Stenogramă plen

30 de discursuri

1. Adrian N„stase

   #3056

   ## **Domnul Adrian N„stase:**

   Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori, Domnule prim-ministru,

   Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor ambasadori,

   Stimate ∫i stima˛i invita˛i,

   Declar deschis„ ∫edin˛a comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, anun˛‚ndu-v„ c„, din totalul de 468 de deputa˛i ∫i senatori, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 434, 34 de colegi fiind absen˛i.

   Cvorumul legal de lucru este Óndeplinit, iar Birourile permanente ale celor dou„ Camere propun ca ∫edin˛a de ast„zi s„ fie consacrat„ exclusiv dezbaterii ∫i adopt„rii proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului de Aderare dintre Regatul Belgiei, Republica Ceh„, Regatul Danemarcei, Republica Federal„ Germania, Republica Estonia, Republica Elen„, Regatul Spaniei, Republica Francez„, Irlanda, Republica Italian„, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungar„, Republica Malta, Regatul fi„rilor de Jos, Republica Austria, Republica Polon„, Republica Portughez„, Republica Slovenia, Republica Slovac„, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii ∫i Irlandei de Nord, state membre ale Uniunii Europene, ∫i Republica Bulgaria ∫i Rom‚nia privind aderarea Republicii Bulgaria ∫i a Rom‚niei la Uniunea European„, semnat de Rom‚nia la Luxemburg la 25 aprilie 2005.

   Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc.

   Ne afl„m ast„zi Ón fa˛a unui vot pe care istoria Ól va consemna ca fiind un moment Ón care Rom‚nia ∫i rom‚nii Ó∫i Óndeplinesc dezideratul integr„rii Ón Uniunea European„ prin votul Parlamentului. Dincolo de momentul procedurii de vot, avem datoria de a reflecta asupra semnifica˛iei acestui moment.

   Ast„zi, Parlamentul Rom‚niei va valida, prin votul s„u, finalul unui traseu de democratizare ∫i de modernizare, punctul final al unui drum c„tre reunificarea cu Europa. Ast„zi, Rom‚nia devine parte nu numai la un proiect viabil de dezvoltare rapid„, la un proiect de solidaritate european„ Ón epoca globaliz„rii. Ratificarea acestui tratat marcheaz„, de asemenea, ancorarea definitiv„ a na˛iunii rom‚ne Ón comunitatea de valori ∫i de principii europene ale secolului XXI. Rom‚nia European„ a reprezentat dezideratul genera˛iilor de rom‚ni care au luptat pentru des„v‚r∫irea acestui ideal.

   S„ Óncerc„m, stimate colege ∫i stima˛i colegi, ast„zi, prin dezbaterile pe care le vom organiza, s„ d„m, cu

   adev„rat, semnifica˛ia pe care na˛iunea rom‚n„ o a∫teapt„ Ón ceea ce prive∫te dorin˛a noastr„ de modernizare, dorin˛a noastr„ de a ne integra Óntr-o Europ„ democrat„, Óntr-o Europ„ reunificat„.

   A˛i primit proiectul ordinii de zi ∫i proiectul programului de lucru.

   Dac„ sunt comentarii Ón leg„tur„ cu ordinea de zi a ∫edin˛ei de ast„zi? Dac„ nu sunt,

2. Vot · Amânat

   Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

3. Adrian N„stase

   #7864

   ori,

   Votul nostru de ast„zi asupra ratific„rii Tratatului de

   aderare la Uniunea European„ este un moment de

   MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 referin˛„ Ón istoria Rom‚niei. Suntem chema˛i cu to˛ii s„ contribuim la construc˛ia proiectului european.

   Œntr-o astfel de zi, m„ simt onorat, mai mult ca niciodat„, c„ sunt primul-ministru al Rom‚niei.

   N-a∫ vrea totu∫i s„ c„dem Ón capcana festivismului. Cred c„ este, mai degrab„, o ocazie pentru reflec˛ie. Dup„ ce am semnat Tratatul de aderare, la Luxemburg, m-am Óntrebat ce Ónseamn„ ratificarea acestui document Ón Parlamentul Rom‚niei. Un cinic ar spune c„ este cea mai simpl„ etap„ din procesul de ratificare, care nu va fi u∫or de dus p‚n„ la cap„t. Eu nu sunt de acord cu acest lucru. Cred c„ ar fi o gre∫eal„ s„ trat„m superficial votul de ast„zi.

   Ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea European„ este un angajament pe care ∫i-l asum„ Rom‚nia fa˛„ de partenerii s„i europeni ∫i fa˛„ de sine Óns„∫i.

   Din acest motiv, votul nostru de ast„zi trebuie s„ se plaseze dincolo de orice dispute politice, dincolo de animozit„˛i, de interese de grup sau politice. Ast„zi facem o promisiune de onoare s„ fim europeni! O facem Ón mod solemn ∫i democratic, Ón Parlamentul Rom‚niei.

   Mai mult dec‚t at‚t, Óntruc‚t nu v„d necesitatea unui referendum, facem aceast„ promisiune Ón numele poporului rom‚n, ∫i nu al nostru personal. Œi facem pe to˛i rom‚nii responsabili de onorarea angajamentului de aderare. ™i este normal. Integrarea european„ nu este apanajul unei elite, al unui partid sau al administra˛iei. Este un proces prin care trece Óntreaga societate ∫i la care contribuie to˛i rom‚nii!

   Vorbind despre construc˛ia european„, Jean Monnet spunea îNoi nu form„m coali˛ii de state, noi unim oameni!“. Eu a∫ ad„uga c„ oamenii se unesc atunci c‚nd Ómp„rt„∫esc valori comune. De aceea, Ón acest moment, consider c„ este important s„ vorbim despre valorile pe care ni le Ónsu∫im ∫i noi, rom‚nii, odat„ ce ne onor„m promisiunea de a fi europeni!

   Sunt acelea∫i valori pe care ∫i le-au Ónsu∫it ∫i ceilal˛i membri ai Uniunii Europene, indiferent de momentul Ón care au aderat. Dac„ accept„m s„ ne construim via˛a pe valori precum libertatea, demnitatea ∫i solidaritatea, atunci suntem cu adev„rat europeni. Am s„ explic de ce.

4. Adrian N„stase

   #20443

   MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005

5. Adrian N„stase

   #20513

   V„ mul˛umesc, domnule prim-ministru.

   Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul deputat Viorel Hrebenciuc, pre∫edintele Comisiei Parlamentului Rom‚niei pentru integrare european„, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor juridice ale celor dou„ Camere ∫i al Comisiei pentru integrare european„.

   V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

6. Viorel Hrebenciuc

   #20882

   ## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

   V„ mul˛umesc. Domnilor pre∫edin˛i,

   Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

   Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,

   Ca urmare a Decretului pre∫edintelui Rom‚niei nr. 357 din 3 mai 2005 privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului dintre statele membre ale Uniunii Europene ∫i Republica Bulgaria ∫i Rom‚nia, semnat la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ∫i Ón baza celor decise Ón ∫edin˛a comun„ a Birourilor permanente ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului Rom‚niei din ziua de 11 mai 2005, Comisia Parlamentului Rom‚niei pentru Integrare European„, Comisia juridic„ de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului Rom‚niei s-au Óntrunit Ón ∫edin˛„ comun„ Ón ziua de 12 mai 2005, potrivit art. 10 ∫i art. 12 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, la sediul Camerei Deputa˛ilor, pentru a examina proiectul de Lege privind ratificarea Tratatului de aderare dintre Regatul Belgiei, Republica Ceh„, Regatul Danemarcei, Republica Federal„ Germania, Republica Estonia, Republica Elen„, Regatul Spaniei, Republica Francez„, Irlanda, Republica Italian„, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungar„, Republica Malta, Regatul fi„rilor de Jos, Republica Austria, Republica Polon„, Republica Portughez„, Republica Slovenia, Republica Slovac„, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii ∫i Irlandei de Nord, state membre ale Uniunii Europene, ∫i Republica Bulgaria ∫i Rom‚nia privind aderarea Republicii Bulgaria ∫i a Rom‚niei la Uniunea European„, semnat de Rom‚nia la Luxemburg la 25 aprilie 2005.

   Conform prevederilor art. 148 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, aderarea Rom‚niei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene Ón scopul transfer„rii unor atribu˛ii c„tre institu˛iile comunitare, precum ∫i al exercit„rii Ón comun cu celelalte state membre a competen˛elor prev„zute Ón aceste tratate, se face prin lege adoptat„ Ón ∫edin˛a comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, cu o majoritate de dou„ treimi din num„rul deputa˛ilor ∫i senatorilor.

7. Adrian N„stase

   #28197

   Mul˛umesc domnului deputat Viorel Hrebenciuc. Œncepem dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

   Are cuv‚ntul domnul senator Mircea Dan Geoan„, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

8. Mircea Dan Geoan„

   #28426

   ## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

   Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Stimate ∫i stima˛i colegi, Stima˛i membri ai Cabinetului,

   E o zi frumoas„ pentru Rom‚nia ∫i cred c„ putem s„ fim cu to˛ii m‚ndri c„ suntem ast„zi sub cupola Parlamentului ˛„rii, o nou„ genera˛ie de oameni politici rom‚ni, care duc mai departe ∫tafeta moderniz„rii statului na˛ional rom‚n. Ast„zi nu ratific„m doar un tratat de aderare, ast„zi, facem istorie. Partidul Social Democrat ∫i-a f„cut din destinul european al Rom‚niei un crez ∫i o linie de ac˛iune, ∫i vreau s„ spun Ónc„ o dat„ c‚t de aproape am fost, la finalul lui 2004, s„ fi avut probleme semnificative pe traseul nostru european. Nu pot dec‚t s„ felicit colegii care au lucrat Ón guvernul anterior, a∫a cum urez succes noului Guvern, pentru c„ f„r„ Óncheierea negocierilor, la final de 2004, ast„zi am fi fost Óntr-o situa˛ie mult mai complicat„

9. Mircea Dan Geoan„

   #29329

   ∫i poate c„ am discuta chestiuni mult mai grave pentru Rom‚nia.

   De ce Partidul Social Democrat consider„ c„ integrarea european„ este un ˛el na˛ional vital? Pentru c„

   proiectul european, stima˛i colegi, stimate colege, ˛ine loc, ∫i o spun cu pu˛in„ triste˛e, unui proiect de societate rom‚nesc. Genera˛iile anterioare de mari rom‚ni au avut un proiect de societate pentru modernizarea ∫i pentru afirmarea Rom‚niei ca stat modern, ca stat mai prosper ∫i, Óndr„znesc s„ spun, ca social-democrat, mai echitabil. Nu am reu∫it Ón ace∫ti 15 ani s„ producem noi, clasa politic„ rom‚neasc„, un proiect de societate ∫i am folosit, ∫i vom folosi, Ón continuare, miza integr„rii europene ca un vehicul ∫i pretext pentru modernizarea Rom‚niei. Ceea ce au Ónceput Ónainta∫ii no∫tri — s„v‚r∫irea unui stat rom‚n modern, puternic, echitabil, prosper ∫i respectat — Ónc„ nu s-a Óncheiat ∫i avem obliga˛ia cu to˛ii s„ fructific„m la maxim ∫ansa integr„rii europene.

   Œn egal„ m„sur„, v„ spun cu toat„ responsabilitatea ∫i f„r„ s„ doresc s„ aduc o not„ mai pu˛in festiv„ Ónt‚lnirii noastre de ast„zi, calendarul integr„rii, la 1 ianuarie 2007, reprezint„ pentru noi to˛i o obliga˛ie ∫i o responsabilitate. Asta nu Ónseamn„, domnule prim-ministru ∫i stima˛i membri ai Cabinetului, c„ lucrurile vor fi simple sau c„ rezultatul este garantat ∫i Ól ∫tim ∫i noi, cum Ól ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, ∫i a∫ vrea s„ Óncerc„m s„ facem un efort, de ambele p„r˛i ale baricadei politice, ca 1 ianuarie 2007 s„ fie, Óntr-adev„r, calendarul respectat. Exist„ riscuri Ón calea noastr„. Europa este ast„zi mult mai nervoas„ ∫i nu va mai acorda sub nici o form„, ∫i v„ spun asta cu ∫tiin˛a unui om care s-a ocupat Ómpreun„ cu al˛i colegi de-ai mei de integrarea european„ de mul˛i ani, nici o dispens„ politic„ nu va fi dat„ pentru noi sau pentru bulgari. Avertismentul sever al comisarului european pentru concuren˛„, s„pt„m‚na trecut„, de la Bucure∫ti trebuie ascultat f„r„ patim„ politic„, Ón toat„ profunzimea sa.

