Onorat prezidiu, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Stima˛i membri ai Guvernului,
Peste c‚teva s„pt„m‚ni istoria Rom‚niei va consemna Ómplinirea unui ideal al rom‚nilor, aderarea la Uniunea European„.
Cet„˛enii ˛„rii noastre au acceptat priva˛iuni ∫i costuri pentru reforme structurale care ar fi trebuit s„-i aduc„ la nivelul de modernitate ∫i civiliza˛ie din Uniunea European„. Ast„zi, cei mai mul˛i dintre rom‚ni constat„ cu durere c„ standardele lor de via˛„ sunt departe de cele europene. Poten˛ialul material, financiar ∫i uman nu a fost valorificat Ón folosul tuturor, astfel c„ Ón Rom‚nia nu s-a realizat o preg„tire adecvat„ pentru aderare, conform criteriilor de la Copenhaga. A∫a se explic„ de ce tot mai insistent se subliniaz„ c„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ va fi mai degrab„ rezultatul unei Ón˛elegeri politice dec‚t al preg„tirii corespunz„toare a ˛„rii.
Œn consecin˛„, viitorul nu va certifica un trai decent. Dup„ 1 ianuarie 2007 cet„˛enii rom‚ni nu vor resim˛i beneficiile ader„rii, ci, dimpotriv„, vor fi supu∫i Ón continuare la noi priva˛iuni. Proiectul de buget pe anul 2007 nu modific„ semnificativ principalele deficien˛e din economia na˛ional„.
Privitor la construc˛ia bugetar„ a anului 2006 se constat„ o situa˛ie deosebit de grav„ privind modificarea de c„tre Guvern a unor componente majore fa˛„ de aprobarea dat„ de Parlament, cu prec„dere a deficitului bugetar.
La aprobarea Legii bugetului pe anul 2006, deficitul bugetar era de 0,8% din produsul intern brut, iar ulterior, printr-o serie de manevre ale Guvernului, a ajuns la 2,5%, exist‚nd Ón prezent premise pentru introducerea de noi modific„ri, av‚nd Ón vedere excedentul bugetar
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006
existent Ón 8 luni, de 5,3 miliarde de lei, respectiv 1,5 milioane de euro.
Aceste modific„ri ale deficitului bugetar, de la 2,36 milioane de euro la un excedent de 1,5 milioane de euro Ón 8 luni, demonstreaz„ suficient de conving„tor c„ la fundamentarea bugetului pe anul 2006 s-a manifestat din plin amatorismul ∫i reaua-credin˛„, ambele p„gubitoare Ón procesul de conducere a economiei na˛ionale.
Din p„cate, ∫i bugetul pe anul 2007 va confirma c„ multe previziuni nu corespund cu realitatea, cum ar fi de exemplu construc˛ia veniturilor bugetare, ceea ce poate determina tensiuni sociale, irosirea resurselor ∫i pierderea unor oportunit„˛i economice.
Cre∫terea accentuat„ a deficitelor externe constituie un risc major pentru stabilitatea macrofinanciar„ a Rom‚niei. Deficitul comercial va atinge 15 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel pe care Rom‚nia l-a Ónregistrat Ón istoria sa, iar deficitul de cont curent va dep„∫i 10% din produsul intern brut.
Politica fiscal„ nu stimuleaz„ accelerarea cre∫terii economice, sporirea competitivit„˛ii economice, cre∫terea productivit„˛ii muncii ∫i procentul de persoane angajate.
Av‚nd Ón vedere proiectul bugetului pe anul 2007 ce ne-a fost prezentat, Partidul Rom‚nia Mare prezint„ urm„toarele considera˛ii.
Unu. Evolu˛ia principalilor indicatori, prezentat„ Ón raportul privind situa˛ia macroeconomic„ a ˛„rii, demonstreaz„ c„ actuala guvernare nu a identificat m„surile, mijloacele ∫i resursele necesare pentru corectarea dezechilibrelor din economia Rom‚niei.
