Stenogramă plen

Con˛inutul Óntreb„rii:

Modul gre∫it de aplicare a Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri, aprobat prin Legea nr. 189/2000, aspect semnalat de numitul Barazsuly Czintus Emil, cet„˛ean rom‚n, domiciliat Ón Cluj-Napoca, jude˛ul Cluj.

Din documentele viz‚nd solicitarea drepturilor prev„zute de actele normative Ón cauz„ — documente pe care le anexez prezentei Óntreb„ri — reiese c„ pe baza acelora∫i acte depuse s-au emis dou„ decizii contradictorii. Este vorba despre cererile depuse de c„tre sus-numitul, respectiv de fratele acestuia, Barazsuly Czintus Anton.

Actele anexate arat„ c„, dac„ Ón cazul fratelui s-a admis cererea formulat„ (Hot„r‚rea nr. 21.10.2004), Ón cazul petentului Casa Jude˛ean„ de Pensii Cluj a hot„r‚t respingerea cererii, argument‚nd hot„r‚rea Ón felul urm„tor: îSitua˛ia petentului nu face obiectul Legii nr. 189/2000, Óntruc‚t localitatea de unde a avut loc a∫a-zisul refugiu era Ón Rom‚nia, deci nu exist„ motivul persecu˛iei etnice“ (Hot„r‚rea nr. 16.290 din 23.02.2005).

deputat

Nr. 1.052A/14.02.2006

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/7.VII.2006 Œntrebare: Av‚nd Ón vedere c„ avem de-a face cu refuzul nelegal al drepturilor — dup„ cum v-am atras aten˛ia cu o alt„ ocazie —, bazat pe o argumenta˛ie fals„, ∫i lu‚nd Ón considerare ∫i cele dou„ decizii care se contrazic, cum vede˛i rezolvarea acestei situa˛ii? Care este punctul de vedere al ministerului Ón leg„tur„ cu acest aspect?

Solicit r„spuns Ón scris.

Máté András Levente, deputat

Nr. 1.137A/28.02.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

## Situa˛ia locuin˛elor afectate de inunda˛ii Domnule ministru,

Ploile din ultimele s„pt„m‚ni au provocat pagube Ónsemnate Ón comuna Tigveni, jude˛ul Arge∫. Astfel, 20 de locuin˛e de pe raza comunei au fost afectate de inunda˛ii, dintre acestea un num„r de 5 fiind Ón pericol s„ se pr„bu∫easc„. De asemenea, cinci drumuri comunale au fost afectate, fiind Ón aceast„ clip„ impracticabile.

V„ adresez pe aceast„ cale rug„mintea de a v„ acorda tot sprijinul pentru refacerea zonelor afectate de inunda˛ii.

Av‚nd Ón vedere cele prezentate mai sus, v„ rog, domnule ministru, s„-mi expune˛i punctul dumneavoastr„ de vedere pentru reglementarea acestei probleme.

V„ asigur, domnule ministru, de Óntreaga mea disponibilitate de a m„ implica Ón refacerea zonelor afectate.

V„ mul˛umesc anticipat pentru sprijinul dumneavoastr„. Solicit r„spuns Ón scris.

## Cristian Alexandru Boureanu,

deputat

Nr. 1.262A/2.03.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

## Situa˛ia educa˛iei Domnule ministru,

Comunitatea European„ este caracterizat„ de un mediu dinamic, performant, care genereaz„ un nou mod de coeziune social„, un nou mod de a tr„i, de a lucra, de a Ónv„˛a. Upgradarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt trebuie s„ cuprind„ ∫i o component„ foarte important„ sau, mai bine zis, de baz„, aceea a valorilor, deoarece o Rom‚nie solid cl„dit„ interior se face cre‚nd o resurs„ uman„ la fel de solid„ ∫i performant„, ceea ce presupune schimbarea urgent„ a infrastructurii mentalului nostru social, astfel Ónc‚t cerin˛ele europene s„ nu fie o povar„, ci doar pa∫i normali spre sistemul Comunit„˛ii Europene.

Pentru realizarea acestui proiect, care este proiectul nr. 1 Ón Rom‚nia, educa˛ia, se impun urm„toarele Óntreb„ri:

1. Ce se inten˛ioneaz„ cu inspectoratele ∫colare, at‚ta timp c‚t nu Ó∫i mai au obiectul, exist‚nd agen˛ii pentru audit educa˛ional?

2. C‚nd se va instaura obligativitatea auditului extern al unit„˛ilor ∫colare, pentru a trece de nivelul Ón care noi pe noi ne control„m?

3. C‚nd se va efectua un audit extern al examenelor na˛ionale?

4. Ce se Ónt‚mpl„ cu examenul de bacalaureat, at‚ta timp c‚t este irelevant ∫i nu este luat Ón considerare de c„tre majoritatea universit„˛ilor care organizeaz„ examen de admitere?

5. De ce elevii trebuie s„ fac„ peste 12 materii, chiar 17, ajung‚nd s„ se cumuleze peste 33 de ore s„pt„m‚nal?

6. Care este num„rul materiilor ∫i num„rul orelor de studiu Ón fiecare stat membru al Uniunii Europene, Ón compara˛ie cu cel din Rom‚nia?

V„ mul˛umesc.

Men˛ionez c„ doresc r„spunsul Ón scris.

Dan ™tefan Motreanu, deputat

Nr. 1.274A/22.03.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

## Informatizarea Ónv„˛„m‚ntului

## Domnule ministru,

Un sistem de Ónv„˛„m‚nt performant necesit„ implementarea unor tehnici de studiu moderne ∫i folosirea Ón sistemul de educa˛ie a noilor tehnologii utilizate Ón Óntreaga lume. La momentul ader„rii la Uniunea European„ absolven˛ii trebuie s„ fac„ fa˛„ concuren˛ei existente pe pia˛a european„ a locurilor de munc„. Pentru acest lucru, e necesar ca, pe l‚ng„ informa˛iile teoretice, elevii s„-∫i Ónsu∫easc„ tehnicile de utilizare a resurselor tehnice moderne. Œn acest sens, v„ Óntreb:

1. Care este la momentul actual nivelul de informatizare Ón mediul rural?

2. Care sunt etapele proiectului educa˛ional AEL elaborat de SIVECO Rom‚nia ∫i care este stadiul actual al proiectului?

3. Care este bugetul acestui contract ∫i care sunt eventualele rectific„ri pentru probleme excep˛ionale/neprev„zute ale bugetului?

V„ mul˛umesc.

Men˛ionez c„ doresc r„spunsul Ón scris.

Monica Mihaela ™tirbu,

deputat

Nr. 1.278A/22.032006

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/7.VII.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

V„ solicit, domnule pre∫edinte, s„ preciza˛i motivele pentru care Casa Jude˛ean„ de Asigur„ri de S„n„tate Cluj nu a Óncheiat contract de furnizare de servicii medicale cu Sec˛ia clinic„ de medicin„ a muncii din cadrul Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Cluj, av‚nd Ón vedere c„ Ón aceast„ sec˛ie, p‚n„ la stabilirea diagnosticului, sunt interna˛i ∫i pacien˛i cu suspiciuni de boli profesionale sau boli legate de profesie.

Ca urmare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 171/2005, finan˛area unit„˛ilor de acest profil se face, Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2006, din fondul de boli profesionale ∫i accidente de munc„, gestionat de c„tre Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, pentru cazurile confirmate ca boli profesionale.