   La Bucure∫ti, comisarul pentru concuren˛„, ∫i cunoa∫te˛i clauzele de salvgardare pe aceast„ tem„, a avut un mesaj mult mai dur ∫i de avertizare fa˛„ de cel de la Sofia din ziua precedent„. Vom avea s„pt„m‚nile viitoare pe comisarul Franco Fratini pentru justi˛ie ∫i afaceri interne. Avem obliga˛ia s„ preg„tim bine acest moment, pentru c„ orice pas gre∫it pe zona de justi˛ie ∫i afaceri interne — ∫i nu m„ joc cu cuvintele — poate s„ fie fatal pentru calendarul integr„rii noastre. De aceea, apelul meu ∫i apelul nostru ca partid social-democrat, partid de opozi˛ie, dar un partid cu puternic„ sensibilitate european„ ∫i cu dorin˛a de a ajuta acest proiect na˛ional este de munc„ st„ruitoare ∫i perseverent„.

10. Adrian N„stase

    #37329

    V„ mul˛umesc, domnule senator.

    Œn continuare, are cuv‚ntul, din partea Partidului Na˛ional Liberal, domnul deputat Eugen Nicol„escu. Din partea aceluia∫i partid va urma domnul senator Puiu Ha∫otti.

    Rog s„ accepta˛i acest mod de lucru. Fiecare grup parlamentar are alocate 10 minute ∫i pe aceast„ durat„, sigur, reprezentan˛ii grupurilor se vor Óncadra Ón timpul stabilit, dar unele dintre grupuri au dorit, totu∫i, s„ aib„ doi reprezentan˛i care s„ ia cuv‚ntul cu aceast„ ocazie. Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

11. Gheorghe Eugen Nicol„escu

    #37876

    ## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule prim-ministru, Stima˛i membri ai Guvernului, Stima˛i colegi,

    Timp de aproape jum„tate de secol Rom‚nia a fost separat„ de Europa prin ceea ce opinia public„ rom‚neasc„ ∫i interna˛ional„ a numit îCortina de fier“. Recunoa∫tem acum c„ aceast„ separare a ac˛ionat nu numai la nivelul politicului, al ac˛iunii publice, ci a dus la o scindare a mentalului individual ∫i colectiv al rom‚nilor. Noi, cei din st‚nga cortinei, am r„mas Óncremeni˛i Óntr-o realitate ce ne era impus„, care strivea orice ac˛iune sau g‚ndire personal„, Ón timp ce Europa Ó∫i continua procesul firesc de dezvoltare. Iat„ c„ acum, dup„ 15 ani de ∫ov„ieli, erori ∫i Ónt‚rzieri, Rom‚nia intr„ Ón linia dreapt„ a integr„rii Ón Uniunea European„. Prin votul de ast„zi din Parlament, Rom‚nia spune r„spicat c„ nu exist„ cale de Óntoarcere. Noi, rom‚nii, asemenea lui Sisif, am fost condamna˛i s„ Ómpingem, timp de jum„tate de secol, bolovanul comunismului. Iat„ c„ nu numai c„ n-am fost strivi˛i, dar acum am aruncat povara trecutului ∫i privim Óncrez„tori spre viitor.

    Ratificarea Tratatului de aderare are o puternic„ valoare de simbol, c„ci adev„ratul efort al integr„rii se

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 afl„ Ón fiecare jude˛, ora∫ ∫i comun„ ale Rom‚niei. Fiecare dintre cele 22 de milioane de rom‚ni contribuie zi de zi la procesul de integrare, c„ci voin˛a Rom‚niei exprimat„ ast„zi Ón Parlament se afl„ Ón ac˛iunile de fiecare zi ale fiec„ruia dintre noi. Noi, to˛i, ∫tim foarte bine c„ singurul drum, singura variant„ de succes pentru noi ∫i, mai ales, pentru genera˛iile viitoare este Europa Unit„. Putem spune c„ integrarea Ón Uniunea European„ a Ónceput Ón momentul Ón care tinerii no∫tri au Ónceput s„ Ónve˛e Ón universit„˛i europene, c‚nd mari companii din vest au investit Ón Rom‚nia, c‚nd fiecare dintre noi a Ónceput s„ se raporteze la valorile ∫i principiile Europei. Putem spune c„ societatea rom‚neasc„ a prefa˛at integrarea _de iure_ a Rom‚niei Ón Uniunea European„, Óns„, ∫tim cu to˛ii c„ acesta nu este finalul unui drum, este doar o etap„ pe care o travers„m, pentru ca Rom‚nia s„ se al„ture cu adev„rat familiei sale tradi˛ionale europene. Dincolo de dorin˛a exprimat„ a rom‚nilor se afl„ nevoia de a continua munca sus˛inut„ Ón atingerea standardelor europene, c„ci simbolul albastru cu stele galbene al Uniunii este sus˛inut de reguli, mecanisme ∫i proceduri precise. Rom‚nia trebuie s„ preia Ón totalitate acquis-ul comunitar Ón spirit ∫i, mai ales, Ón fapt, s„ se racordeze prin institu˛iile sale ∫i prin proceduri la valorile europene. Atingerea acestor performan˛e este, de fapt, calea sigur„ pentru asigurarea bun„st„rii cet„˛enilor Rom‚niei, deziderat exprimat clar de Programul de guvernare ∫i demonstrat de ac˛iunile de p‚n„ acum.

12. Adrian N„stase

    #40850

    V„ mul˛umesc, domnule deputat.

    Are cuv‚ntul domnul senator Puiu Ha∫otti.

13. Puiu Ha∫otti

    #40956

    ## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

    V„ mul˛umesc.