Iat„ c‚teva exemple. Produsul intern brut Ó∫i reduce ritmul de cre∫tere fa˛„ de 2006 cu 0,3 puncte procentuale, de∫i, dac„ se ˛ine seama c„ deflatorul produsului intern brut folosit Ón calcule este subestimat, reducerea ritmului de cre∫tere ar fi de 0,6 puncte procentuale. Apoi, ritmul consumului final se reduce Ón 2007 cu 1,3 puncte procentuale, din care consumul individual efectiv cu 1,4 puncte procentuale, ceea ce se va reflecta direct Ón nivelul de trai al popula˛iei. Apoi, deficitul balan˛ei comerciale cre∫te fa˛„ de 2006 cu circa 2 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent cre∫te cu aproape 1 miliard de euro. Indicele de cre∫tere a pre˛urilor de consum, care reflect„ de fapt infla˛ia, se reduce cu un punct procentual, dar amplitudinea major„rii pre˛urilor este ridicat„, Óntruc‚t baza de raportare este enorm„. Fa˛„ de octombrie 1990, Ónceputul liberaliz„rii pre˛urilor, indicele general al pre˛urilor de consum a crescut Ón cei 16 ani de circa 2.850 de ori.
Recentele m„suri de cre∫tere, a∫a-zise Ón avans, a pre˛urilor la gazele naturale, energia electric„ ∫i altele demonstreaz„ c„ nivelul infla˛iei prognozate de Guvern pentru 2007 este nerealist, un nivel credibil al acesteia fiind de 5,5%, av‚nd Ón vedere c„ propagarea valului infla˛ionist determinat de cre∫terea pre˛urilor la produsele energetice se va face efectiv Óncep‚nd cu luna ianuarie 2007.
De∫i c‚∫tigul mediu salarial se prevede s„ creasc„ cu 12,4%, iar pensia medie cu 20%, nivelurile respective vor fi sub cele din octombrie 1990.
Relaxarea fiscal„ clamat„ cu perseveren˛„ Ón ultimii doi ani se dovede∫te, unii spun, o minciun„, al˛ii spun, o eroare. Pot fi am‚ndou„ Ómpreun„, Óntruc‚t presiunea fiscal„ din economie, m„surat„ ca raport al sumei tuturor impozitelor ∫i taxelor ∫i, respectiv, produsul intern brut, a crescut ∫i va cre∫te Ón 2007 fa˛„ de 2005 cu aproape 5 puncte procentuale. Aceast„ cre∫tere s-a ob˛inut prin
majorarea accizelor, impozitelor ∫i taxelor, impozitelor pe export, dividende ∫i altele, astfel c„ lan˛ul impozitelor se Ónchide, chiar dac„ impozitul unic pe venit ∫i pe profit are o cot„ unic„.
™i, Ón sf‚r∫it, o alt„ deficien˛„ o reprezint„ majorarea deficitului bugetar de la 0,8% Ón 2005 la 2,8% Ón 2007. Œn termeni nominali aceasta reprezint„ de 3,7 ori, respectiv 3 miliarde de euro. Va m„ri presiunea infla˛ionist„ din economia ˛„rii.
Œn al doilea r‚nd, veniturile bugetului general consolidat se prev„d a cre∫te cu 23,7%, cheltuielile cu 24,1%, iar deficitul cu 29,1%.
Din punct de vedere al nivelurilor de cre∫tere, parc„ am fi Óntr-un buget de an electoral, Óntruc‚t, a∫a cum vom prezenta Ón continuare, fundamentarea veniturilor ∫i a cheltuielilor are o serie de lacune, dup„ cum urmeaz„: veniturile bugetului de stat sunt prev„zute s„ se majoreze cu 24,7%; una dintre cele mai mari cre∫teri, respectiv 47,8%, se preconizeaz„ s„ fie la impozitul ob˛inut din veniturile salariale. Fundamentarea acestei cre∫teri este superficial„ dac„ se ˛ine seam„ de faptul c„ salariul mediu brut va cre∫te numai cu 12,4%, iar num„rul de salaria˛i cu 1,8%, deci ar fi o cre∫tere real„ de 14,4%.
Consecin˛e?
