctul-cheie în activitatea și în situația SC „Nicolina” se concretizează în vânzările de active realizate, evident, pe baza unor mandate de la AVAS. În schimb, din păcate, AVAS a emis mandate care nu erau în perfectă regulă, mai bine zis ele nu au fost semnate de către persoanele care trebuiau să fie autorizate pentru așa ceva, aspect, de altfel, evidențiat chiar în controalele efectuate de către Direcția de control de la AVAS, atât la sfârșitul anului 2008, cât și în acest an, ca urmare a unor solicitări făcute de noi, prin intermediul Curții de Conturi.
Deciziile care au fost date de statul român, până la urmă, pentru că acțiunile pe care statul român le deține la SC „Nicolina”, le deține prin intermediul AVAS, aceste decizii au permis acelor societăți comerciale cu interese private să nu îndeplinească contractele. Mai mult, contractele care au fost încheiate pentru a echilibra situația financiară a Societății Nicolina trebuiau să permită ca, prin vânzarea de active, să se obțină resurse financiare care să echilibreze această situație financiară și să repermită relansarea activității în celelalte active rămase.
Din păcate, între forma contractelor definită, între forma mandatelor date de AVAS și forma reală a contractelor încheiate de către administratorii „Nicolina” este o extrem de mare diferență, această mare diferență permițând acelor societăți private nu numai să nu plătească în termenul de 30 de zile, care era definit inițial, ci să aibă contracte care mai sunt valabile și astăzi, și nici astăzi nu sunt închise. Asta a dus la deteriorarea situației financiare a Societății „Nicolina”, nepermițându-i să-și refacă activitatea economică și, în același timp, întârziindu-i și blocându-i și mai mult evoluția ei. A fost vorba de vânzarea a două active. În ambele cazuri, firmele care au dorit să cumpere aceste active au o caracteristică comună astăzi, au în spate asociați unici, societăți off-shore și, în același timp, administratori cetățeni slovaci.
Nu am făcut referiri la interesele dumnealor, am respectat interesele private, dar, în același timp, ne-a interesat ca statul român să-și păstreze controlul pentru un loc care înainte a reprezentat pentru țara aceasta un lider național în producția de utilaje terasiere. Din păcate, cele două contracte care au fost încheiate ilegal au permis ca societatea să fie devalizată, vânzările totale de active de la Societatea „Nicolina” depășesc 28 de milioane de dolari sau de euro, cum doriți. Evaluările au fost făcute la acel timp și este posibil să sufere modificări astăzi. Aceste vânzări de active nereușite au blocat și mai mult activitatea societății. Dacă într-un caz activele au fost vândute, în sensul că s-a plătit integral, după un an de zile, valoarea contractului, în celălalt caz, nici astăzi ele nu sunt plătite.
Interesant este cum anume au funcționat instituțiile statului, pentru că concluziile pe care noi le-am tras, membrii Comisiei de anchetă, sunt că nimeni nu s-a preocupat cu atenție de ceea ce însemna un procent majoritar deținut de statul român.
Din păcate, nici la nivelul finanțelor locale ale județului Iași, nici la nivelul Gărzii Financiare din județul Iași, nici la nivelul Serviciului evidența fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Iași, nicăieri nu am întâlnit o asemenea amorțeală precum este cea demonstrată în raportul comisiei și în anexele pe care noi le-am depus la Biroul permanent, pentru că niciuna dintre instituții nu și-a făcut treaba.
Sunt suspiciuni grave în ceea ce privește rambursarea de TVA. Imediat după achitarea integrală a unor active de către una dintre firme, pentru că nu s-au făcut verificări încrucișate, și asta s-a dovedit chiar din documentele finanțelor, sunt verificări care nu s-au făcut în ceea ce privește acționariatul celor două firme, pentru că și-au vândut reciproc activele între ele; sunt situații total anormale în care societatea respectivă a dat în judecată chiar Societatea „Nicolina”, societatea privată respectivă, pentru a obține facturarea integrală a tuturor activelor, deși nu avea nicio clipă de gând să le plătească integral.
