Votul nostru de ast„zi asupra ratific„rii Tratatului de
aderare la Uniunea European„ este un moment de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005
referin˛„ Ón istoria Rom‚niei. Suntem chema˛i cu to˛ii s„ contribuim la construc˛ia proiectului european.
Œntr-o astfel de zi, m„ simt onorat, mai mult ca niciodat„, c„ sunt primul-ministru al Rom‚niei.
N-a∫ vrea totu∫i s„ c„dem Ón capcana festivismului. Cred c„ este, mai degrab„, o ocazie pentru reflec˛ie. Dup„ ce am semnat Tratatul de aderare, la Luxemburg, m-am Óntrebat ce Ónseamn„ ratificarea acestui document Ón Parlamentul Rom‚niei. Un cinic ar spune c„ este cea mai simpl„ etap„ din procesul de ratificare, care nu va fi u∫or de dus p‚n„ la cap„t. Eu nu sunt de acord cu acest lucru. Cred c„ ar fi o gre∫eal„ s„ trat„m superficial votul de ast„zi.
Ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea European„ este un angajament pe care ∫i-l asum„ Rom‚nia fa˛„ de partenerii s„i europeni ∫i fa˛„ de sine Óns„∫i.
Din acest motiv, votul nostru de ast„zi trebuie s„ se plaseze dincolo de orice dispute politice, dincolo de animozit„˛i, de interese de grup sau politice. Ast„zi facem o promisiune de onoare s„ fim europeni! O facem Ón mod solemn ∫i democratic, Ón Parlamentul Rom‚niei.
Mai mult dec‚t at‚t, Óntruc‚t nu v„d necesitatea unui referendum, facem aceast„ promisiune Ón numele poporului rom‚n, ∫i nu al nostru personal. Œi facem pe to˛i rom‚nii responsabili de onorarea angajamentului de aderare. ™i este normal. Integrarea european„ nu este apanajul unei elite, al unui partid sau al administra˛iei. Este un proces prin care trece Óntreaga societate ∫i la care contribuie to˛i rom‚nii!
Vorbind despre construc˛ia european„, Jean Monnet spunea îNoi nu form„m coali˛ii de state, noi unim oameni!“. Eu a∫ ad„uga c„ oamenii se unesc atunci c‚nd Ómp„rt„∫esc valori comune. De aceea, Ón acest moment, consider c„ este important s„ vorbim despre valorile pe care ni le Ónsu∫im ∫i noi, rom‚nii, odat„ ce ne onor„m promisiunea de a fi europeni!
Sunt acelea∫i valori pe care ∫i le-au Ónsu∫it ∫i ceilal˛i membri ai Uniunii Europene, indiferent de momentul Ón care au aderat. Dac„ accept„m s„ ne construim via˛a pe valori precum libertatea, demnitatea ∫i solidaritatea, atunci suntem cu adev„rat europeni. Am s„ explic de ce.
Spunem adesea c„ ne-am rec‚∫tigat libertatea Ón decembrie 1989. Experien˛a sinuoas„ a ultimilor 15 ani ne-a demonstrat c„ libertatea nu se c‚∫tig„ Óntr-o clip„. Œn decembrie 1989 am ob˛inut ∫ansa de a ne construi libertatea. De atunci am construit libertatea zi de zi, iar proiectul european ne-a ajutat s„ facem o construc˛ie solid„. Foarte multe m„suri necesare Ónt„ririi statului de drept au fost adoptate cu sprijinul partenerilor no∫tri europeni ∫i ca urmare a angajamentelor asumate Ón procesul de aderare.
Libertatea este o realitate str‚ns legat„ de modul Ón care func˛ioneaz„ societatea. Rom‚nia este liber„ dac„ statul de drept este puternic ∫i func˛ioneaz„ cu adev„rat, iar noi, aici, mai avem Ónc„ de lucru, din cauz„ c„ reforme-cheie au fost Ónt‚rziate Ón ultimii ani. Este de datoria mea s„ o spun Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei ∫i a Óntregii ˛„ri.