Mai precizez faptul c„ angaja˛ii Sec˛iei clinice de medicin„ a muncii din cadrul Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Cluj nu ∫i-au primit salariile din luna ianuarie 2006.

Se solicit„ r„spuns scris.

Mircia Giurgiu, deputat

Nr. 1.294A/28.03.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

## Domnule pre∫edinte,

Ca urmare a unei interpel„ri adresate Secretariatului General al Guvernului referitoare la finan˛area din bani publici a unor O.N.G.-uri, am fost informat c„ nu toate O.N.G.-urile primesc bani prin sus-numitul secretariat, ci ∫i prin alte institu˛ii ale statului.

A∫ vrea s„ ∫tiu:

1. dac„ Ón urma controalelor efectuate ave˛i o situa˛ie clar„ a tuturor O.N.G.-urile care primesc aloca˛ii din fonduri publice;

2. dac„ banii publici sunt cheltui˛i Ón mod legal, cu destina˛ia pentru care au fost aloca˛i;

3. dac„ dubla finan˛are a unor O.N.G.-uri este legal„ (ca Ón cazul Funda˛iei îComunitas“, finan˛at„ Ón 2005 cu peste 58 de miliarde, care a mai primit 7,3 miliarde pentru U.D.M.R., ele fiind una ∫i aceea∫i persoan„ juridic„ a minorit„˛ii maghiare din Rom‚nia!).

De asemenea, vreau s„ ∫tiu dac„ sumele primite din bani publici de cet„˛eanul Radu Duda, ca reprezentant special al Rom‚niei pe l‚ng„ U.E., de aproximativ 3,5 miliarde Ón 2005, s-au cheltuit conform legii.

Pentru un num„r mare de O.N.G.-uri, Secretariatul General al Guvernului nu mi-a precizat sumele alocate Ón 2005 ∫i 2006, a∫a cum am cerut, prin urmare nu cunosc suma total„ alocat„. Pentru altele Óns„, mi s-a precizat c„ suma alocat„ Ón 2005 a fost de aproximativ 300 de miliarde ROL, iar Ón 2006 este de aproximativ 400 de miliarde ROL.

Cu mul˛umiri anticipate.

Solicit r„spunsul dumneavoastr„ Ón scris.

prof. Costache Mircea, deputat

Nr. 1.326A/30.03.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

## Domnule pre∫edinte,

Din punctul meu de vedere, C.N.S.A.S. este o institu˛ie parazitar„ ∫i bugetivor„, care consum inutil fonduri publice Ónsemnate, la 16 ani de la revolu˛ie. Œn acela∫i timp, unii membri ai Colegiului C.N.S.A.S. au venit Ón repetate r‚nduri la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii a Camerei Deputa˛ilor cu reclama˛ii la adresa unor angaja˛i ai C.N.S.A.S. care cheltuiau bani publici, f„r„ s„ respecte legile privitoare la achizi˛ii publice. La un moment dat, ei ne-au f„cut cunoscute cheltuielile ilegale pentru achizi˛ionarea cu 1,5 milioane de dolari a unui sistem de supraveghere video ∫i alte consumuri de combustibil etc., etc.

Am vrea s„ ∫tim, prin urmare, care au fost rezultatele controalelor dispuse de Curtea de Conturi ∫i cu ce rezultate, av‚nd Ón vedere c„ luni ∫i chiar ani de zile C.N.S.A.S. nu se putea Óntruni din cauza certurilor interne ∫i nu desf„∫oar„ activitatea legal„ pentru care fusese Ónfiin˛at ∫i bugetat.

Cu mul˛umiri anticipate.

Solicit r„spunsul dumneavoastr„ Ón scris.

prof. Costache Mircea, deputat

Nr. 1.327A/30.03.2006

Obiectul Óntreb„rii:

Redeven˛a de utilizare a resurselor minerale Stimate domnule ministru,

Av‚nd Ón vedere nemul˛umirea autorit„˛ilor locale fa˛„ de faptul c„ redeven˛a de utilizare a resurselor minerale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/7.VII.2006 este Óncasat„ Ón Óntregime la nivel central ∫i comunit„˛ile locale nu beneficiaz„ direct de aceste bunuri, v„ solicit r„spuns la urm„toarea Óntrebare:

Care este contribu˛ia la bugetul de stat a redeven˛ei pentru utilizarea ∫i exploatarea resurselor minerale ∫i modul Ón care aceasta este utilizat„?

Solicit r„spuns Ón scris ∫i oral.

## Vasile Filip Soporan,

deputat

Nr. 1.404A/12.04.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

Sesiz„ri privind egalitatea de ∫anse ∫i tratament Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ m„ informa˛i Ón leg„tur„ cu situa˛ia desf„∫ur„rii anchetelor efectuate de institu˛ia dumneavoastr„, precum ∫i cu m„surile luate cu privire la sesiz„rile f„cute de cet„˛enii jude˛ului Boto∫ani Ón ceea ce prive∫te Ónc„lc„rile principiului egalit„˛ii de ∫anse ∫i tratament.

V„ mul˛umesc.

Doina Mic∫unica Dre˛canu, deputat

Nr. 1.406A/12.04.2006

## Subiectul Óntreb„rii:

Termen de acordare desp„gubiri Domnule ministru,

Prin Legea nr. 9/1998 privind compensa˛iile cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, s-au acordat desp„gubiri b„ne∫ti unor cet„˛eni pentru anumite bunuri trecute Ón proprietatea statului bulgar.

De∫i au primit prima tran∫„ din aceste desp„gubiri, Ón procent de 40%, a doua tran∫„ Ónt‚rzie s„ apar„.

V„ rog s„ Ómi comunica˛i termenul de acordare a sumelor r„mase ∫i, de asemenea, o dat„ concret„ de acordare a acestor sume pentru cet„˛enii din documentele ata∫ate.

V„ trimit ata∫at ordinul de validare al Comisiei Municipiului Bucure∫ti prin care cet„˛enii antemen˛iona˛i primesc dreptul la aceste compensa˛ii b„ne∫ti.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris.

Horea Dorin Uioreanu, deputat

Nr. 1.421A/19.04.2006

## Subiectul Óntreb„rii:

## Obiectul Óntreb„rii:

Rezolvarea unor sesiz„ri primite de C.N.C.D.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ m„ informa˛i Ón leg„tur„ cu situa˛ia desf„∫ur„rii anchetelor efectuate de institu˛ia dumneavoastr„, precum ∫i cu m„surile luate cu privire la sesiz„rile f„cute de dna Mariana Ursuleanu, din Boto∫ani, privind desfacerea contractului de munc„ de c„tre B.R.D. — S.G. la Ómplinirea v‚rstei de 50 de ani.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spunsul scris.