Toți cei care au fost audiați de către comisie, din păcate, au dat răspunsuri evazive și au demonstrat o gravă deviere de la sensul pe care dumnealor l-au avut, aspect de altfel care a fost relevat și de al doilea raport al Direcției de control din cadrul AVAS, aspect care a fost relevat în același timp și în raportul Curții de Conturi, solicitat cu sprijinul dumneavoastră. Toate actele efectuate de către organismele de control, la nivelul acestei societăți, au demonstrat că, din păcate, administratorii nu și-au făcut treaba.
Administrarea judiciară nu s-a încadrat în toate termenele și nu s-au aplicat toate prevederile legate de inventarierea patrimoniului sau de ceea ce însemna rezilierea unui contract neperformant. Din păcate, persoanele respective nu au comunicat suficient de coerent nici cu organismele centrale.
La nivelul AVAS-ului sunt, de asemenea, suspiciuni, date de faptul că primul punct de vedere transmis către comisie a dat de înțeles că totul ar fi în perfectă regulă, asta, deși, ulterior, două rapoarte ale Direcției de control din cadrul AVAS-ului reconfirmau iregularitățile de acolo, lucruri care, de fapt, au și fost confirmate într-un final și prin raportul Curții de Conturi, dar limitat doar la niște competențe care au ținut de latura fiscală.
Declarațiile date de către persoanele care au fost audiate, mărturiile pe care noi le-am primit – și sunt stenograme –, toate acestea sunt arhivate în activitatea comisiei. Toate aceste lucruri arată că au existat legături anormale între persoanele care reprezintă interesele private și autorități ale statului.
Raportul nesecret, primit de către comisie din partea Serviciului Român de Informații, ne-a oferit, de asemenea, o imagine pe care fiecare dintre noi o cunoștea, dar a fost reconfirmată, a unor legături și influențe care au determinat favorizarea unui anume mod de a se continua discuțiile legate de vânzarea activelor de la „Nicolina”, un mod care, în niciun caz, nu a fost normal, pentru că finalitatea este cea pe care o știți cu toții și o aveți în raportul pe care dumneavoastră l-ați primit la casete.
O să fac referire la un ultim aspect, pentru că una dintre firmele respective, care a cumpărat un activ și l-a achitat integral, anul trecut reușea să cumpere creanțe ale Societății „Nicolina”, încheia un contract la începutul acestui an, în ianuarie, asta deși societatea respectivă își schimbase acționariatul, 97% fiind deținut de o altă societate, care reprezenta același grup de interese și care avea o datorie neplătită de peste 8 milioane de euro la statul român, de fapt la Societatea „Nicolina”.
Îmi cer scuze dacă am căutat să sintetizez, dar nu reușesc mai puțin, vreau să vă spun că vă rog să citiți acest raport. În fapt, concluziile finale ale noastre, ale comisiei, presupun următoarele aspecte: autoritățile statului nu au colaborat în așa fel încât să se adopte cele mai bune soluții. Chiar reglementările care le guvernează funcționalitatea nu clarifică responsabilitățile persoanelor implicate decizional, ceea ce explică de ce, în ultimii 20 de ani, privatizările sau vânzările de active nu au permis, în cea mai mare parte a cazurilor, păstrarea unor capacități de producție și de ce industria românească și-a pierdut de multe ori posibilitatea de a-și păstra domenii de absolută necesitate în contextul economic actual.
Dacă legislația ar fi permis AVAS să aibă atribuții care să permită o selectivitate mai bună asupra societăților care au cumpărat active industriale, transferul acestor active către proprietatea privată ar fi permis păstrarea unor capacități de producție și modernizarea acestora, și nu transformarea lor în obiective de interes imobiliar, care de cele mai multe ori au ascuns în spate și elemente de ilegalitate sau chiar corupție.
În cazul SC „Nicolina” – SA Iași, Comisia de anchetă parlamentară a confirmat existența unor aspecte ce pot fi considerate nereguli și ilegalități, de altfel confirmate în limitele competențelor și obiectivelor verificate și de rapoartele Direcției de control din cadrul AVAS și de raportul Curții de Conturi a României.