Dac„ nu vom reforma din temelii justi˛ia, a∫a cum ne-am angajat pentru aderare, atunci statul de drept nu
va func˛iona niciodat„ Ón Rom‚nia. F„r„ un stat de drept func˛ional, libertatea este iluzorie. Din acest motiv, Guvernul pe care Ól conduc consider„ c„ reforma ∫i independen˛a justi˛iei sunt o prioritate a perioadei urm„toare ∫i, ca atare, voi ac˛iona Ón consecin˛„.
Dac„ l„s„m Rom‚nia prins„ Ón plasa corup˛iei ∫i a grupurilor de interese, atunci libertatea noastr„ se va limita la a c‚nta vreo melodie la mod„, la a ne uita la filme str„ine ∫i la a avea acces la bunuri de import. Din p„cate, al˛ii ne vor decide soarta, Ón acest caz. Cred c„ b„t„lia Ómpotriva corup˛iei este cea mai dificil„ b„t„lie pe care o avem de dus, iar dac„ nu o c‚∫tig„m acum, nu avem nici o ∫ans„ s„ c‚∫tig„m r„zboiul pentru libertate ∫i pentru Europa! Din p„cate, structurile corupte tind s„ blocheze reformele europene, pentru c„ acestea le amenin˛„ interesele ∫i puterea.
Dac„ men˛inem Rom‚nia Ón t„cere, adic„ nu l„s„m presa ∫i societatea civil„ s„ vorbeasc„ libere, atunci ne min˛im singuri c„ avem libertate ∫i c„ am fi europeni. Guvernul pe care Ól conduc are o politic„ clar„ Ón acest domeniu: libertatea de expresie nu se negociaz„! Este un drept inalienabil, pe care Ól consolid„m cu fiecare zi. ™i exemplele pot continua. Fiecare reform„ european„, Ón sensul impunerii valorilor democratice Ón administra˛ie ∫i Ón societate, este o c„r„mid„ pus„ la libertatea noastr„, iar libertatea ne duce la demnitate.
Pentru mul˛i, integrarea european„ reprezint„, de fapt, o revenire Ón Europa. Adic„ p„r„sim, Ón sf‚r∫it, periferia continentului ∫i revenim acas„ din exilul pe care ni l-a impus îCortina de fier“ ∫i, Ón acest fel, ne rec‚∫tig„m demnitatea. Eu afirm Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei c„ rec‚∫tigarea demnit„˛ii nu Ónseamn„ doar ca europenii s„ ne recunoasc„ drept unii de-ai lor. Cred c„ a venit momentul s„ ne rec‚∫tig„m demnitatea Ón propriii no∫tri ochi. Prea des ne pl‚ngem cu formule precum îca la noi, la nimenea“, îla noi orice e posibil“, îa∫a ceva — adic„ un lucru bun — nu este posibil Ón Rom‚nia“. Pasul urm„tor este c„ ne resemn„m, c„ îmerge ∫i a∫a“, sau c„ Óncerc„m s„-i min˛im pe ceilal˛i c„ vom face ceva ce nu vom face niciodat„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat prea adesea Ón trecut, dar, de fapt, tr„im Ón compromis ∫i ne submin„m propria noastr„ demnitate Ón ochii no∫tri.
Cred c„ a venit momentul s„ punem cap„t domniei lui îmerge ∫i a∫a“! Prin votul de ast„zi trebuie s„ spunem c„ nu mai merge ca p‚n„ acum. Fiecare zi pe care o tr„im, Ón conformitate cu promisiunea noastr„ de onoare de a fi cet„˛eni europeni, este o zi de demnitate! Mai concret, aceasta Ónseamn„ c„ ne vom respecta pe noi Ón∫ine ∫i vom impune ∫i celorlal˛i s„ ne respecte, numai dac„ ne vom respecta Óntru totul angajamentele asumate Ón procesul de aderare ∫i dac„ ne vom asuma valorile europene.