Din impozitul pe venit, de 13 miliarde de lei, o sum„ important„, 10,8 milioane de lei, va fi repartizat„ bugetelor locale pentru finan˛area activit„˛ilor descentralizate. Este evident c„, Ón derularea bugetului, autorit„˛ile locale vor avea mari dificult„˛i, din cauza nerealiz„rii veniturilor estimate Óntr-un mod superficial.
Impozitul pe produc˛ia intern„ de ˛i˛ei ∫i gaze este subdimensionat cu peste 250 de milioane de lei. Am Ón vedere c„ Ón anul 2007 acest impozit este de 60 de milioane, Ón compara˛ie cu 311 milioane, c‚t a fost Ón anul 2006. Œn realitate, aceast„ subevaluare este mult mai mare, dac„ ˛ine˛i seam„ de evolu˛ia pre˛urilor ∫i de profiturile uria∫e ob˛inute de operatorii din sistem. Œn condi˛iile Ón care Ón anul 2007 nu ar avea loc nicio cre∫tere de pre˛uri, veniturile respective ale companiilor care extrag ˛i˛ei ∫i gaze, Ón marea lor majoritate cu capital privat, ar fi de cel pu˛in 5 ori mai mari, ceea ce, desigur, va amplifica ∫i mai mult neputin˛a popula˛iei de a suporta curba de sacrificiu impus„ cu cinism de guvernan˛i.
Acela∫i fenomen de subevaluare se Ónregistreaz„ ∫i la taxele de redeven˛„ din exploatarea resurselor minerale. Dimensionarea veniturilor din concesiuni ∫i Ónchirieri nu ˛ine seama de evolu˛ia pre˛urilor pe pia˛a specific„.
Concesiunea ∫i Ónchirierea propriet„˛ilor statului, a∫a cum s-a dovedit Ón activitatea de zi cu zi, reprezint„ o verig„ slab„, unde frauda ∫i corup˛ia se Ónt‚lnesc permanent. Veniturile respective sunt subdimensionate cu circa un miliard de lei.
Accizele prev„zute Ón Legea bugetului de stat Ónsumeaz„ 12,4 miliarde de lei, Ón timp ce raportul privind situa˛ia macroeconomic„ arat„ c„ suma acestora este de 13,9 miliarde lei. Diferen˛a Ón minus de 1,5 miliarde de lei îs-a evaporat“, Ón timp ce Guvernul transpir„ prin introducerea de noi accize la gaze, la energie electric„ sau majorarea altora Ón avans fa˛„ de termenele asumate prin Tratatul de aderare.
Semnificativ este urm„torul exemplu: Ón Tratatul de aderare se prevede ca nivelul accizei de referin˛„ la benzin„, de 350 de euro la mia de litri de benzin„, s„ fie atins la sf‚r∫itul anului 2011, iar Ón prezent nivelul accizei este de 421 de euro la o mie de litri de benzin„, ceea ce reprezint„ o majorare cu 20% mai devreme cu 6 ani.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006
Creditele nerambursabile de la Uniunea European„ Ón anul 2007 sunt dimensionate la 7,92 miliarde lei. Acestea reprezint„ surse ale bugetului, dar care nu sunt cuprinse Ón venituri. √sta e r„spunsul ∫i pentru domnul senator Funar. Œn schimb, cheltuirea lor, a∫a cum se propune prin proiectul de lege, autorizeaz„ Ministerul Finan˛elor s„ Ómpart„ aceast„ pl„cint„ f„r„ s„ aib„ aprobarea Parlamentului. Noi consider„m c„ este normal ca Parlamentul s„ se pronun˛e ∫i asupra acestor sume.
Œn al treilea r‚nd, cheltuielile bugetului general consolidat cresc cu 24,5%, Ón timp ce cheltuielile bugetului de stat se vor majora cu 22,4%.