Prin urmare, propunerile Comisiei parlamentare de anchetă sunt: considerăm că se impune înaintarea acestui raport către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv la Direcția Generală Anticorupție, pentru continuarea verificărilor și extinderea perioadei de analiză, până în anul 2002, în vederea stabilirii tuturor persoanelor ce au săvârșit fapte de natură penală.
Facem precizarea că nu ne referim doar la suspiciunea de abuz în serviciu al administratorilor și directorilor generali, ci și la posibila complicitate a unor decizionali din AVAS în vederea săvârșirii de infracțiuni.
A. Solicităm acestor instituții analizarea legalității rambursărilor de TVA, aflate în directă legătură cu toate transferurile patrimoniale corespunzătoare activelor Societății „Nicolina”, precum și transferurile de resurse financiare din afara țării, prin intermediul unor firme off-shore, către firmele interesate de achiziția activelor și pasivelor Societății „Nicolina”. B. Transmiterea raportului către Guvernul României, pentru realizarea unui audit de sistem în ceea ce privește disfuncțiile evidente de corelare a datelor și deciziilor autorităților statului, în cazul Societății „Nicolina” – SA, autoritățile care nu au avut o imagine completă asupra detaliilor fiind AVAS, structurile subordonate ANAF, din județul Iași, Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, corespunzător monitorizării fraudelor.
Este, de asemenea, necesară efectuarea unor verificări asupra motivelor care au stat la baza lipsei unor măsuri de valorificare a observațiilor din notele de control din cadrul AVAS.
C. Solicităm verificări din partea Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la modul în care a fost analizat dosarul penal nr. 195/P/2005.
O să fac ultima precizare: monitorizarea situației infracționale de la „Nicolina” necesită un mesaj care trebuie să fie spus de la acest microfon. Este inadmisibil ca, la nivelul Iașului, instituții abilitate să nu efectueze controalele așa cum trebuie.
La Societatea „Nicolina” s-a ajuns într-o situație absolut hilară: una dintre cele două societăți private, care a cumpărat active, și-a permis să ridice utilaje, chiar dacă nu le plătise, și să vrea să le exporte în Polonia. A fost oprită de Garda Financiară, întoarsă înapoi, s-au montat înapoi utilajele și, cu toate acestea, niciuna din instituțiile din Iași nu a văzut ceea ce este evident de la o poștă, și anume: tentativa de furt, tentativă de furt care a fost ascunsă în spatele unui text foarte scurt, prin care Garda Financiară dădea de înțeles că, de fapt, facturile ar fi fost întocmite perfect legal și nu observa faptul că nu erau respectate condiții contractuale, care însemnau sume foarte mari – era vorba de peste 8 milioane de euro neplătite, și neplătite, de fapt, nici astăzi. Unul dintre dosare a fost deschis ca urmare a unui raport, ca urmare a unei sesizări din partea Gărzii Financiare, încă din 2004, pentru că peste 8 miliarde de lei vechi au fost distribuiți sub formă de profit pe facturi nereale. Sesizarea Gărzii Financiare s-a transformat în dosar penal.
AVAS-ul a solicitat verificări suplimentare, s-a efectuat chiar un audit suplimentar, care a reconfirmat aceleași valori și aceleași plăți de valori fictive din profit, adică dividende fictive, și deși s-au întâmplat toate acestea și exista dosar penal, nimeni nu a informat nici măcar Comisia de anchetă asupra faptului că dosarul penal era închis, Garda Financiară a tăcut. Mai mult, Garda Financiară, în momentul în care a primit „NUP” de la Parchetul de pe lângă Tribunalul din Iași, nu a făcut gestul perfect regulamentar de a contesta și de a-și apăra propria poziție, acoperind de altfel un dosar care a fost redeschis ca urmare a intervențiilor Comisiei parlamentare de anchetă. Din păcate, nici Parchetul de pe lângă Tribunalul din Iași nu ne-a dat un răspuns clar.