Doina Mic∫unica Dre˛canu,

deputat

Garan˛iile solicitate de c„tre îDistrigaz Sud“ — S.A. Domnule pre∫edinte,

V„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ numero∫i cet„˛eni mi s-au adresat sesiz‚nd o practic„, deja curent„, utilizat„ de îDistrigaz Sud“ — S.A. Ón rela˛ia cu consumatorii. Astfel, conform contractului, Ón cazul Ón care un abonat nu achit„ Ón termen de 30 de zile contravaloarea gazelor consumate, acesta este debran∫at. Pentru a fi rebran∫at la instala˛ia de furnizare a gazelor naturale, abonatul este obiligat s„ achite dou„ taxe:

— o tax„ de rebran∫are (perfect normal ∫i corect);

— o garan˛ie Ón favoarea îDistrigaz Sud“ — S.A., a c„rei valoare difer„ Ón func˛ie de m„rimea facturii neachitate, dar a c„rei medie este de 2.500.000 lei. Aceast„ sum„ este solicitat„ ∫i Óncasat„ de furnizor ca o garan˛ie pentru situa˛ia Ón care, pe viitor, abonatul va recidiva ∫i va Ónt‚rzia din nou cu plata facturilor. Plata acestei garan˛ii nu exonereaz„ abonatul de plata penalit„˛ilor pentru Ónt‚rziere, a∫a cum prevede contractul cu îDistrigaz Sud“ — S.A.

Deci practic îDistrigaz Sud“ — S.A. solicit„ ∫i Óncaseaz„ de la unii abona˛i o garan˛ie pe care o capitalizeaz„ Ón fondurile proprii ∫i care nu aduce nici un fel de beneficii abonatului. Acesta nu prime∫te dob‚nda

Nr. 1.407A/12.04.2006

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/7.VII.2006 pentru banii bloca˛i ∫i nici nu este scutit de plata unor penaliz„ri pe care îDistrigaz Sud“ — S.A. le-ar putea Óncasa direct din fondul de garan˛ie astfel creat, Ón vreme ce furnizorul Ó∫i majoreaz„ abuziv fondul de rulment ∫i Óncaseaz„ dob‚nda aferent„ depozitului.

Fa˛„ de aceste aspecte, v„ rog a-mi comunica dac„ aceast„ practic„ se Óncadreaz„ Ón normele legale ∫i nu constituie o practic„ monopolist„.

Solicit r„spuns scris.

Cu stim„,

## Ioan Dumitru Puchianu,

deputat

Nr. 1.440A/25.04.2006

Subiectul Óntreb„rii: Ini˛iativa legislativ„ Domnule ministru,

Œn data de 22.03.2006, am depus propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 84 din 24 iulie 1995, Legea Ónv„˛„m‚ntului, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, cu nr. de Ónregistrare la Camera Deputa˛ilor PI-x 203/22.03.2006.

Ini˛ial, punctul de vedere al Guvernului a fost favorabil, dar cu amendamente. Cu toate c„ am respectat acest punct de vedere ∫i am modificat proiectul Ón consecin˛„, Guvernul a ales totu∫i s„ nu sus˛in„ propunerea legislativ„.

Œn cazul Ón care considera˛i c„ sunt necesare ∫i alte modific„ri, v„ rug„m s„ ni le comunica˛i punctual ∫i vom respecta punctul dumneavoastr„ de vedere.

Consider c„ este absolut necesar s„ avem o colaborare mai str‚ns„ ∫i mai eficient„, av‚nd Ón vedere faptul c„ deputa˛ii, Ón calitate de reprezentan˛i ai electoratului, reprezint„ principalii ini˛iatori de proiecte legislative.

Solicit r„spuns scris.

Cu stim„,

Gabriel Sandu, deputat

Nr. 1.520A/10.05.2006

## Obiectul Óntreb„rii: Interceptarea convorbirilor telefonice Domnule director,

S„pt„m‚na trecut„, cineva — probabil un reprezentant al unui grup interesat Ón men˛inerea unei anomalii Ón Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea camerelor de comer˛ ∫i industrie ∫i care nu agreeaz„ proiectul de

modificare a acestei legi, la care sunt coautor — a postat pe internet o a∫a-zis„ stenogram„ a unei presupuse convorbiri telefonice dintre subsemnatul ∫i senatorul P.N.L. Viorel Arion. Respectiva stenogram„ a fost preluat„ ∫i publicat„ ∫i de un cotidian central. f n‚nd cont c„ este vorba de o situa˛ie atipic„ ∫i c„ prin mijloace uzuale este foarte dificil s„ demonstrez c„ respectiva convorbire telefonic„ nu a avut loc, v„ Óntreb:

Subsemnatul ∫i/sau colegul meu Viorel Arion ne afl„m cumva Ón aten˛ia serviciilor secrete ∫i, drept consecin˛„, s-a luat m„sura intercept„rii posturilor telefonice?

Dac„ ne afl„m Ón aceast„ situa˛ie, atunci v„ solicit s„ explica˛i care sunt motivele pentru care suntem Ón aten˛ia serviciilor secrete, din moment ce nici unul dintre noi nici nu a avut ∫i nu are probleme cu justi˛ia, ∫i nici nu am ac˛ionat Ómpotriva prevederilor Legii siguran˛ei na˛ionale. Solicit r„spuns scris.

Ovidiu Ioan Silaghi, deputat

Nr. 1.527A/10.05.2006

Obiectul Óntreb„rii:

Capacitatea Sistemului Hidroenergetic Por˛ile de Fier de a atenua efectele inunda˛iilor pe cursul inferior al Dun„rii

Logica acestei Óntreb„ri este una c‚t se poate de simpl„: Dun„rea este cel mai lung fluviu al Europei. Cursul s„u inferior, de debit maxim, str„bate C‚mpia Rom‚n„, caracterizat„ prin altitudini mici. Este zona Ón care apele, sc„pate din Óndiguirile vechi, subdimensionate ∫i nesigure, fac revagii, inund‚nd suprafe˛e Óntinse, Ón ciuda efortului eroic al popula˛iei ∫i autorit„˛ilor.

Spre compara˛ie, aduc Ón discu˛ie un exemplu arhicunoscut. Nilul este cel mai lung fluviu al planetei. Cursul s„u inferior spal„ Egiptul. Vreme de milenii, Ón fiecare an, cu o regularitate de ceasornic, Nilul inunda zone de mari dimensiuni din Egiptul de Jos. Cele mai importante repere cronologice ale vechiului calendar egiptean erau legate de cotele apelor Nilului.

Aceast„ situa˛ie s-a schimbat fundamental odat„ cu construirea barajului de la Assuan. Aceast„ investi˛ie uria∫„ are dou„ func˛iuni esen˛iale: asigur„ aproape Ón totalitate necesarul de electricitate al ˛„rii ∫i fere∫te Egiptul de inunda˛ii. Ipotezele de proiectare au fost pe deplin confirmate de practica ulterioar„. De la ridicarea barajului, Egiptul, proverbial prin Potop ∫i marile sale v„rs„ri de ape, nu a mai Ónregistrat inunda˛ii. Sistemul Hidroenergetic de la Assuan controleaz„ ∫i regleaz„ debitul cursului inferior, astfel Ónc‚t acesta nu mai reprezint„ un pericol. C‚nd Óncepe sezonul ploios Ón Africa ecuatorial„ ∫i debitul Nilului cre∫te brusc, surplusul de ap„ este stocat Ón lacul de acumulare.

Sistemul Hidroenergetic de la Por˛ile de Fier este cea mai mare construc˛ie de acest fel din Europa. Œn spatele celor dou„ baraje se g„sesc sute de mii de hectare de luciu de ap„. Capacitatea acestei investi˛ii de a stoca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/7.VII.2006 apele fluviului este imens„. ™i totu∫i, la inunda˛iile catastrofale ∫i previzibile din acest an, sistemul de la Por˛ile de Fier a jucat un rol nesemnificativ.

De ce C‚mpia Nilului poate fi ap„rat„ eficient de inunda˛ii printr-un sistem hidroenergetic, iar C‚mpia Rom‚n„ nu?

