Nicolae Leonãchescu

## Onorat auditoriu,

În ziua de 26 iulie 1969, în cãtunul Slatina din oraºul Crasna, raionul Stolojineþ, regiunea Cernãuþi din Ucraina, a fost ucis în mod bestial poetul român Ilie Motrescu. Tatãl sãu fusese deportat de ocupanþii ruºi în Finlanda, în anul 1944, ºi n-a mai ºtiut nimeni de el. Bunicul sãu a fost împuºcat de aceiaºi ocupanþi la Crasna Putnei pentru cã a protestat împotriva deportãrilor.

Poetul ºi scriitorul Ilie Motrescu a lucrat ca ziarist la ”Zorile BucovineiÒ, urmãrit îndeaproape de ideologul Mihai Brofman. Împotriva lui s-a închegat rapid frontul veneticilor: primarul din Crasna, Ilcenko, preºedintele colhozului, procurorul adjunct al regiunii, Karol Janos, miliþianul din Crasna etc. Ilie Motrescu a fost ridicat de acasã, dus în pãdure ºi ucis în chinuri groaznice. Pentru cã nu a murit imediat ce a fost împuºcat, veneticii l-au zdrobit cu patul armelor. Bãtrânul pãdurar care a vãzut scena a fost omorât ºi el la puþin timp. Cadavrul lui Ilie Motrescu a fost pus în portbagajul unei limuzine Gaz 21 Volga de culoare albã. Maºina s-a împotmolit ºi un cãruþaº i-a dat ajutorul solicitat de asasini ca sã o scoatã din noroi. În timpul acestor manevre, capacul portbagajului s-a desfãcut ºi cãruþaºul a vãzut cadavrul lui Ilie Motrescu. Evident, în stilul ocupanþilor ruºi, cãruþaºul a fost bãgat la puºcãrie. Acelaºi tratament a fost aplicat ºi lui ªtefan Motrescu, profesor de fizicã, fratele poetului asasinat.

Uciderea bestialã a ziaristului Ilie Motrescu de cãtre veneticii ruºi cutremurã ºi azi conºtiinþele. Rudele mortului au încercat sã afle adevãrul aruncând o mare provocare aºa-zisei justiþii sovietice. Drept rãspuns, autoritãþile de ocupaþie au declanºat prigoana contra familiei. În stilul clasic al terorii, au organizat în aprilie 1970, în Crasna, o ºedinþã de condamnare a naþionaliºtilor români care se interesau de cazul Ilie Motrescu. Atunci, s-au gãsit, chipurile, intelectuali care sã acuze rudele ilustrului decedat cã ºtirbesc autoritatea ireproºabilã a organelor de stat, în loc sã se ocupe de obþinerea unor rezultate bune în muncã. Lugubru scenariu! Dezgustãtor socialism de provenienþã rusã! Degradantã justiþie de ocupaþie!

O administraþie localã ºi centralã asasinã, coruptã pânã în mãduva oaselor, a cãutat sã impunã cu ajutorul armei un model politic sortit eºecului. O administraþie localã impusã oamenilor prin fraude electorale ºi abuz de putere, care a operat în favoarea ocupanþilor strãini, a reuºit sã distrugã vieþi, sã mintã ºi sã fure cu neruºinare, afirmând cã o face spre binele poporului ºi împreunã cu acesta.

Când administraþia localã neglijeazã legile scrise ºi nescrise ale bunelor relaþii dintre oameni, ale progresului general devine imoralã ºi eºueazã în abuzuri ºi crime. În perspectiva timpului, martirajul la care a fost supus poetul român Ilie Motrescu reprezintã un semnal de alarmã pentru cei de astãzi.

Monºtrii care opereazã încã ºi la noi în administraþia publicã localã nu s-au dezbãrat de practicile lor de dinainte de 1989 ºi chinuie încã populaþia. Oamenii necãjiþi bat degeaba la porþile unei justiþii incapabile sã vadã adevãrul. Poliþiºtii ºi membrii gãrzilor financiare apãrã infractorii cu prioritate în loc sã asigure domnia legii: Gheorghe Bercea, orb din Piteºti, este aruncat în stradã de un hoþ ordinar ºi justiþia nu vede; Contes N. Ioan din Piteºti îºi cere în zadar banii depuºi la C.E.C., pentru cã aceastã instituþie nu mai este ce-a fost; þãranii din Gliganu de Sus, comuna Rociu din judeþul Argeº, sunt furaþi cu neobrãzare de administraþie. Islazul lor, pe care l-au plãtit cândva cu bani grei, a fost arondat satului ªerbãneºti ºi 40 de hectare din el au fost împãrþite la salariaþi ai primãriei. ªtergerea hotarelor pentru a-i deposeda pe oameni de dreptul lor este o tristã relicvã a politicii de ocupaþie rusã.