Pentru Guvernul pe care Ól conduc acest lucru este o prioritate absolut„. Nu voi face nici o abatere de la acest drum. Perioada urm„toare este una Ónc„ dificil„. Avem foarte multe angajamente de Óndeplinit, at‚t Ón cadrul clauzei de salvgardare, c‚t ∫i Ón cadrul acquis-ului comunitar. Calendarul este foarte str‚ns ∫i avem enorm de mult de lucru.
Am reu∫it s„ trecem cu succes primul examen din acest an, o dat„ cu aprobarea de c„tre Parlamentul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005
European a avizului conform pentru semnarea Tratatului de aderare, pe 25 aprilie, la Luxemburg. Urm„torul examen va fi Ón noiembrie, c‚nd Comisia European„ va prezenta raportul de monitorizare care ne va evalua progresele. Dac„ exist„ Ónt‚rzieri Ón domenii-cheie precum justi˛ia, afacerile interne ∫i concuren˛a, atunci risc„m ca aderarea Rom‚niei s„ fie am‚nat„ cu un an. Nu este Ón interesul rom‚nilor s„ se Ónt‚mple a∫a ceva. Un an de zile Ón afara structurilor europene va cre∫te decalajele de dezvoltare Óntre noi ∫i restul ˛„rilor membre. De aceea ˛in s„ precizez c„ fiecare zi, fiecare minut conteaz„ pentru ca to˛i rom‚nii s„ ne rec‚∫tig„m demnitatea.
Vom trece examenul din noiembrie cu succes dac„ ne vom asuma ∫i o alt„ valoare european„, ∫i anume solidaritatea. Este necesar ca solidaritatea s„ existe la mai multe niveluri.
Œn primul r‚nd, am Ón vedere modul Ón care noi ne raport„m la Uniunea European„. Cred c„ trebuie s„ ne eliber„m de constr‚ngerile pe care ni le impun mentalit„˛ile mo∫tenite din comunism ∫i s„ ne facem o percep˛ie corect„ despre rela˛ia cu partenerii no∫tri europeni. Chiar dac„ Rom‚nia este acum monitorizat„ foarte riguros de c„tre Bruxelles, Uniunea European„ nu este îfratele mai mare“. Nu este o instan˛„ superioar„ care ne controleaz„ ∫i ne oblig„ s„ facem ce vrea. Avem Ón Uniunea European„ un adev„rat partener. Procesul de monitorizare este, din aceast„ perspectiv„, un instrument de sprijin. Oficialii europeni ne ajut„ s„ facem progresele necesare integr„rii la timp ∫i cu succes.
Urmeaz„ nivelul politic. C‚nd este vorba de obiectivul ader„rii la Uniunea European„, la nivel declarativ nu exist„ discordan˛e Óntre diferitele partide politice din Rom‚nia. Trebuie s„ existe solidaritate ∫i Ón ceea ce prive∫te mijloacele pentru atingerea acestui obiectiv, adic„ este nevoie de solidaritate pentru a pune Ón practic„ rapid reformele indispensabile ader„rii la Uniunea European„. Dac„ un partid sau un om politic vorbe∫te Ón fiecare zi despre importan˛a ader„rii la Uniunea European„, dar apoi blocheaz„ reforma justi˛iei, intervine pentru ca o companie s„ primeasc„ ajutoare de stat, ia Ón der‚dere noua legisla˛ie anticorup˛ie, atunci doar se preface c„ sus˛ine cauza european„.
Eu ∫i Guvernul pe care Ól conduc suntem deschi∫i la consultare ∫i la cooperare cu toate for˛ele politice pentru a aplica reformele integr„rii. Totu∫i, vreau s„ subliniez c„ nu vom ceda nici unei presiuni ∫i nu vom accepta nici un fel de Ónt‚rziere de la calendarul european. Eu nu m„ joc cu interesul na˛ional! Nu dau la schimb interesul na˛ional pe vreun interes politic sau personal!