    Domnule prim-ministru, Domnilor pre∫edin˛i,

    Doamnelor ∫i domnilor colegi,

    Abia dac„ mai este necesar s„ reamintesc c„, printr-o fericit„ coinciden˛„, chiar Ón preajma anivers„rii unei jum„t„˛i de secol de la lansarea a∫a-numitul îPlan Schuman“, actul de na∫tere al construc˛iei europene, aflate acum Ón plin„ desf„∫urare, Rom‚nia a f„cut, Ón aprilie 2005, doi pa∫i esen˛iali pe drumul pe care l-a∫ numi al revenirii Óndrept„˛ite al unui spa˛iu de cultur„ ∫i civiliza˛ie la matca european„, care, Ón ciuda vicisitudinilor multe ∫i ap„s„toare ale istoriei postbelice, prelungite p‚n„ Ón decembrie 1989, nu i-a fost str„in„ Ón esen˛„ ˛„rii noastre. 13 aprilie — Strasbourg ∫i 25 aprilie — Luxemburg, pa∫ii de care aminteam, sunt deja istorie. Este adev„rat, istorie foarte recent„, dar, oricum, istorie. Ast„zi, aici, Ón ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei se mai scrie o pagin„ major„ a acestei istorii. Reprezentan˛ii ale∫i ai poporului rom‚n dezbat proiectul de Lege privind ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea European„ exprim‚nd astfel voin˛a unei Óntregi na˛iuni care Ómp„rt„∫e∫te ∫i care dore∫te s„

    contribuie Ón mod specific, dup„ propriile capacit„˛i ∫i resurse, la atingerea obiectivelor generoase ale Uniunii Europene: crearea unei cet„˛enii europene, consolidarea unui spa˛iu al libert„˛ii, securit„˛ii ∫i justi˛iei, promovarea progresului economic ∫i social, Ón sf‚r∫it, dar nu Ón cele din urm„, afirmarea rolului Europei Óntr-o lume tot mai global„. Nu am nici cea mai vag„ inten˛ie de a fi patetic, ∫i nici nu-mi Óng„dui, din profund respect pentru institu˛ia esen˛ial„ a sistemului nostru democratic, Parlamentul, dar ∫i fa˛„ de ilu∫trii reprezentan˛i ai celorlalte componente ale statului, prezent sub cupola polului legislativ suprem, s„ rostesc fraze mari pentru a sublinia importan˛a cu totul deosebit„ a momentului la care suntem deopotriv„ participan˛i ∫i martori. ™i, totu∫i, nu-mi pot reprima un g‚nd ∫i n„d„jduiesc c„ este Ómp„rt„∫it ∫i de dumneavoastr„. Rom‚nia traverseaz„, acum ∫i aici, ora astral„ a devenirii sale care, cu siguran˛„, a∫a va fi rememorat„ ∫i de genera˛iile viitoare, genera˛ii care, s„ dea Dumnezeu!, vor avea astfel cadrul de a se dezvolta ∫i de a se afirma Ón conformitate cu toate Ónzestr„rile h„r„zite na˛iunii rom‚ne ∫i care, afirm cu toat„ convingerea, sunt departe Ónc„ de a-∫i fi dat m„sura Ón concret ∫i Óntr-o manier„ continental„ ∫i universal„. Construc˛ia european„, m„rturie stau indiscutabil toate documentele ∫i fundamentele, nu exclude spa˛iile, ba chiar pot spune c„ acestea sunt chemate s„ contribuie cu asupr„ de m„sur„ la desemnarea unui spa˛iu geografic ∫i uman care ar fi artificial f„r„ specificitatea de civiliza˛ie ∫i tradi˛ie a fiec„reia Ón parte. Or, noi, ca rom‚ni, avem un cult al patriei, poate ∫i pentru c„, de-a lungul istoriei prea pu˛in senine, ne-am v„zut-o, de c‚te ori, fie amenin˛at„, fie rupt„ de al˛ii, ceea ce nu ne exonereaz„ de propriile noastre r„spunderi, pentru c„ tot istoria ne demonstreaz„, au existat momente c‚nd noi Ón∫ine n-am fost vrednici de a p„stra mo∫tenirea l„sat„ de Ónainta∫ii no∫tri care ∫i-au f„cut Biblie din neam ∫i ˛ar„. Cred ∫i sper din tot sufletul c„ prin pasul pe care-l facem ast„zi ∫i care Ó∫i a∫teapt„ corolarul firesc la 1 ianuarie 2007, Rom‚nia va fi o patrie sigur„ ∫i prosper„ pentru to˛i fiii s„i, de toate na˛ionalit„˛ile ∫i de toate confesiunile, o ˛ar„ menit„ a-∫i ad„uga plus valoarea specific„ Europei Unite, altfel nu poate fi, ceea ce nu Ónseamn„ nici pe departe c„ eforturile noastre, ale celor de acum, s-au Óncheiat. Dimpotriv„, urcu∫ul poate de-abia Óncepe. El cere determinare, sacrificii, loialitate fa˛„ de parteneri ∫i mult„ inteligen˛„. Aceasta din urm„ am probat-o, o avem, celelalte, Óns„, trebuie s„ le demonstr„m, ∫i nu doar de suprafa˛„ sau a∫a cum se zice la noi Ón popor îde ochii lumii“. Este nevoie s„ credem Ón aceste valori europene, care trebuie cu necesitate s„ devin„ valorile noastre, ale tuturor cet„˛enilor acestei ˛„ri. Aici, se Ón˛elege, patimile ∫i op˛iunile noastre politice, oric‚t de diferite, trebuie s„ fac„ pasul Ónapoi Ón fa˛a interesului na˛ional, iar interesul na˛ional, doar aparent paradoxal, este interesul european. Œn concep˛ia lor viz‚nd modernitatea ∫i dezvoltarea ˛„rii, pe care au slujit-o cu at‚ta d„ruire, liberalii no∫tri din perioada interbelic„ ∫i-au pus deviza îPrin noi Ón∫ine“. P„str‚nd propor˛iile ∫i av‚nd Ón minte ceea ce noi, ast„zi, avem de Óndeplinit pentru a aduce Rom‚nia Ón Uniunea European„, s„ spunem ∫i s„ facem la fel: îPrin noi Ón∫ine, Ón Europa!“.

14. Adrian N„stase

    #46452

    ## V„ mul˛umesc.

    Œn continuare, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, din Camera Deputa˛ilor ∫i din Senat, au cuv‚ntul, pentru Ónceput, doamna deputat Roberta Alma Anastase, iar apoi, doamna deputat Monica Maria Iacob Ridzi.

    Doamna deputat Anastase, ave˛i cuv‚ntul.