Desigur, se poate invoca faptul c„ debitele Nilului variaz„ periodic, dup„ ni∫te reguli aproape matematice. Dun„rea se revars„ mult mai rar ∫i neregulat.

Dar nu putem spune c„ debitele mari ale Dun„rii din acest an au fost o surpriz„. Era cunoscut„ cantitatea mare de z„pad„ acumulat„ Ón timpul iernii pe Óntreaga suprafa˛„ a bazinului hidrografic al fluviului. Meteorologia a devenit o ∫tiin˛„ Ón adev„ratul sens al cuv‚ntului, iar meteorologii din toate ˛„rile dun„rene au atras aten˛ia c„ Dun„rea va cre∫te periculos cu o lun„ Ónainte.

Œn Egipt, Ónainte de cre∫terea periodic„ a Nilului, nivelul apei din lacul de acumulare este astfel cobor‚t Ónc‚t surplusul de debit al fluviului s„ fie re˛inut Ón mod controlat. La Assuan, pentru a preÓnt‚mpina inunda˛iile, lacul din spatele barajului este special preg„tit: are cel mai sc„zut nivel ∫i poate s„ acumuleze viitura. Or, la noi, Ón vreme ce viitura era pe drum, dar Ónc„ departe de Rom‚nia, lacul de la Por˛ile de Fier era plin!

Desigur, se pot invoca o serie de argumente. Sistemul de la Por˛ile de Fier apar˛ine, Ón egal„ m„sur„, Rom‚niei ∫i Iugoslaviei. Func˛iunea principal„ a sistemului este producerea de electricitate. Golind for˛at lacul, s-ar fi dus pe apa s‚mbetei mii de megawa˛i, ai no∫tri ∫i ai s‚rbilor, dar era un caz de for˛„ major„, erau Ón joc sute de localit„˛i, zeci de mii de case ∫i sute de mii de hectare de culturi agricole din Rom‚nia ∫i Bulgaria. Era Ón joc tot cursul inferior al Dun„rii. Cu siguran˛„, o reglare inteligent„ a debitelor prin intermediul Sistemului Hidroenergetic de la Por˛ile de Fier ar fi fost o solu˛ie mult mai eficient„ dec‚t aruncarea de saci cu nisip din elicoptere, spectacol mediatic plin de patetism, dar jalnic Ón ce prive∫te efectele.

Dun„rea nu poate fi oprit„ cu saci de nisip, domnule prim-ministru, motiv pentru care v„ rog s„ ne r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri punctuale:

1. Care este capacitatea total„ de stocare a Sistemului Hidroenergetic Por˛ile de Fier I ∫i Por˛ile de Fier II? C‚te milioane de metri cubi de ap„ se pot opri acolo ∫i ce pondere reprezint„ volumul stocat Ón debitul curent al Dun„rii?

2. Ce rol joac„ Sistemul Hidroenergetic Por˛ile de Fier Ón Strategia de combatere ∫i prevenire a inunda˛iilor pe cursul inferior al Dun„rii?

Solicit r„spuns scris.

## Obiectul Óntreb„rii:

Responsabilitatea Guvernului de a asigura sinistra˛ilor din zonele inundate tot sprijinul pentru reconstruc˛ia caselor ∫i refacerea infrastructurii localit„˛ilor afectate

™tiut fiind faptul c„ situa˛ia sinistra˛ilor din zonele inundate este ∫i Ón prezent delicat„ ∫i av‚nd Ón vedere c„ via˛a ∫i s„n„tatea sinistra˛ilor, asigurarea unor condi˛ii de trai decente Ón condi˛ii de calamitate, refacerea infrastructurii ∫i sprijinul pentru reconstruirea caselor trebuie s„ reprezinte o prioritate pentru Guvernul pe care-l conduce˛i, v„ rog s„-mi preciza˛i care este situa˛ia de fapt Ón zonele calamitate ∫i cum gestiona˛i Ón prezent aceast„ criz„.

V„ mul˛umesc.

Solicit„m r„spuns Ón scris ∫i verbal.

Petru C„lian, deputat

Nr. 1.636A/29.05.2006

Obiectul Óntreb„rii:

Situa˛ia precar„ a infrastructurii rutiere Ón jude˛ul Maramure∫

Domnule ministru,

V„ adresez aceast„ Óntrebare pentru a v„ semnala din nou situa˛ia dezastruoas„ Ón care se afl„ infrastructura rutier„ a jude˛ului Maramure∫.

Doresc s„ v„ spun c„ Ón ultimii 16 ani nu s-a f„cut nimic concret pentru reabilitarea acestei re˛ele de drumuri. Lucrurile sunt extrem de grave, av‚nd Ón vedere faptul c„, datorit„ specificului reliefului Maramure∫ului, transportul este preponderent rutier.

Situa˛ia a devenit absolut intolerabil„ ∫i oamenii sunt din ce Ón ce mai nemul˛umi˛i, mai ales c„ reabilitatea re˛elei rutiere a fost principala promisiune a Alian˛ei D.A. Ón capania electoral„ din 2004.

De asemenea, doresc s„ v„ semnalez faptul c„ presiunea popula˛iei asupra Guvernului este f„r„ precedent, dat fiind faptul c„ at‚t oamenii, c‚t ∫i agen˛ii economici sunt pu∫i Ón situa˛ia de a pierde timp, bani ∫i resurse din cauza st„rii Ón care se afl„ aceste drumuri.

Consider c„ din aceast„ situa˛ie toat„ lumea are de pierdut. Jude˛ul Maramure∫ a ajuns s„ fie ocolit de turi∫ti, care prefer„ s„ mearg„ Ón alte p„r˛i dec‚t s„ fie obliga˛i s„ Ó∫i repare autoturismele.

Pe aceast„ cale, Ómi fac datoria de a v„ aduce la cuno∫tin˛„ faptul c„ Ón data de 5 mai a.c. a avut loc o dezbatere public„ pe problema infrastructurii jude˛ului Maramure∫, la care au participat oficialit„˛i locale, parlamentari ai jude˛ului, reprezentan˛i ai confedera˛iilor sindicale ∫i patronale.

Concluzia sus˛inut„ Ón mod unanim a fost aceea c„ situa˛ia nu mai poate continua, din cauz„ c„ dezvoltarea economic„ ∫i social„ a jude˛ului este fr‚nat„ de starea Ón care se afl„ drumurile.

Reprezentan˛ii sindicatelor sunt ferm deci∫i s„ Ónceap„ ac˛iuni de blocare a drumurilor dac„ nimeni nu va face nimic pentru ameliorarea situa˛iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/7.VII.2006 7

Am convingerea c„ Ministerul Transporturilor nu va Ónt‚rzia s„ ia m„surile care se impun pentru rezolvarea problemelor pe care vi le-am semnalat.

Ata∫at acestui document, ve˛i g„si o situa˛ie detaliat„ a drumurilor care trebuie reparate, un memoriu adresat mie de c„tre institu˛ia prefectului ∫i minuta Óncheiat„ cu ocazia dezbaterii men˛ionate mai sus.

Cu deosebit„ considera˛ie,

## Ioan Hoban,

deputat

Nr. 1.640A/29.05.2006 R„spuns: scris.

