Paul Magheru

„Oradea riscă să devină un focar de conflict interetnic”

În ultima vreme, la Oradea s-au intensificat acțiunile îndreptate împotriva populației majoritare românești. În paralel cu scandalurile periodice din jurul terenului aparținând Bisericii Ortodoxe „Sfânta Treime”, episcopul László Tökés a lansat o nouă serie de provocări la adresa sentimentelor naționale ale românilor orădeni. De această dată, instrumentul folosit e reprezentat de inscripțiile în limba maghiară.

Încă de anul trecut, Consiliul Local al Municipiului Oradea a decis ca pe plăcuțele cu numele străzilor să fie scris, după denumirea în limba română, echivalentul maghiar al cuvântului stradă — „utca”.

Întrucât hotărârea coaliției majoritare P.D.-U.D.M.R. a rămas numai pe hârtie, nefiind încă pusă în practică, unii exponenți ai curentului radical din rândurile concitadinilor noștri de naționalitate maghiară au trecut la fapte. În cursul acestei veri, numeroase artere orădene au fost botezate cu nume maghiare, inclusiv cu acelea ale unor personaje de tristă amintire pentru românii transilvăneni. Folosind vopsea și șabloane, grupuri de tineri adepți ai liniei extremiste promovate de László Tökés au imprimat vechile denumiri din vremea ocupației maghiare pe străzile din zona centrală și pe principalele bulevarde ale municipiului.

Astfel, punctul zero al Oradei — Piața Unirii — a devenit, peste noapte, „Szent Laszlo Ter”, strada Moscovei s-a pricopsit cu numele lui Szilagyi Dezso, un fost ministru din timpul Imperiului Austro-Ungar, iar Bulevardul Ștefan cel Mare a primit numele lui Arpad. Și acestea sunt numai câteva exemple din puzderia de inscripții ce-au împânzit orașul.

În ciuda semnalelor trase de presa locală și a sesizărilor venite din partea cetățenilor, autoritățile locale au tratat aceste fapte reprobabile cu o indiferență care, după cum ne arată faptele ulterioare, nu a făcut altceva decât să dea apă la moară extremiștilor.

Exact în urmă cu o săptămână, pe zidul bisericii reformate și pe cel al Centrului ecleziastic „Sulyok Istvan”, ambele aflate în apropierea sediului Primăriei, au fost montate tăblițe cu numele străzii în limba maghiară. La scurt timp, cartierul orădean Episcopia a fost delimitat prin panouri inscripționate în română și în maghiară. Scandalul izbucnit a determinat Primăria să dispună îndepărtarea plăcuțelor. Momentul nu a fost lipsit de incidente, izbucnind o altercație între angajații de la Drumuri Orășenești și cei care și-au asumat rebotezarea străzilor, printre aceștia din urmă aflându-se și liderul Tineretului Maghiar Transilvănean, Nagy Jozsef Barna, un

adept al separatismului promovat de Tökés. Deși tăblițele au fost, în cele din urmă, îndepărtate, au mai rămas zeci de clădiri pe care sunt vopsite denumirile așa-zis istorice ale respectivelor străzi.

Am constatat, pe tot parcursul acestor incidente, o pasivitate condamnabilă din partea instituțiilor abilitate să intervină. Mai mult, acestea au evitat să-și asume responsabilitățile ce le revin conform legislației în vigoare, pasându-și reciproc răspunderea. S-a văzut, însă, că toleranța lașă impulsionează pornirile antiromânești, ajungându-se ca fapte antisociale și ilegale, precum cele expuse mai sus, să fie săvârșite cu nonșalanță, ziua în amiaza mare, iar ulterior să fie revendicate deschis de autorii lor.