16. Monica Maria Iacob-Ridzi

Obiectul Óntreb„rii:

Capacitatea Sistemului Hidroenergetic Por˛ile de Fier de a atenua efectele inunda˛iilor pe cursul inferior al Dun„rii

Logica acestei Óntreb„ri este una c‚t se poate de simpl„: Dun„rea este cel mai lung fluviu al Europei. Cursul s„u inferior, de debit maxim, str„bate C‚mpia Rom‚n„, caracterizat„ prin altitudini mici. Este zona Ón care apele, sc„pate din Óndiguirile vechi, subdimensionate ∫i nesigure, fac revagii, inund‚nd suprafe˛e Óntinse, Ón ciuda efortului eroic al popula˛iei ∫i autorit„˛ilor.

Spre compara˛ie, aduc Ón discu˛ie un exemplu arhicunoscut. Nilul este cel mai lung fluviu al planetei. Cursul s„u inferior spal„ Egiptul. Vreme de milenii, Ón fiecare an, cu o regularitate de ceasornic, Nilul inunda zone de mari dimensiuni din Egiptul de Jos. Cele mai importante repere cronologice ale vechiului calendar egiptean erau legate de cotele apelor Nilului.

Aceast„ situa˛ie s-a schimbat fundamental odat„ cu construirea barajului de la Assuan. Aceast„ investi˛ie uria∫„ are dou„ func˛iuni esen˛iale: asigur„ aproape Ón totalitate necesarul de electricitate al ˛„rii ∫i fere∫te Egiptul de inunda˛ii. Ipotezele de proiectare au fost pe deplin confirmate de practica ulterioar„. De la ridicarea barajului, Egiptul, proverbial prin Potop ∫i marile sale v„rs„ri de ape, nu a mai Ónregistrat inunda˛ii. Sistemul Hidroenergetic de la Assuan controleaz„ ∫i regleaz„ debitul cursului inferior, astfel Ónc‚t acesta nu mai reprezint„ un pericol. C‚nd Óncepe sezonul ploios Ón Africa ecuatorial„ ∫i debitul Nilului cre∫te brusc, surplusul de ap„ este stocat Ón lacul de acumulare.

Sistemul Hidroenergetic de la Por˛ile de Fier este cea mai mare construc˛ie de acest fel din Europa. Œn spatele celor dou„ baraje se g„sesc sute de mii de hectare de luciu de ap„. Capacitatea acestei investi˛ii de a stoca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/7.VII.2006 apele fluviului este imens„. ™i totu∫i, la inunda˛iile catastrofale ∫i previzibile din acest an, sistemul de la Por˛ile de Fier a jucat un rol nesemnificativ.

De ce C‚mpia Nilului poate fi ap„rat„ eficient de inunda˛ii printr-un sistem hidroenergetic, iar C‚mpia Rom‚n„ nu?

Desigur, se poate invoca faptul c„ debitele Nilului variaz„ periodic, dup„ ni∫te reguli aproape matematice. Dun„rea se revars„ mult mai rar ∫i neregulat.

Dar nu putem spune c„ debitele mari ale Dun„rii din acest an au fost o surpriz„. Era cunoscut„ cantitatea mare de z„pad„ acumulat„ Ón timpul iernii pe Óntreaga suprafa˛„ a bazinului hidrografic al fluviului. Meteorologia a devenit o ∫tiin˛„ Ón adev„ratul sens al cuv‚ntului, iar meteorologii din toate ˛„rile dun„rene au atras aten˛ia c„ Dun„rea va cre∫te periculos cu o lun„ Ónainte.

Œn Egipt, Ónainte de cre∫terea periodic„ a Nilului, nivelul apei din lacul de acumulare este astfel cobor‚t Ónc‚t surplusul de debit al fluviului s„ fie re˛inut Ón mod controlat. La Assuan, pentru a preÓnt‚mpina inunda˛iile, lacul din spatele barajului este special preg„tit: are cel mai sc„zut nivel ∫i poate s„ acumuleze viitura. Or, la noi, Ón vreme ce viitura era pe drum, dar Ónc„ departe de Rom‚nia, lacul de la Por˛ile de Fier era plin!