## Subiectul Óntreb„rii:

Ordonan˛a Guvernului nr. 43/1997, republicat„ prin Legea nr. 237/1998

Obiectul Óntreb„rii:

Potrivit prevederilor art. 57 lit. a) din actul normativ sus-men˛ionat, v„ rog a preciza care sunt m„surile luate conform art. 61 din acela∫i act normativ, cel pu˛in pentru c‚teva din tronsoanele drumului na˛ional DN 2 (E 85), ∫i anume:

— pe raza comunei Afuma˛i, jude˛ul Ilfov, prin Ónc„lcarea prevederilor art. 15–17, ca urmare a amplas„rii Ón ampriza drumului de spa˛ii comerciale ∫i adev„rate îdepozite de materiale de construc˛ii“;

— pe raza comunei Valea R‚mnicului, jude˛ul Buz„u, la intrarea pe st‚nga, sat Oreavul, pe direc˛ia spre Suceava, este amplasat„ Ón zona de siguran˛„ o activitate de produc˛ie confec˛ii metalice.

R„spunsul va fi detaliat.

Solicit r„spuns scris. Cu considera˛ie,

## Valeriu Alexandru Ungureanu,

Data: 29 mai 2006 Nr. 1.663A/31.05.2006

Con˛inutul Óntreb„rii:

Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri

Acest act normativ prevede la art. 1 alin. (1) lit. d) ∫i e) urm„toarele:

îArt. 1. — (1) Constituie vechime Ón munc„ ∫i se ia Ón considerare la stabilirea pensiei ∫i a celorlalte drepturi ce se acord„ Ón func˛ie de vechimea Ón munc„, timpul c‚t o persoan„, dup„ data de 6 martie 1945, pe motive politice:

d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu;

e) a fost str„mutat„ Óntr-o alt„ localitate.“

Av‚nd Ón vedere reclama˛iile venite din diferitele localit„˛i ale ˛„rii — cu prec„dere din jude˛ul Mure∫ — Ón leg„tur„ cu aplicarea prevederilor decretului-lege, se impun unele Óntreb„ri:

— De ce nu beneficiaz„ de prevederile actului normativ Ón cauz„ ∫i so˛ul supravie˛uitor al persoanei aflate Ón situa˛ia prev„zut„ la lit. d), ∫i anume a avut stabilit domiciliu obligatoriu?

— Care este num„rul persoanelor aflate Ón situa˛iile descrise la lit. d), respectiv e), separat, care beneficiaz„ Ón momentul de fa˛„ de drepturile prev„zute de acest act normativ?

— Care este num„rul persoanelor aflate Ón situa˛iile descrise la lit. d) ∫i e), pe jude˛e? Solicit r„spuns scris.

Kerekes Károly, deputat

Nr. 1.665A/31.05.2006

Revenire la Óntrebarea f„r„ r„spuns din 22 mai 2006. Obiectul Óntreb„rii:

Despre modul de gestionare a sumelor alocate inunda˛iilor din 2005 de c„tre Consiliul Jude˛ean Cara∫-Severin

V„ adresez rug„mintea de a r„spunde solicit„rii adresate la cabinetul parlamentar de un num„r apreciabil de cet„˛eni ∫i consilieri din jude˛ul Cara∫-Severin care doresc s„ fie informa˛i despre modul de gestionare a fondurilor alocate de Guvernul Rom‚niei, prin intermediul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, inunda˛iilor din anul 2005.

Men˛ionez c„ pe site-ul Consiliului Jude˛ean Cara∫-Severin exist„ la aceast„ dat„ doar o situa˛ie centralizatoare care se refer„ la evaluarea costurilor pentru reconstruirea obiectivelor afectate de inunda˛iile produse Ón lunile aprilie–mai 2005.

Aceasta este situa˛ia prezentat„ pe site:

1. Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului —

TOTAL 424,421 mld. lei din care:

• drumuri na˛ionale 283,2 mld. lei • C.F.R. 125,21 mld. lei

8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/7.VII.2006

• case distruse (31 case) 13,784 mld. lei • case avariate, Ón pericol de pr„bu∫ire (10 case) 2,227 mld. lei. Cu considera˛ie,

Ioan fiundrea, deputat

Nr. 1.680A/5.06.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

## Trecerea cinematografului îFlac„ra“ din R‚mnicu-V‚lcea Ón patrimoniul public al municipiului Stimate domnule ministru,

De aproape jum„tate de an, printr-un complex de Ómprejur„ri, municipiul R‚mnicu-V‚lcea a r„mas f„r„ cinematograf. Nu am f„cut cercet„ri Ón aceast„ privin˛„, dar n-ar fi exclus s„ fie singurul municipiu re∫edin˛„ de jude˛ din Rom‚nia Ón care publicul nu are la dispozi˛ie o sal„ de proiec˛ie pentru vizionarea filmelor nou-ap„rute sau a celor care, de-a lungul timpului, au adus glorie celei de-a 7-a arte.

Situa˛ia este cu at‚t mai nepl„cut„ cu c‚t, p‚n„ nu demult, Ón R‚mnicu-V‚lcea func˛ionau trei ∫i, sporadic, chiar patru cinematografe, iar acestora li se ad„uga, pe timpul sezonului estival, o gr„din„-cinema de var„.

Vestea bun„ este aceea c„ exist„ ∫anse de remediere par˛ial„ a acestei lacune, Ón condi˛iile Ón care Prim„ria Municipiului R‚mnicu-V‚lcea ar fi dispus„ s„ preia pe cont propriu, Ón regim comercial, desf„∫urarea activit„˛ii de proiec˛ie Óntr-un fost cinematograf dezafectat.

Este vorba de cinematograful îFlac„ra“, pe care dumneavoastr„ Ól pute˛i transfera de la Ministerul Culturii ∫i Cultelor Ón proprietatea public„ a municipiului R‚mnicu-V‚lcea, evident, cu o clauz„ special„ privind p„strarea statutului de cinematograf.

V„ rog, domnule ministru, s„ Ómi r„spunde˛i c‚t mai cur‚nd posibil dac„ (∫i pe ce cale) ve˛i Óntreprinde demersurile necesare acestui scop.

Solicit r„spunsul scris.

Cu stim„,

Emilian Valentin Fr‚ncu, deputat

Nr. 1.680A/7.06.2006

## Subiectul interpel„rii:

Stadiul refacerii ∫i moderniz„rii S„lii Polivalente din Craiova

urgentarea finaliz„rii lucr„rilor la Sala Polivalent„ din Craiova prin alocarea sumei de 220 miliarde lei, pentru evitarea degrad„rii lucr„rilor efectuate ∫i pentru introducerea Ón circuitul cultural-sportiv a acestui obiectiv.

Œn cadrul r„spunsului dumneavoastr„ nr. 1.395/LB din 12.05.2005 a˛i comunicat c„, Ómpreun„ cu autorit„˛ile locale, se va reanaliza acest proiect, precum ∫i contribu˛ia la finan˛area acestuia at‚t a bugetului de stat, c‚t ∫i a bugetului local, astfel Ónc‚t s„ se poat„ relua lucr„rile de construc˛ii-montaj.

Œntruc‚t lucr„rile la acest obiectiv nu au fost reluate nici p‚n„ la aceast„ dat„, m„ v„d obligat„ s„ v„ adresez urm„toarele Óntreb„ri:

— Dac„ Sala Polivalent„ din Craiova a fost cuprins„ Ón cadrul Programului de construc˛ie de s„li de sport, derulat prin intermediul C.N.I — S.A., ∫i care este suma alocat„ pentru finalizarea investi˛iei?