Noi am respectat independența justiției și am căutat să colaborăm doar pentru a clarifica suspiciunile pe care le avea comisia, dar, din păcate, inclusiv Parchetul de pe lângă Tribunalul din Iași nu ne-a dat, nu ne-a pus la dispoziție documentele care să ne clarifice ce anume au avut dumnealor în vedere atunci când nu au luat în considerație acea diferență de peste 8 miliarde de lei vechi, încă din anul 2004.
Pe scurt, eu vă mulțumesc pentru atenție. Vă rog să citiți cu atenție acest raport, pentru că, din punctul nostru de vedere, acest raport este unul care poate fi aplicat la orice
întreprindere din această țară, acolo unde, din păcate, finalitatea a fost de tip imobiliar, acolo unde, din păcate, de multe ori, decizionali din cadrul AVAS nu au monitorizat să vadă dacă s-au respectat niște condiții, acolo unde, din păcate, directori generali sau membri ai Consiliului de Administrație au preferat ca, în loc să păstreze o capacitate de producție, s-o distrugă.
Societatea „Nicolina” se află astăzi într-un punct critic și sper ca intervenția pe care o s-o aibă autoritățile statului să permită clarificarea situației ei.
Vreau să vă spun că de 4 ani de zile la această societate organismele statului sunt inerte, nu a existat nicio atitudine fermă de clarificare a tuturor acestor situații, nici măcar în această perioadă de timp, și nu este vorba de intervenții de altă factură, decât de monitorizarea propriilor decizii, propriilor mandate date pentru vânzarea unor active, de monitorizarea unor contracte care au fost încheiate cu totul și cu totul diferit față de cum ar fi trebuit, de monitorizarea faptului că transferurile de bani, în cazul Societății „Nicolina”, pentru toate plățile care s-au efectuat, au venit de la offshore-uri din Cipru, numele unui asemenea off-shore care a efectuat transferul este „Dream Catcher Ltd”, adică un fel de „prinzător de vise SRL”, toate sumele respective s-au constituit, de fapt, în resursa financiară, care ar fi trebuit să permită acelor interese private să-și dezvolte, evident, interesele dumnealor imobiliare.
Nu este nicio problemă în ceea ce privește interesul dumnealor, dacă își respectă condițiile încheiate inițial și dacă respectă, în același timp, ceea ce înseamnă o întreprindere care încă nu a dispărut.
Vă mulțumesc.
Potrivit prevederilor art. 115 din regulamentul nostru, al Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență. Trecem la dezbaterea proiectului și invit inițiatorul. Aveți cuvântul.
**Domnul Dănuț Apetrei** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale_ **:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Evident, membrii grupului nostru parlamentar vor vota conform convingerilor proprii și o să avem câteva observații la articolele respective, unde credem și noi că sunt niște probleme.
Vă rog.
Aveți cuvântul.
## **Doamna Ioana Ciocoiu** _**–** director în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**
## Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Proiectul de lege are ca obiectiv general stabilirea cadrului financiar general pentru gestionarea asistenței financiare nerambursabile alocată României pentru obiectivul convergent al politicii de coeziune a Uniunii Europene.
Sunt reglementate, în principal, următoarele aspecte: redefinirea bugetului diferitelor categorii de cheltuieli aferente proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile, respectiv instrumente structurale, luând în considerare prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2009; includerea în conturile de venit ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, precum și ale bugetelor locale a sumelor rambursate aferente cheltuielilor eligibile, sume aferente fondurilor care se rambursează de la Uniunea Europeană; susținerea unor categorii de beneficiari, prin restituirea de la bugetul de stat a contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătită de beneficiar, taxă pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor eligibile, accelerarea absorbției instrumentelor structurale prin acordarea de prefinanțare către beneficiari, inclusiv către cei din mediul privat, includerea unor prevederi referitoare la proiectele implementate în parteneriat.
Ordonanța de urgență abrogă prevederile Ordonanței Guvernului nr. 29/2009 și nu prezintă impact financiar asupra bugetului general consolidat.