Sunt cre∫teri importante, dup„ cum sunt ∫i sectoare unde cre∫terile sunt reduse. Unele chiar au reduceri semnificative, de exemplu, stimularea exporturilor se reduce cu 5%, stimularea I.M.M.-urilor se reduce cu 8%, subven˛iile pentru agricultur„, pe care le pot accesa Ón momentul de fa˛„, preg„tirea agricultorilor se reduc cu 20%, cultura ∫i religia, reducere cu 2%. Nivelul acestor reduceri se amplific„ cu rata infla˛iei de 5,5%, pe care noi o estim„m c„ va fi media anului 2007 fa˛„ de 2006.
Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare au formulat o serie de amendamente prin care se aduceau corecturi sau se propuneau rea∫ez„ri de cheltuieli Ón vederea elimin„rii unor disfunc˛ii din economia ˛„rii ∫i pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ilor socialculturale, cu indicarea surselor de acoperire. Totodat„, s-au f„cut amendamente referitoare la fundamentarea ∫i dimensionarea veniturilor bugetului de stat. Cu alte cuvinte, noi am luat foarte Ón serios primul buget al integr„rii noastre europene. Unele dintre amendamente vizau consolidarea activit„˛ii economice a ˛„rii ∫i cre∫terea produc˛iei de export ∫i se refereau la majorarea cheltuielilor pentru stimularea exporturilor, a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, a subven˛iilor pentru agricultur„.
Este de neÓn˛eles at‚t atitudinea Guvernului care a propus prin buget sume mai mici pentru domeniile men˛ionate dec‚t Ón anul 2006, c‚t ∫i a parlamentarilor puterii, care nu au acceptat Ón comisii amendamentele noastre.
Pe guvernan˛i nu-i intereseaz„ c„ deficitul comercial cre∫te cu 2 miliarde de euro, c„ deficitul de cont curent se majoreaz„ cu 1 miliard de euro, c„ importul de produse agroalimentare cre∫te aberant, ajung‚nd anual la peste 2,5 miliarde de euro, ∫i c„ multe produse care s-ar putea realiza cu u∫urin˛„ Ón ˛ar„ nu g„sesc minimum de sprijin financiar Ón condi˛iile legilor actuale.
Toat„ lumea ∫tie c„ finan˛area deficitelor balan˛ei comerciale ∫i de pl„˛i cost„ mai mult dec‚t alocarea unor resurse pentru implementarea m„surilor active de dezvoltare a produc˛iei de export ∫i/sau de Ónlocuire a unor importuri.
Pentru reabilitarea termic„ a cl„dirilor s-au prev„zut sume ridicol de mici, Ón condi˛iile Ón care se ∫tie c„ subven˛iile pentru Ónc„lzirea locuin˛elor vor fi eliminate din 2007, nu a∫a cum s-a precizat aici, Ón raportul prezentat. Programele de cre∫tere a eficien˛ei energetice, din care reabilitarea termic„ a cl„dirilor este poate cel mai important program, ar fi trebuit s„ fie sus˛inute mai puternic ∫i cu prioritate, Óntruc‚t m„surile respective reprezint„ singura cale sigur„ de reducere a cheltuielilor de Ónc„lzire a imobilelor.
Probabil c„ guvernan˛ii n-au auzit de angajamentele ∫i obliga˛iile asumate fa˛„ de Uniunea European„, prin care toate cl„dirile administrative, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2007, ∫i toate cl„dirile cu destina˛ie de locuin˛e, p‚n„ Ón 2009,
trebuie s„ aib„ certificate de eficien˛„ energetic„. Dup„ modul Ón care sunt sprijinite financiar asemenea ac˛iuni, este evident c„ guvernan˛ii actuali nu doresc dec‚t exproprierea proprietarilor din locuin˛e, afla˛i Ón imposibilitatea pl„˛ii unor pre˛uri aberante la gaze naturale, energie termic„ ∫i al˛i combustibili pentru Ónc„lzit.
Alte amendamente se refereau la majorarea cheltuielilor pentru biblioteci ∫i muzee, pentru promovarea imaginii ∫i intereselor rom‚ne∫ti peste hotare. Dezinteresul guvernan˛ilor pentru sus˛inerea acestor ac˛iuni reprezint„ p‚n„ la urm„ o sfidare fa˛„ de interesele generale ale noastre.