— C‚nd vor demara lucr„rile de construc˛ii-montaj ∫i pe ce perioad„ se vor derula acestea? Solicit r„spuns scris.

Cu deosebit„ stim„,

## prof. dr. Monalisa G„leteanu,

deputat

Nr. 1.691A/7.06.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

Normativele europene pentru service-urile auto

Œn prezent, aproximativ 90% dintre service-urile auto de pe pia˛a rom‚neasc„ care Óndeplinesc standardele actuale ∫i de˛in autoriza˛iile legale de func˛ionare integral sunt cele apar˛in‚nd reprezentan˛elor de autovehicule. Toate celelalte fie sunt neautorizate, fie sunt Ón curs de autorizare, fie au depus actele pentru autorizare, dar nu au resurse ∫i suportul material care s„ asigure un r„spuns pozitiv din partea autorit„˛ilor Ón drept. f n‚nd cont de faptul c„ pia˛a auto cre∫te de la an la an Ón mod semnificativ ∫i c„ dreptul la libera circula˛ie a m„rfurilor, garantat de intrarea Ón Comunitatea European„, va determina o cre∫tere spectaculoas„ a acestei pie˛e (dup„ exemplul Poloniei), service-urile actuale vor trebui s„-∫i schimbe ∫i s„-∫i adapteze normele la cele europene pentru a face fa˛„ pie˛ei.

Domnule ministru,

Care sunt normele impuse de Uniunea European„ privind pia˛a de servicii postv‚nzare auto?

Care sunt normele pe care un service auto va trebui s„ le Óndeplineasc„ dup„ momentul ader„rii Rom‚niei?

Œn ce mod Registrul Auto Rom‚n a Ón˛eles s„ comunice sau va comunica modific„rile ce vor trebui operate de societ„˛ile comerciale care sunt Ón jurisdic˛ia R.A.R.?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

## Obiectul interpel„rii:

La data de 13.04.2005, v-am adresat, domnule ministru, interpelarea nr. 187B, prin care v„ solicitam

Petru C„lian,

deputat

Nr. 1.746A/12.06.2006

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/7.VII.2006

## Subiectul:

Tarifele zonale diferen˛iate practicate de A.N.R.E. la achizi˛ionarea energiei electrice pentru popula˛ie

## Domnule ministru,

Œn calitate de deputat de Bra∫ov, am primit numeroase sesiz„ri de la cet„˛eni privind modul diferen˛iat Ón care se tarifeaz„ consumul casnic de energie electric„ la nivel de teritoriu. Acest subiect este, Ón prezent, preluat ∫i de presa local„, fapt care a indignat ∫i mai mult locuitorii din zon„.

Din informa˛iile mele rezult„ c„ Agen˛ia Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Energiei Electrice (A.N.R.E.) este singurul organism statal din Rom‚nia care decide cum ∫i de unde se achizi˛ioneaz„ energia electric„ pentru consumatorii casnici. Cu alte cuvinte, filialele îElectrica“ din ˛ar„ sunt ni∫te simpli executan˛i ai deciziilor A.N.R.E.

Œn Rom‚nia, Ón prezent, exist„ trei tipuri de furnizori de energie electric„: hidrocentralele, centralele nucleare ∫i termocentralele. Dintre acestea, pe departe cel mai ieftin curent electric este produs de hidrocentrale, iar cel mai scump fiind cel produs de termocentralele pe c„rbune.

Urmare a deciziei A.N.R.E., Ón cazul Bra∫ovului, filiala îElectrica Sud“ a livrat popula˛iei energie electric„ Ón propor˛ie de peste 50% din produc˛ia termocentralelor, deci la cel mai mare pre˛ de pe pia˛a produc„torilor.

Date fiind cele de mai sus, v„ rog, domnule ministru, a verifica cele semnalate ∫i a-mi comunica rezultatul controlului dumneavoastr„.

Solicit r„spuns Ón scris.

Cu deosebit„ stim„,

## Ioan Dumitru Puchianu, deputat

Nr. 1.750A/12.06.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

Œn urma unor Ónt‚lniri avute cu sindicali∫tii Direc˛iei de S„n„tate Public„ Cluj, Inspec˛ia Sanitar„ de Stat, mi s-a adus la cuno∫tin˛„ faptul c„ se supun prevederilor care reglementeaz„ personalul subordonat Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Ministerului S„n„t„˛ii Publice. Astfel, au depus jur„m‚ntul de func˛ionar public ∫i, la Ónceputul fiec„rui an, trebuie s„ depun„ declara˛ia de avere, la fel ca ∫i oricare alt func˛ionar public. Pe de alt„ parte, le este cerut„, Ón mod imperativ, actualizarea autoriza˛iei de liber„ practic„, activitate pe care nu o pot desf„∫ura, Óntruc‚t contravine legisla˛iei referitoare la statutul de func˛ionar public.

Œn consecin˛„, v„ solicit, domnule ministru, s„ dispune˛i serviciilor de specialitate din subordinea dumneavoastr„ analizarea celor prezentate mai sus ∫i emiterea unui act normativ clar din care s„ reias„ care este statutul angaja˛ilor Direc˛iei de S„n„tate Public„, Inspec˛ia Sanitar„ de Stat.

Se solicit„ r„spuns scris/oral.

Mircia Giurgiu, deputat

Nr. 1.755A/13.06.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

La biroul nostru parlamentar a fost depus un memoriu din partea domnului dr. Bazil Dumitrean, domiciliat Ón Alba-Iulia, jude˛ul Alba. Domnul dr. Dumitrean consider„ c„ prevederea din Legea nr. 95/2006 privind reforma din domeniul s„n„t„˛ii ar trebui revizuit„, Ón special Ón ceea ce prive∫te capitolul referitor la pensionarea medicilor — art. 385.

Œn memoriul din anex„ sunt prezentate modific„rile sugerate de domnul dr. Dumitrean.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, v„ solicit, domnule ministru, s„ analiza˛i ∫i s„ preciza˛i pozi˛ia oficial„ a Ministerului S„n„t„˛ii Publice Ón leg„tur„ cu aspectele semnalate Ón memoriu.

Se solicit„ r„spuns scris/oral.

Mircia Giurgiu, deputat Nr. 1.757A/13.06.2006

Tr„im Óntr-o perioad„ Ón care Rom‚nia trece printr-o criz„ de protec˛ie social„ f„r„ precedent, de aceea propun asumarea unor m„suri de contracarare a indiferen˛ei actualei guvern„ri. Grija noastr„ se Óndreapt„ spre p„tura social„ cea mai afectat„: v‚rstnicii.

Pensionarii au fost am„gi˛i Ón repetate r‚nduri: recorelarea pensiilor, asigurarea medica˛iei compensate ∫i gratuite, condi˛ii optime Ón spitale, acces Ón sta˛iunile balneoclimaterice prin bilete subven˛ionate — toate au prins chipul fetei morgana, al iluziei de∫arte Óntr-un orizont limitat de rata de supravie˛uire.

De ce nu se realizeaz„ fi∫e medicale pentru pacien˛i Ón v‚rst„ suferinzi de patologii cronice, incluz‚nd tratament standardizat? Domnul doctor Cosmin Georgescu vine Ón argumentarea acestei idei cu c‚teva propuneri:

Pe baza acestor fi∫e, pacien˛ii se vor deplasa la farmacii e∫alonat Ón anumite zile ale lunii ∫i vor primi din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/7.VII.2006 farmaciile arondate cartierului unde locuiesc medicamente Ón regim de compensat ∫i gratuit.