Œn fine, al treilea nivel este cel al societ„˛ii civile ∫i al tuturor rom‚nilor. Succesul integr„rii depinde de modul Ón care se construie∫te solidaritatea pentru aderare la nivel na˛ional. Sondajele de opinie ne arat„ constant c„ aproape trei sferturi din rom‚ni se declar„ Ón favoarea ader„rii la Uniunea European„, dar ∫i pentru cet„˛eni, aderarea la Uniunea European„ presupune mai mult dec‚t o simpl„ declara˛ie. Integrarea european„ nu este un jargon specific unui aparat birocratic ∫i nici ceva prea abstract ca s„ ne afecteze via˛a. Integrarea european„ a Rom‚niei este un proiect na˛ional care prinde consisten˛„ prin ac˛iunile pe care fiecare rom‚n le face Ón
conformitate cu valorile europene. ™i am s„ v„ dau c‚teva exemple de astfel de ac˛iuni:
— refuzul unui cet„˛ean de a mai corupe un func˛ionar;
— refuzul unui func˛ionar de a se mai l„sa corupt pentru a face ceva, deoarece este pl„tit din bani publici;
— implicarea fiec„rui rom‚n Ón via˛a social„, prin ac˛iuni de solidaritate cu semenii no∫tri Ón nevoie;
— ac˛iuni ale societ„˛ii civile de sanc˛ionare ∫i supraveghere a clasei politice;
— implicare Ón via˛a politic„ ∫i Ón administra˛ie;
- modernizarea ∫i dezvoltarea firmelor pentru a se
- adapta la pia˛a european„;
— ameliorarea preg„tirii profesionale a fiec„rui rom‚n pentru a face fa˛„ noului context european.
™i, sigur, exemplele pot continua.
De aceea spun c„ integrarea european„ se construie∫te Ón fiecare cas„, prin fiecare gest ∫i cu fiecare cet„˛ean Ón parte. O campanie de informare dedicat„ acestei teme va traduce integrarea european„ pe Ón˛elesul tuturor Ón perioada care urmeaz„. Ministerul Integr„rii Europene a demarat deja Ónt‚lnirile cu diverse medii de afaceri ∫i cu alte segmente ale societ„˛ii pentru a evalua care sunt schimb„rile pe care le aduce cu sine aderarea la Uniunea European„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
De fapt, tot ceea ce am spus p‚n„ acum despre asumarea onest„ ∫i total„ a valorilor europene se poate sintetiza Ón c‚teva cuvinte: Rom‚nia va trece, Ón urm„toarele luni, printr-o adev„rat„ revolu˛ie: va fi o revolu˛ie european„!
Rom‚nia va fi complet transformat„ pe 1 ianuarie 2007! Reformele radicale au Ónceput deja s„ se produc„ Ón societate ∫i vor continua s„ aib„ loc, schimb‚nd Rom‚nia Ón profunzime. Succesul lor depinde Óns„ de oameni, de deschiderea pe care o avem cu to˛ii c„tre ele, de felul cum ne implic„m ∫i ne adapt„m la transformare.
Revolu˛ia european„ nu se poate face st‚nd Ón fotoliu la televizor sau limit‚ndu-ne la vorbe.
Revolu˛ia european„ presupune seriozitate, munc„, disciplin„ ∫i viziune. O viziune c„tre viitor ∫i progres. îŒn Europa, trebuie s„ ai viziuni pentru a fi realist“, afirma Walter Hallstein.
Œn ceea ce m„ prive∫te, am spus ∫i am s„ repet: integrarea european„ a Rom‚niei este proiectul meu ca om politic. Este un proiect Ón care m-am angajat 100%, f„r„ nici o rezerv„ sau calcul politicianist. Sunt onorat c„ pot s„ fac acest lucru pentru Rom‚nia.
îConstruc˛ia european„ este o art„. Este arta posibilului“, spunea pre∫edintele Fran˛ei, Jacques Chirac. V„ propun s„ ratific„m Tratatul de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„ ∫i s„ facem astfel un pas decisiv spre reÓntregirea Europei.
Prin votul dumneavoastr„ de ast„zi se consfin˛e∫te o atitudine fundamental„, ∫i anume voca˛ia european„ a Rom‚niei!
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.