Grigore Emil Rãdulescu

Onorat auditoriu,

Anul 2003, pe care-l aºteptam ca anul în care efectele reformei sanitare sã se arate, în sfârºit, ºi sã trecem cu încredere pragul spitalului sau al cabinetului agitând asigurarea ca pe un trofeu, atunci s-a gãsit Guvernul sã vinã cu noi mãsuri în numele reformei.

Asigurãrile sociale de sãnãtate de anul acesta nu-i mai oferã nimic românului bolnav, în schimb ne iau banii cu toate mâinile. ªi iau plata contribuþiei obligatorii la sãnãtate ºi taxe de buzunar, pentru consultaþii, internãri ºi intervenþii chirurgicale, pe care Casa Naþionalã de Sãnãtate nu le mai poate finanþa. ªi mai iau dreptul la tratament, pentru cã autoritãþile au redus numãrul medicamentelor eliberate gratuit sau cu plata parþialã.

Dacã adãugãm criza farmaciilor ºi a spitalelor aflate în faliment, putem spune cã asigurãrile de sãnãtate îi iau românului dreptul la sãnãtate. Dar îi pot da un drept Ñ dreptul la moarte! În timp ce autoritãþile ”transpirãÒ din greu pentru cauza reformei, an de an sistemul sanitar îºi întoarce, ca un fãcut, ceasul înapoi la ora ”zeroÒ. ªi întreg angrenajul, cu medici ºi pacienþi cu tot, o ia de la capãt: protestul medicilor de familie la poarta Ministerului Sãnãtãþii, criza financiarã a farmaciilor, colapsul spitalelor ”înglodateÒ în datorii, agitaþia disperatã a pacienþilor.

Sãrãcia s-a transformat anul acesta în ranã vie. Bugetul asigurãrilor de sãnãtate nu mai are excedent, care sã intre în sacul fãrã fund al Ministerului Finanþelor.

Reprezentanþii C.N.A.S. ne fac sã credem cã suntem pe drumul cel bun: bugetul pe 2003 a crescut cu 15% faþã de anul precedent. Dar creºterea este ºi descreºtere, pentru cã statul a redus fiscalitatea. Pensionarii nu mai achitã asigurarea de sãnãtate, iar salariaþii varsã în visteria C.N.A.S. doar 6,5% (faþã de 7%) din veniturile lor. Nu-i nimic! Autoritãþile au gãsit o soluþie. Pentru cã peste tot în lume sãnãtatea costã, au apãrut ºi la români taxe pentru internarea în spital ºi pentru urgenþele stomatologice, costuri mai mari pentru medicamentele scoase de pe listele de compensare ºi gratuite, taxe pentru analize ºi transplantul de organe. Sãnãtatea s-a ieftinit pe ”fluturaºÒ, dar s-a scumpit la buzunar. Românii nu o comparã însã cu un concediu tropical sau cu o hainã de _Armani_ . O pun în balanþã cu întreþinerea la bloc. Ai sãnãtate, dar ce te faci cu ea dacã te-aruncã statul în

stradã, pentru cã n-ai mai plãtit de 3 luni apa caldã? Ai casã, dar cum sã te bucuri de acoperiº când dã suferinþa peste tine. ªi apoi achiþi conºtiincios taxele de sãnãtate, dar ce primeºti în schimb? Uºa trântitã în nas de medicul de familie, nemulþumit cã ºi lui austeritatea i-a retezat elanul, refuzul rãstit al farmacistului pe care-l paºte falimentul, un cuvânt aruncat cinic de specialistul din spital, care nu-ºi primeºte încã salariul meritat.

Guvernul a gãsit soluþia pentru degringolada din reþeaua medicalã: schimbãrile din funcþie. Noul director C.N.A.S. (adus din S.R.I.) vrea sã facã ordine în farmacii ºi a trecut la spionarea medicilor de familie care prescriu medicamente. Proaspãtul secretar de stat al Ministerului Finanþelor, abia ”dislocatÒ din Ministerul Apãrãrii Naþionale, a anunþat reorganizare, redimensionare ºi restructurare, ca ºi când ar fi vorbit de ceva nou.