Propunem instituirea unor zile bine precizate ale lunii Ón care s„ se elibereze terapia Ón func˛ie de profilul patologiei: cardio-vascular, reumatic, metabolic. Astfel interminabilele cozi din fa˛a farmaciilor vor disp„rea, suprapopularea din s„lile de a∫teptare ale cabinetelor medicale va fi evitat„.

Pacien˛ii cronici vor veni la consult numai atunci c‚nd este necesar„ schimbarea tratamentului ∫i, cum aceast„ procedur„ se produce la 3–6 luni, decongestionarea farmaciilor ∫i a cabinetelor medicale va fi evident„. Este inuman s„ chem„m lunar pensionarii la cabinetele medicale ∫i Ón farmacii doar pentru a verifica scriptele. Practica medical„ ne Ónva˛„ c„ de cele mai multe ori avem de a face cu un tratament standardizat, prezen˛a lunar„ la medic ∫i farmacist fiind doar o rutin„ la care sunt supu∫i inutil pensionarii.

Fiecare pensionar Ó∫i va g„si astfel, Óntr-o anumit„ zi a lunii, gata preg„tit pachetul medicamentos Ón farmacia cea mai apropiat„. Va fi astfel dovada respectului pe care Óntreaga societate trebuie s„ Ól acorde pensionarilor, celor ce ne-au cl„dit lumea Ón care tr„im ast„zi.

Fiecare pensionar trebuie s„ beneficieze anual de o cur„ Óntr-o sta˛iune balenoclimateric„ prin bilete subven˛ionate.

Silvoterapia reprezint„ un remediu de necontestat. Relieful ˛„rii noastre este un panaceu. Putem ameliora ∫i uneori vindeca afec˛iuni severe doar prin astfel de cure. Este revolt„tor ca pensionarii rom‚ni s„ nu beneficieze de resursele inestimabile ale ˛„rii lor.

Cabinetele medicale vor fi dotate cu h„r˛i sinoptice ale Rom‚niei Ón care fiecare amplasament turistic va avea ata∫at„ ∫i baza de tratament. Medicul va ∫ti astfel s„ Óndrume pacientul spre o zon„ care s„-i confere confort maxim, Ón acord cu patologia aferent„.

Vom lupta pentru promovarea adev„ratelor valori, a factorilor de decizie responsabili, a implement„rii protec˛iei sociale reale, Ón conformitate cu normele moralei cre∫tine ∫i ale deontologiei social-democrate.

V„ solicit r„spuns scris.

Niculae B„d„l„u, deputat

Nr. 1.765A/14.06.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

## Medicamentele compensate

## Stimate domnule ministru,

Nu este cazul s„ insist asupra motivelor pentru care am formulat aceast„ Óntrebare. Nu exist„ zi de audien˛e ∫i nu exist„ Ónt‚lnire cu cet„˛enii Ón care problema medicamentelor compensate s„ nu fie atins„! Chiar ∫i sondajul Asocia˛iei pentru Transparen˛„ ∫i Libertate de Expresie (A.T.L.E.), dat publicit„˛ii la Ónceputul acestei

luni, relev„ faptul c„ subiectul care a trezit cel mai mare interes (81%) Ón r‚ndul rom‚nilor Ón luna mai a acestui an a fost cel al medicamentelor compensate.

Domnule ministru,

Rom‚nii nu mai au r„bdare ∫i nici putere s„ a∫tepte

- rezolvarea acestei probleme care treneaz„ de 15 ani. Cred c„ a sosit momentul s„ fim mai fermi ∫i mai

- pragmatici.

Eu, ca nespecialist, Ómi pun c‚teva probleme:

— De ce acela∫i medicament care la Budapesta sau la Istanbul cost„ 3 euro la noi cost„ 9 euro?

— Ar fi imposibil ca ministerul s„ se intereseze direct la firmele produc„toare care sunt pre˛urile de livrare ale medicamentelor ∫i apoi s„ impun„ un plafon al adaosului comercial, indiferent de num„rul de verigi?

Sus˛in, ca liberal, legile economiei de pia˛„, dar nu pot tolera legea junglei Ón economia de pia˛„! Este vorba despre o problem„ de interes na˛ional, de siguran˛„ na˛ional„, Ón ultim„ instan˛„, despre o problem„ de via˛„ ∫i de moarte!

— De ce se aude din ce Ón ce mai des c„ medicii sunt stimula˛i de c„tre firmele importatoare s„ prescrie anumite medicamente?

— Ce s-a ales de anchetarea firmelor-c„pu∫„ cu tentacule la nivelul ministerului?

Domnule ministru,

A∫a cum v-a˛i asumat politic riscul de a impune criterii noi Ón manageriatul spitalelor, nu cred c„ a˛i mai avea ceva de pierdut dac„ vi l-a˛i asuma ∫i pe cel al t„ierii r„ului din r„d„cin„ Ón ceea ce prive∫te importul de medicamente.

Repet, nu sunt specialist, dar cred c„ se poate face o simulare a efectelor bugetare — m„surabil„ Ón m„rirea cantit„˛ii de medicamente compensate ce poate fi achizi˛ionat„ cu aceea∫i sum„.

Men˛ionez c„ doresc r„spuns scris ∫i c„ m„ voi gr„bi s„ le transmit punctul dumneavoastr„ de vedere celor care mi s-au adresat.

Cu stim„,

## Adrian Emanuil Semcu,

deputat

Nr. 1.769A/14.06.2006

## Stare de fapt:

Mai mul˛i primari mi-au semnalat abuzurile ce se s„v‚r∫esc la nivel de ˛ar„ Ón gestionarea bolii de anemie infec˛ioas„ la cai. ™tim c„ aceast„ boal„ s-a extins foarte mult Ón ultimii doi ani, Óns„ acesta nu e un motiv s„ v„ bate˛i joc de ˛„ranul rom‚n ∫i s„ Ól priva˛i de drepturile sale legale.

Conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.415/2004, art. 4, animalele bolnave sunt sacrificate, iar proprietarului i se restituie integral contravaloarea animalului. Cu toate acestea, Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud pentru fiecare cal

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/7.VII.2006 sacrificat nu se pl„tesc dec‚t 10-15 milioane lei vechi, Ón contextul Ón care pe pia˛a liber„ un cal se vinde cu cel pu˛in 80 milioane lei vechi.

Se semnaleaz„ abuzuri, inclusiv prin excluderea din comisia de evaluare a primarilor ∫i asistentului agricol din prim„rie, chiar dac„, conform legii, ei ar trebui s„ fac„ parte din aceast„ comisie.

Aceste animale sunt sursa de venit a milioane de locuitori din mediul rural. Faptul c„ li se pl„te∫te at‚t de pu˛in, iar banii ajung Ón m‚na proprietarilor foarte t‚rziu nu e numai abuz, ci desconsidera˛ie total„ ∫i indiferen˛„ fa˛„ de cei pentru care sunte˛i pu∫i acolo s„ lupta˛i. Œntrebare:

1. De ce nu se pl„tesc caii la valoarea lor real„, iar banii, ∫i a∫a pu˛ini, oferi˛i vin dup„ luni bune de Ónt‚rziere?

Cu respect,

## Emil Radu Moldovan,

deputat

Nr. 1.774A/14.06.2006 R„spuns: scris.