15. Roberta Alma Anastase

    #46774

    ## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

    ## Domnilor pre∫edin˛i,

    ## Domnule prim-ministru,

    Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

    Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

    Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ reprezint„ unul dintre cele mai importante momente din lunga istorie a poporului rom‚n. Œn fapt, reprezint„ Ómplinirea unui deziderat vechi al Rom‚niei de a fi partea Comunit„˛ii Europene de bun„stare, de valori ∫i securitate. Unit„ Ón diversitate, Uniunea European„ ofer„ cet„˛enilor ei un spa˛iu de libertate, securitate ∫i justi˛ie f„r„ frontiere interne, precum ∫i o pia˛„ intern„ Ón care concuren˛a este liber„ ∫i nu este denaturat„. Suntem deplin responsabili ∫i con∫tien˛i de faptul c„ aderarea la Uniunea European„ Ónseamn„ c„ Rom‚nia devine parte a proceselor europene cu statut de partener egal at‚t Ón drepturi, c‚t ∫i Ón obliga˛ii. Œn baza principiului cooper„rii loiale, Rom‚nia va contribui la cre∫terea economic„ durabil„ a Europei, la securitatea ∫i coeziunea Ón cadrul uniunii.

    Doamnelor ∫i domnilor,

    Acest moment marcheaz„ Óncheierea cu succes a unei perioade deloc u∫oare pentru Rom‚nia, ∫i aici m„ refer la perioada de tranzi˛ie de la un regim totalitar la o societate democratic„ consolidat„. Œn acela∫i timp, marcheaz„ un moment esen˛ial pe drumul integr„rii depline Ón spa˛iul cultural, social, economic ∫i politic european.

    Œn continuare, eforturile noastre trebuie Óndreptate c„tre consolidarea societ„˛ii democratice. Lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a crimei organizate, promovarea bunei guvern„ri a dialogului permanent cu societatea civil„, respectarea libert„˛ii presei ∫i protejarea diversit„˛ii sunt priorit„˛ile actualei guvern„ri. Œn plus, ne-am angajat ∫i vom continua s„ ac˛ion„m politic ˛in‚nd cont permanent de principiul apropierii de cet„˛eni. Rom‚nii sus˛in Óntr-o

    propor˛ie cov‚r∫itoare aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Acest fapt d„ for˛„ ∫i consisten˛„ demersului nostru politic. Œn continuare, Óns„, r„m‚ne o prioritate pentru Óntreaga clas„ politic„ informarea cet„˛enilor asupra pa∫ilor de urmat, precum ∫i explicarea provoc„rilor ∫i oportunit„˛ilor care vor ap„rea Ón perioada urm„toare. Distins„ audien˛„,

16. Adrian N„stase

    #49481

    V„ mul˛umesc.

    Are cuv‚ntul Ón continuare doamna deputat Monica Maria Iacob Ridzi.

17. Monica Maria Iacob Ridzi

    #49596

    ## **Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:**

    Mul˛umesc.

    ## Domnilor pre∫edin˛i,

    Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

    F„r„ Óndoial„, votul nostru de ast„zi are dimensiunea sa istoric„. Consfin˛im astfel voca˛ia european„ a poporului rom‚n, dorin˛a sa nestr„mutat„ de a merge Ónainte al„turi de democra˛iile consacrate ale continentului ∫i, chiar dac„ tr„im ast„zi un apogeu, poate ora astral„ a Rom‚niei moderne, optimismul nostru trebuie bine temperat ∫i responsabil. Ce este frumos a Ónceput deja. Ce este greu abia acum Óncepe. La acest tratat sunt ata∫ate trei clauze de salvgardare, 11 m„suri de Óndeplinit privitoare la concuren˛„, justi˛ie ∫i afaceri interne. Acestea arat„ clar c„ mai avem multe de f„cut. Asigurarea unei justi˛ii independente ∫i eficiente, combaterea corup˛iei, indiferent de culoarea ei politic„, trebuie s„ ne preocupe pe to˛i Ón egal„ m„sur„. Este nevoie de un suflu nou at‚t Ón aparatul central de stat, c‚t ∫i Ón autoritatea public„ local„. Statul trebuie s„ devin„ un partener fidel al cet„˛eanului, un prieten al acestuia, iar magistra˛ii ∫i func˛ionarii publici trebuie s„ serveasc„ statul, nu clientela unui partid anume.

    Func˛iile sunt vremelnice. Perenitatea apar˛ine institu˛iilor statului. Acest principiu al prevalen˛ei institu˛iilor este fundamental Ón Uniunea European„. Ne revine, a∫adar, obliga˛ia de a des„v‚r∫i un sistem administrativ care s„ r„spund„ din plin acestor exigen˛e. Economia Rom‚niei, ca parte a pie˛ei unice europene, va trebui s„ asigure bun„starea social„ a poporului, Ón condi˛ii concuren˛iale sporite. S„ nu uit„m c„ dup„ aderare vom avea mai pu˛in„ libertate de mi∫care Ón politicile economice ∫i sociale, Ón limitele stricte ale dreptului european. Termenele de gra˛ie prev„zute pentru a sprijini fiscal regiunile defavorizate se vor Óncheia repede. Ne revine sarcina s„ elabor„m urgent planuri de m„suri cu ˛int„ social„ precis„ Ón acele zone, Ón deplin consens cu

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 acquis-ul comunitar. Practic, arat„ c„ a∫a-zisele ajutoare de stat, derog„ri inexplicabile de la Legea bugetului, cadouri de mii de miliarde acordate cu larghe˛e unor firme pe criterii social-electorale, au sporit s„r„cia Ón loc s„ o combat„. Acest populism ieftin trebuie s„ Ónceteze, el fiind Ón disonan˛„ cu spiritul economic european, cu legile concuren˛ei ∫i economiei de pia˛„. Garantarea unui cadru concuren˛ial favorabil nu este doar o obliga˛ie ce decurge din Tratatul de aderare, ci o necesitate obiectiv„. Œn ce prive∫te agricultura, ˛ara noastr„ a ob˛inut cinci perioade de tranzi˛ie pentru a se adapta la cerin˛ele politicii agricole comunitare, Ón special la produc˛ia de carne ∫i lapte. De asemenea, sunt prev„zute termene de gra˛ie pentru toate directivele majore din domeniul protec˛iei mediului ambiant, dar pentru ca aceste termene s„-∫i dovedeasc„ utilitatea este nevoie de acte normative noi, prin care s„ se ajung„ treptat la limitele ∫i condi˛iile impuse, at‚t Ón ce prive∫te agricultura, c‚t ∫i protec˛ia mediului Ónconjur„tor. Lupta Ómpotriva corup˛iei necesit„ un plan de ac˛iune concret, cu ˛inte clare ∫i prevederi bugetare adecvate. De asemenea, reforma sistemului judiciar, detaliat„ Ón strategia elaborat„ de Guvern Ón luna martie, ∫i-a ales obiective de maxim„ urgen˛„. Desigur, pentru Óndeplinirea angajamentelor asumate este nevoie de legi ∫i p‚rghii juridice noi, care necesit„ un efort legislativ sus˛inut. Miza acestui demers este binele na˛ional, recunoscut oficial de Óntregul spectru politic. Credem, a∫adar, c„ putem conta pe sprijinul tuturor for˛elor politice, dincolo de orice interese de partid sau deosebiri doctrinare.