Œn al patrulea r‚nd, Partidul Rom‚nia Mare consider„ c„ protec˛ia social„ reprezint„ un factor esen˛ial pentru cre∫terea economic„, pentru stabilitate ∫i pentru echitate social„.
Dup„ 16 ani de îeforturi sus˛inute“ Ón jefuirea economiei na˛ionale, rom‚nii tr„iesc mult mai prost dec‚t Ón anul 1990. Pre˛urile de consum au crescut Ón aceast„ perioad„ de circa 2.860 de ori, iar la sf‚r∫itul anului vor fi mai mari de circa 3.000 de ori.
Cu toate cre∫terile prev„zute pentru anul 2007, salariul mediu abia ajunge la 95% c‚t cel din octombrie 1990, pensia medie Ón aceea∫i perioad„ va reprezenta 79%, iar salariul minim 62%.
Ce se putea cump„ra cu 45 de dolari Ón anul 1990, Ón anul 2007 se va putea cump„ra cu 115 dolari, ceea ce reprezint„ o reducere a puterii de cump„rare cu 2,5%. Acesta este adev„rul, domnilor guvernan˛i!
Œn bugetul pe anul 2007, actualul Guvern a alocat protec˛iei sociale numai 10% din produsul intern brut, astfel c„ Rom‚nia este pe ultimul loc Ón clasamentul ˛„rilor din Uniunea European„ Ón ceea ce prive∫te interesul fa˛„ de politica social„. Œn urm„torii ani, ar trebui s„ ajungem la o cifr„ de 20-25% din produsul intern brut alocat„ pentru protec˛ia social„, dar, pentru a atinge aceast„ ˛int„, Rom‚nia are nevoie de o economie competitiv„. Bugetul nu sus˛ine acest deziderat.
Pe de alt„ parte, competitivitatea este str‚ns legat„ de resursele pe care statul le aloc„ pentru intensificarea proceselor de construire a unei structuri economice bazate pe investi˛ii de capital ∫i dezvoltarea cu prioritate a unor segmente vitale, precum cercetarea, educa˛ia, infrastructura ∫i altele.
Pentru a avea o societate stabil„, statul trebuie s„ aloce mai mul˛i bani pensionarilor, care nu pot fi considera˛i doar consumatori de resurse, cum se afirm„ foarte des Ón ultima vreme cu destul cinism.
Nivelul de trai al pensionarilor este ast„zi departe de nevoile acestor oameni ∫i reprezint„ o pat„ neagr„ pentru societatea rom‚neasc„ aflat„ Ón pragul integr„rii europene. Ast„zi, cu pensia medie se pot cump„ra de 6,2 ori mai pu˛ine cantit„˛i de gaze naturale, de 4 ori mai pu˛in„ energie termic„ ∫i de 2,7 ori mai pu˛in„ energie electric„.
Iat„ de ce Partidul Rom‚nia Mare se pronun˛„ categoric pentru introducerea pensiei minime Ón Rom‚nia la nivelul unui punct de pensie. Totodat„, consider„m necesar ca pensia medie din anul 2007 s„ fie cel pu˛in la nivelul celei din anul 1990, indexat„ cu indicele general al pre˛urilor de consum, ceea ce va reprezenta 485 de lei.
Pentru a nu merge Ón Uniunea European„ cu numai jum„tate din popula˛ia ˛„rii, clasa politic„ trebuie s„-∫i asume r„spunderea pentru Ónf„ptuirea unor reforme
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/24.XI.2006
structurale puternice Ón domeniile economic, financiar ∫i social, Ón spirit european, cu adev„rat european.
Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i reafirm„ hot„r‚rea de a participa activ ∫i constructiv la devenirea european„ a Rom‚niei, dar nu-∫i poate asuma Ón fa˛a na˛iunii responsabilitatea unui proiect bugetar gre∫it ∫i nerealist, prin care cre∫terea accentuat„ a deficitelor externe va compromite stabilitatea macrofinanciar„ a ˛„rii, cu consecin˛e sociale imprevizibile.
Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare nu-∫i pot asuma construc˛ia bugetar„ propus„ pentru anul 2007 ∫i vor vota Ómpotriv„.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.