Sergiu Nicolaescu

ºi am sã încerc sã explic de ce.

În primul rând, spunea aici cineva de istorie, tocmai din respectul istoriei, stimaþi colegi, eu votez împotriva acestui proiect de lege. Din respect pentru istorie, pentru cã mi-aduc foarte bine aminte, în 1940, deºi eram copil, cã conducãtorul statului, cum le plãcea românilor sã numeascã ºeful statului, conducãtorul statului s-a numit Ion Antonescu ºi nu monarhul Mihai. De asemenea, în lege existã un punct care mie mi se pare greºit: ºeful armatei, într-adevãr, era regele, dar conducãtorul statului a fost Ion Antonescu. De asemenea, nu putem trece, tot pentru istorie ºi din respectul istoriei, peste acel moment de care a mai vorbit un domn senator, ”momentul 23 AugustÒ unul dintre cele mai ridicole momente istorice poate ale secolului ºi ale Europei. Deci în acest secol pentru Europa în care se încheie un pact, care întotdeauna trebuie sã fie cel puþin bilateral, se încheie un pact fãrã ca adversarul sau partenerul sã ºtie. E vorba de acel renumit, de acel moment extraordinar de care, de asemenea, mi-aduc aminte în care românii au ieºit în stradã, la ora 21,00, în 30, cam aºa ceva, am ieºit în stradã toþi ºi eram fericiþi, ne sãrutam cã era pace, pentru cã aºa spusese regele Mihai, cã e pace din acel moment. ªi din acel moment, într-adevãr, pacea a adus-o armata sovieticã ºi ocupaþia sovieticã ºi mai departe regimul respectiv.

Din acelaºi respect pentru istorie trebuie sã vã reamintesc cã a existat o perioadã istoricã pe care am trãit-o 43 de ani cu toþii ºi în care au mai fost doi conducãtori de stat: Maurer ºi Stoica, care au fost preºedinþii Ñ nu ºtiu cum se numea Ñ Consiliului de Stat, deci, Gheorghiu-Dej ºi Ceauºescu. Eu aº considera o crimã în acest moment sã mai reluãm în discuþie aceºti oameni, dar în acelaºi timp consider cã este o nedreptate faþã de istorie atunci când am lua în considerare ºi pe fostul rege Mihai I.

Am fost unul dintre cei care atunci când a venit prima datã cu avionul regele Mihai i-am dat telefon ministrului Ursu sã-i spun de ce nu-l lasã sã intre. E un cetãþean român, are dreptul ca oriºicine, ºi mi se pare un lucru absolut remarcabil din partea noastrã cã-i dãm proprietãþile înapoi, cã-l considerãm cetãþean român, pentru cã este nãscut în România ºi este la fel de român ca ºi mulþi dintre noi, nu ca toþi, dar ca mulþi dintre noi. În aceste condiþii, însã, a-l pune alãturi de ceea ce s-a petrecut dupã Õ89É, deci conºtiinþa pe care o am faþã de Revoluþia din 1989É Îmi aduc aminte de acelaºi Õ89, vara, domnilor ºi doamnelor, când la Budapesta a existat o declaraþie, cel puþin ºocantã, a unui cetãþean român privindÉ, ºi e vorba de regele Mihai, privind Transilvania. Ce cãuta acolo un cetãþean român, în acele momente, sã se alãture unei acþiuni care era în detrimentul României ºi a politicii pe care o ducea statul nostru?

Deci în aceastã situaþie ºi din respect pentru istorie ºi faþã de conºtiinþa mea proprie, pentru cã votez cu conºtiinþa mea, în primul rând, vã declar cã eu sunt împotriva acestei legi.