18. Adrian N„stase

    #54239

    ## V„ mul˛umesc, doamna deputat.

    Din partea Grupurilor parlamentare ale P.P.R.M., are cuv‚ntul domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

19. Corneliu Vadim Tudor

    #54404

    ## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

    ## Doamnelor ∫i domnilor,

    Ne-am adunat ast„zi, aici, pentru a celebra o victorie, fiindc„ victorie, ∫i nu altfel, se nume∫te semnarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

    Iat„ c„ printre at‚˛ia nori negri care se Óngr„m„desc ∫i parc„ nu se mai sf‚r∫esc deasupra ˛„rii noastre, ne trimite Sf‚ntul Soare ∫i o raz„ binef„c„toare. Poate c„ al˛ii Ó∫i permit s„ fac„ nazuri, s„ pun„ condi˛ii ∫i s„ se declare eurosceptici. Au de unde, au fost st„p‚nii m„rilor ∫i ai ˛„rilor, au acumulat mari bog„˛ii timp de sute ∫i chiar de mii de ani, pu˛in le pas„ de o construc˛ie politic„ sau de alta.

    Noi, rom‚nii, avem o cu totul alt„ situa˛ie. Noi nu am jefuit pe nimeni niciodat„, ci, dimpotriv„. Œn tinere˛e, c‚nd eram student la Viena, vizitam muzeele ∫i palatele maiestoase ale burgului imperial, priveam cele 3 mari tezaure de aur descoperite Ón Transilvania ∫i expuse la Kunsthistorische Museum, apoi oftam din r„runchi ∫i spuneam: îAici este ∫i vlaga rom‚nilor mei“.

    Nu a existat genera˛ie de rom‚ni care s„ nu pl„teasc„ tribut de jertf„ n„v„litorilor, bandi˛ilor, tic„lo∫ilor. Poate c„ fiorul tragic care marcheaz„ ca un doliu Óntreaga existen˛„ a poporului rom‚n provine ∫i din cele dou„ extremit„˛i ale fluviului tutelar, nu numai al nostru, ci ∫i al Europei, Dun„rea. El izvor„∫te din Mun˛ii P„durea Neagr„ ∫i se vars„ Ón Marea Neagr„.

    Œn compara˛ie cu al˛ii care au avut numai o istorie vitreg„, noi am avut ∫i o geografie vitreg„. Este mare minune c„ mai exist„m ∫i c„, spre deosebire de al˛ii, nu am disp„rut niciodat„ ca stat. îO enigm„ ∫i un miracol, poporul rom‚n“, scria un cunoscut istoric.

    Eu Ónclin s„ cred c„ d„inuirea poporului rom‚n, ca ultim„ straj„ a latinit„˛ii aici, la Gurile Dun„rii, este Ónc„ una dintre minunile lui Dumnezeu. Tat„l Ceresc nu ne mai vorbe∫te direct, cum le vorbea patriarhilor biblici ∫i M‚ntuitorului Iisus Cristos, dar Ón schimb lucreaz„, iar lucrarea lui este magnific„. Eu unul nu g„sesc o alt„ explica˛ie pentru rezisten˛a extraordinar„ a neamului rom‚nesc Ón mijlocul unui ocean de patimi. Personal, sunt m‚hnit c„ din proiectul Constitu˛iei europene au fost eliminate acele fraze care se refer„ la r„d„cinile cre∫tine comune ale b„tr‚nului continent. Pe cine deranja acest adev„r, Ón definitiv, fundamental? Noi suntem cre∫tini ∫i europeni ∫i, parafraz‚nd pe cineva, îcui nu-i place, nu are dec‚t s„ se mute pe alt„ planet„“.

20. Adrian N„stase

    #64993

    V„ mul˛umesc, domnule senator.

    Are cuv‚ntul Ón continuare domnul senator Markó Béla, din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R.

21. Markó Béla

    #65159

    ## **Domnul Markó Béla:**

    Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

    Timp de 15 ani, de c‚nd sunt senator Ón Senatul Rom‚niei, am avut posibilitatea s„ particip la mai multe momente de importan˛„ major„ ale istoriei noastre contemporane. Adoptarea Constitu˛iei, primirea Ón Consiliul Europei, intrarea Ón NATO, c‚t ∫i o serie de alte decizii vitale au caracterizat acest deceniu ∫i jum„tate.

    Drumul parcurs a fost extrem de lung ∫i, c‚teodat„, extrem de anevoios: din comunism Ón capitalism, de la Pactul de la Var∫ovia la Alian˛a Nord-Atlantic„, de la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc la Uniunea European„, de la ideea omogeniz„rii societ„˛ii din Rom‚nia p‚n„ la recunoa∫terea multiculturalit„˛ii, de la co∫marul socialismului multilateral dezvoltat p‚n„ la realitatea economiei de pia˛„. Reprezint o genera˛ie care, probabil, niciodat„ nu va putea renun˛a la patetismul unei astfel de Ón∫ir„ri. Noi compar„m ceea ce avem cu ceea ce am avut, compar„m schimb„rile intervenite cu perioada pe care am tr„it-o Ónainte de 1989.

    Din aceast„ perspectiv„, Ón mod cert, ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea European„ este decizia cea mai important„ dup„ c„derea dictaturii. Numai astfel, numai ast„zi devine ireversibil„ schimbarea de regim din Rom‚nia.

    Totu∫i, nu sunt sigur c„ genera˛iile mai tinere au aceea∫i viziune asupra acestui moment. Ei compar„, pe drept, situa˛ia noastr„ nu cu ceea ce a fost aici acum 15 ani, ci cu ceea ce este Ón acest moment la Paris sau la Bruxelles.