## Obiectul Óntreb„rii:

Despre posibilitatea efectu„rii unui control la D.A.D.R. Dolj ∫i la Prim„ria Comunei Radovan, jude˛ul Dolj, privind situa˛ia subven˛iilor

## Domnule ministru,

Œn satul F‚nt‚nele din comuna Radovan, jude˛ul Dolj, exist„ circa 150 de proprietari de terenuri agricole. Ace∫tia de˛in un total de 250–270 hectare.

Reprezentan˛i ai cet„˛enilor din acest sat sus˛in c„ de ani de zile sunt Ón∫ela˛i sistematic de c„tre arenda∫i.

Astfel, arenda∫ii ar Ónchiria terenurile de la cet„˛eni, apoi ar Óncasa de la stat subven˛iile prev„zute pentru anul respectiv, f„r„ ca pe terenuri s„ se efectueze lucr„ri agricole de nici un fel.

Evident, neexist‚nd o produc˛ie agricol„ pe respectivele terenuri, arenda∫ii nici nu pl„tesc ulterior arenda c„tre proprietari, motiv‚nd c„ nu au din ce. Apoi arenda∫ii p„r„sesc zona, f„r„ s„ se mai ∫tie nimic de ei, iar Ón anul urm„tor apare o nou„ ofert„, din partea unui alt arenda∫.

Œn acest context, v„ adresez urm„toarea Óntrebare:

Ministerul Agriculturii poate efectua un control la Direc˛ia pentru Agricultur„ ∫i Dezvoltare Rural„ Dolj, precum ∫i la Prim„ria Comunei Radovan pentru a se putea stabili dac„ subven˛iile pl„tite de stat au fost Óncasate legal sau ilegal de c„tre firmele care au Óncheiat contracte de arend„ Ón ultimii 4 ani?

Doresc ca r„spunsul s„ fie formulat Ón scris.

Obiectul Óntreb„rii:

Situa˛ia naviga˛iei pe Dun„re

Stimate domnule ministru,

V„ solicit s„ r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri:

1. Care este pozi˛ia Rom‚niei Ón leg„tur„ cu naviga˛ia

pe Dun„re?

2. Exist„ o strategie Ón acest domeniu?

3. Care este evolu˛ia Ón acest domeniu? Solicit r„spuns scris ∫i oral.

## Vasile Filip Soporan,

deputat

Nr. 1.788A/14.06.2006

## Obiectul Óntreb„rii:

Situa˛ia lucr„rilor de reabilitare a DN 1C ∫i DN 17 Stimate domnule ministru,

V„ solicit s„ r„spunde˛i la urm„toarea Óntrebare:

Care este perspectiva realiz„rii lucr„rilor de reabilitare a DN 1C ∫i a DN 17 pe tronsoanele Livada—Dej ∫i Dej—limitele jude˛elor Cluj ∫i Bistri˛a-N„s„ud?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Vasile Filip Soporan, deputat

Nr. 1.791A/14.06.2006

Obiectul Óntreb„rii:

Situa˛ia serviciului de ambulan˛„

Stimate domnule ministru,

V„ solicit s„ r„spunde˛i la urm„toarea Óntrebare:

Care este situa˛ia serviciilor de ambulan˛„ din ˛ar„ ∫i plata serviciilor f„cute pentru transportul bolnavilor care fac dializ„?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Vasile Filip Soporan,

Dan Hora˛iu Buzatu, deputat

deputat

Nr. 1.782A/14.06.2006

Nr. 1.792A/14.06.2006

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/7.VII.2006 ## LISTA ŒNTREB√RILOR

adresate de deputa˛i Guvernului, mini∫trilor sau altor conduc„tori ai organelor administra˛iei publice Ón sesiunea februarie—iunie 2006, la care nu s-a primit r„spuns (Œn conformitate cu art. 166 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Óntreb„rile urmeaz„ s„ fie publicate Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a.)

|Nr.<br>crt.|Num„r de<br>Ónregistrare|Data<br>Ónregistr„rii|Numele ∫i prenumele<br>deputatului|F„r„ r„spuns de la:| |---|---|---|---|---| |1.|1.052A|14.02.2006|Silaghi Ovidiu Ioan|Ministerul Finan˛elor Publice| |2.|1.137A|28.02.2006|Máté András Levente|Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei| |3.|1.262A|2.03.2006|Boureanu Cristian Alexandru|Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului| |4.|1.274A|22.03.2006|Motreanu Dan ™tefan|Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii| |5.|1.278A|22.03.2006|™tirbu Monica Mihaela|Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii| |6.|1.294A|28.03.2006|Giurgiu Mircia|C.N.A.S.| |7.|1.326A|30.03.2006|Mircea Costache|Curtea de Conturi| |8.|1.327A|30.03.2006|Mircea Costache|Curtea de Conturi| |9.|1.404A|12.04.2006|Soporan Vasile Filip|Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului| |10.|1.406A|12.04.2006|Dre˛canu Doina Mic∫unica|Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii| |11.|1.407A|12.04.2006|Dre˛canu Doina Mic∫unica|Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii| |12.|1.421A|19.04.2006|Uioreanu Horea Dorin|Ministerul Finan˛elor Publice| |13.|1.440A|25.04.2006|Puchianu Ioan Dumitru|Consiliul Concuren˛ei| |14.|1.520A|10.05.2006|Sandu Gabriel|Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii| |15.|1.527A|10.05.2006|Silaghi Ovidiu Ioan|S.R.I.| |16.|1.539A|10.05.2006|Iacob-Ridzi Monica Maria|primul-ministru| |17.|1.636A|29.05.2006|C„lian Petru|primul-ministru| |18.|1.640A|29.05.2006|Hoban Ioan|Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului| |19.|1.663A|31.05.2006|Ungureanu Valeriu|Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului| ||||Alexandru|| |20.|1.665A|31.05.2006|Kerekes Károly|Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei| |21.|1.680A|5.06.2006|fundrea Ioan|Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului| |22.|1.688A|7.06.2006|Fr‚ncu Emilian Valentin|Ministerul Culturii ∫i Cultelor| |23.|1.691A|7.06.2006|G„leteanu Monalisa|ministrul delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea| |||||teritoriului| |24.|1.746A|12.06.2006|C„lian Petru|Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului| |25.|1.750A|12.06.2006|Puchianu Ioan Dumitru|Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului| |26.|1.755A|13.06.2006|Giurgiu Mircia|Ministerul S„n„t„˛ii Publice| |27.|1.757A|13.06.2006|Giurgiu Mircia|Ministerul S„n„t„˛ii Publice| |28.|1.765A|14.06.2006|B„d„l„u Niculae|Ministerul S„n„t„˛ii Publice| |29.|1.769A|14.06.2006|Semcu Adrian Emanuil|Ministerul S„n„t„˛ii Publice| |30.|1.774A|14.06.2006|Moldovan Emil Radu|Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale| |31.|1.782A|14.06.2006|Buzatu Dan Hora˛iu|Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale| |32.|1.788A|14.06.2006|Soporan Vasile Filip|Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului| |33.|1.791A|14.06.2006|Soporan Vasile Filip|Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului| |34.|1.792A|14.06.2006|Soporan Vasile Filip|Ministerul S„n„t„˛ii Publice|

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|124295]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 120/7.VII.2006 con˛ine 12 pagini.**

Pre˛ul: 2,52 lei