    Este de Ón˛eles de ce au dreptate ∫i cei care spun c„ am f„cut foarte mult Ón ace∫ti ani, la fel ca ∫i cei care afirm„ c„ am realizat prea pu˛in.

    Avem fiecare abordarea noastr„ proprie. Unii au crezut Ón integrare, al˛ii nu. Unii au confundat geografia cu istoria, atunci c‚nd au spus c„ noi am fost Ón Europa de la Ónceput, deci nu avem nevoie s„ intr„m nic„ieri; al˛ii nu au f„cut aceast„ confuzie.

    Oricum, ceea ce am ob˛inut este un rezultat comun al marii majorit„˛i din via˛a noastr„ politic„. To˛i cei care au guvernat ∫i aproape to˛i cei care au fost Ón opozi˛ie Ón

    acest deceniu ∫i jum„tate au o contribu˛ie Ónsemnat„ la realizarea acestui deziderat. Nu Ón egal„ m„sur„, nu cu aceea∫i vitez„, dar procesul de integrare a avansat Ón to˛i ace∫ti ani. Este adev„rat c„ s-au f„cut ∫i gre∫eli care ne-au costat foarte mult, ne-au costat, probabil, cel pu˛in c‚˛iva ani de Ónt‚rziere, dar ast„zi nu este momentul unei astfel de analize.

22. Adrian N„stase

    #71526

    V„ mul˛umesc, domnule senator.

    Are cuv‚ntul Ón continuare domnul deputat ™tefan Gl„van, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

23. ™tefan Gl„van

    #71710

    ## **Domnul ™tefan Gl„van:**

    Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

    Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

    Extinderea Uniunii Europene nu Ónseamn„ doar o extindere mecanic„ a frontierelor c„tre est, ci una din dimensiunile unui fenomen complex: unificarea Europei, proces lansat cu entuziasm, continuat cu promisiuni ∫i realizat cu responsabilitate ∫i reprezent‚nd pentru societatea rom‚neasc„ un obiectiv strategic fundamental.

    Aceast„ op˛iune are la baz„ sprijinul tuturor for˛elor politice ∫i sociale viz‚nd ancorarea solid„ a ˛„rii Ón sistemul de valori europene, dezvoltarea societ„˛ii rom‚ne∫ti pe principiile democra˛iei, statului de drept ∫i economiei de pia˛„ Ón m„sur„ s„ asigure stabilitatea social„ ∫i prosperitatea na˛iunii.

    Un factor esen˛ial al procesului de integrare european„ Ól constituie cooperarea la nivel parlamentar, diploma˛ia parlamentar„ promovat„ de Rom‚nia urm„rind Ónf„ptuirea obiectivelor fundamentale de politic„ extern„ ∫i ap„rarea interesului na˛ional.

    Din aceast„ perspectiv„, ideea unei Europe mai competitive reprezint„ o op˛iune a viitorului pentru o Europ„ mai democratic„, mai transparent„, mai eficient„, urm„rindu-se asigurarea principiului respectului reciproc, integrarea cet„˛enilor Uniunii Europene din statele ∫i regiunile europene, indiferent c‚t de diferite ar fi acestea, realiz‚ndu-se o Europ„ pentru to˛i.

    Œn ceea ce ne prive∫te pe noi, Partidul Conservator, vom r„m‚ne fideli acestor valori ∫i consider„m c„ Rom‚nia nu va avea dificult„˛i Ón a se integra Ón aceast„ structur„ european„.

    Aceasta deoarece valorile Uniunii sunt respectarea demnit„˛ii umane, a libert„˛ii, democra˛iei, a statului de

    drept, valori comune statelor membre Óntr-o societate caracterizat„ prin pluralism, nediscriminare, toleran˛„, justi˛ie ∫i solidaritate, Uniunea oferind cet„˛enilor s„i un spa˛iu de libertate, securitate ∫i justi˛ie.

    Fiind con∫tient„ de mo∫tenirea sa spiritual„, Uniunea European„ respect„ bog„˛ia diversit„˛ii sale culturale ∫i lingvistice, egalitatea statelor Ón fa˛a Constitu˛iei, precum ∫i identitatea lor na˛ional„, inerent„ structurilor lor fundamentale politice ∫i constitu˛ionale, deviza sa fiind îunitate Ón diversitate“. Œn acest context, avem obliga˛ia de a conserva ∫i cultiva identitatea noastr„ na˛ional„ ∫i tradi˛iile rom‚ne∫ti prin politici ∫i programe de ac˛iune Ón domeniile educa˛iei, culturii, cercet„rii ∫tiin˛ifice ∫i mediului.

24. Adrian N„stase

    #78467

    V„ mul˛umesc, domnule deputat.

    Are cuv‚ntul, Ón finalul dezbaterilor generale, domnul deputat Ovidiu Victor Gan˛, din partea minorit„˛ilor na˛ionale.

25. Ovidiu Victor Gan˛

    #78650

    ## **Domnul Ovidiu Victor Gan˛:**

    Domnilor pre∫edin˛i,

    Domnule prim-ministru,

    Stima˛i invita˛i, reprezentan˛i ai Corpului Diplomatic la Bucure∫ti,

    Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

    Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

    Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ reprezint„ un eveniment important, comparabil cu realizarea statului rom‚n modern.

    Suntem ast„zi Ón situa˛ia de a exprima aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, voin˛a celor care ne-au ales, ∫i anume de a ratifica Tratatul de aderare a ˛„rii noastre la Uniunea European„.

    Exprim„m astfel voin˛a rom‚nilor, dar ∫i a minorit„˛ilor na˛ionale care tr„iesc Ón acest spa˛iu, de a readuce Rom‚nia Ón marea familie european„, dup„ cea mai neagr„ perioad„ din istoria sa, care a luat sf‚r∫it Ón 1989.

    Ca ˛ar„ Ón curs de aderare, Rom‚nia mai are multe de f„cut, respectiv, p‚n„ la integrarea deplin„, mai sunt de parcurs etape importante.

    Integrarea presupune eforturi sus˛inute Ón direc˛ia compatibiliz„rii ˛„rii noastre cu structura Uniunii Europene. Œn acest proces, nu avem voie s„ ignor„m specificul Rom‚niei. Din contr„, va trebui s„ g„sim c„ile ∫i mijloacele de a stimula domeniile economice sau de natur„ intelectual„, precum Ónv„˛„m‚ntul ∫i cultura, care confer„ competitivitate ∫i individualizarea noastr„ Ón ansamblul popoarelor europene.

    Totodat„, p„strarea ∫i cultivarea identit„˛ii minorit„˛ilor na˛ionale este o bog„˛ie care ˛ine de acest specific na˛ional. Rom‚nia este Ón m„sur„ ast„zi s„ propun„ Europei viziunea sa proprie Ón domeniul rela˛iilor interetnice. Nu este un parcurs u∫or, presupune eforturi substan˛iale de natur„ uman„ ∫i financiar„, o mobilizare a tuturor resurselor pe care le avem la dispozi˛ie ∫i un consens politic pentru realizarea acestui deziderat.

    Putem consemna cu satisfac˛ie evolu˛ia ultimilor ani, de la asociere, la Óncheierea negocierilor, ob˛inerea Avizului conform, p‚n„ la semnarea ∫i ratificarea Tratatului de aderare.

    Dorim s„ subliniem Ón mod expres c„ aceast„ evolu˛ie se datoreaz„ Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti, indiferent de apartenen˛a etnic„, fiecare contribuind, Ón plan individual ∫i la nivelul comunit„˛ii, la acest succes.

26. Adrian N„stase

    #83690

    ## **Domnul Adrian N„stase:**

    V„ mul˛umesc, domnule deputat.

    Stima˛i colegi, trecem acum la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

    Œncepem cu titlul legii.

    Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

27. Vot · approved

    Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

    unanim pentru

28. Adrian N„stase

    #84083

    Dac„ sunt observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii,

29. Vot · approved

    Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

    unanim pentru

30. Adrian N„stase

    #84272

    Stima˛i colegi,

    La art. 2 exist„ un amendament de rigoare, de claritate, propus de c„tre comisii ∫i, de aceea,

31. Vot · approved

    Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

    unanim pentru

32. Vot · approved

    Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

    unanim pentru

33. Adrian N„stase

    #84995

    Stimate colege, Stima˛i colegi, Urmeaz„ s„ trecem la votul final.

    Œn conformitate cu prevederile art. 33 din Regulamentul ∫edin˛elor comune, v„ propun ca, pentru adoptarea Ón ansamblu a proiectului de lege, s„ folosim votul deschis, prin ridicare de m‚ini.

    - Cine este pentru aceast„ procedur„ de vot? V„

    - mul˛umesc.

    - Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

    Procedura de vot a fost aprobat„ Ón unanimitate.

    V„ reamintesc faptul c„, potrivit art. 148 din Constitu˛ie, proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ se adopt„ cu o majoritate de cel pu˛in dou„ treimi din num„rul deputa˛ilor ∫i senatorilor.

34. Vot · approved

    Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

    unanim pentru

35. Adrian N„stase

    #85815

    Stima˛i colegi,

    Mai devreme, un coleg spunea c„ este vorba de un moment de istorie. Da˛i-mi voie s„ adaug ∫i o not„ personal„ la aceste comentarii de ast„zi.

    Ca prim-ministru al Guvernului anterior, am reu∫it, Ómpreun„ cu colegii mei ∫i cu sprijinul larg al popula˛iei, al for˛elor politice, s„ finaliz„m, Ón decembrie anul trecut, negocierile pentru cele 31 de capitole, care au permis semnarea Tratatului de aderare Ón aprilie anul acesta.

    Sunt bucuros c„, Ón calitate de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, am acest privilegiu de a prezida aceast„ ∫edin˛„ a Parlamentului Rom‚niei, care va Ónsemna, sunt absolut convins, prin eforturile noastre viitoare, accelerarea procesului de modernizare a Rom‚niei, prin integrarea Ón Uniunea European„.

    Este un moment important, este un moment care se datoreaz„, cu adev„rat, tuturor for˛elor politice ∫i, la r‚ndul meu, vreau s„ Óncurajez Guvernul actual, pe domnul prim-ministru, pe domnii mini∫tri, pe doamnele ministru, s„ conteze pe sprijinul Parlamentului Ón ceea ce prive∫te agenda comun„, care, f„r„ Óndoial„, va fi extrem de dens„ p‚n„ la 1 ianuarie 2007.

    Sunt convins c„ realiz„m Ómpreun„ c‚t de important„ este sarcina noastr„ pentru lunile urm„toare. De aceea, da˛i-mi voie, stima˛i colegi, doamnelor ∫i domnilor, s„ Ómp„rt„∫esc bucuria celor prezen˛i ast„zi aici ∫i a celor care poate c„ ne urm„resc de a fi ratificat, de a fi f„cut partea noastr„ din munca aceasta de acceptare legislativ„ a tratatului. Urmeaz„ Óns„ ca celelalte ˛„ri, 25 de parlamente na˛ionale, s„ fac„ exact acela∫i lucru, ∫i aceasta va fi, de asemenea, o munc„ Ón care Guvernul, dar ∫i parlamentarii vor avea un rol deosebit pentru a convinge c„ locul nostru este Ón Uniunea European„.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 Stima˛i colegi, Ónainte de a Óncheia, da˛i-mi voie s„ m„ achit de o obliga˛ie procedural„ ∫i s„ v„ anun˛ c„, Ón baza prevederilor din Legea nr. 47/1992, pute˛i s„ v„ exercita˛i dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale pentru urm„toarele legi:

    — Lege pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Ceh„, Regatul Danemarcei, Republica Federal„ Germania, Republica Estonia, Republica Elen„, Regatul Spaniei, Republica Francez„, Irlanda, Republica Italian„, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungar„, Republica Malta, Regatul fi„rilor de Jos, Republica Austria, Republica Polon„, Republica Portughez„, Republica Slovenia, Republica Slovac„, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii ∫i Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) ∫i Republica Bulgaria ∫i Rom‚nia privind aderarea Republicii Bulgaria ∫i a Rom‚niei la Uniunea European„, semnat de Rom‚nia la Luxemburg la 25 aprilie 2005;

36. EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR

    #89274

    Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

    &JUYDGY|007659]

    **ISSN** 1220–4870

    **Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 68/24.V.2005 con˛ine 16 de pagini.**

    Pre˛ul: 30.800 lei vechi/3,08 lei noi

Spunem adesea c„ ne-am rec‚∫tigat libertatea Ón decembrie 1989. Experien˛a sinuoas„ a ultimilor 15 ani ne-a demonstrat c„ libertatea nu se c‚∫tig„ Óntr-o clip„. Œn decembrie 1989 am ob˛inut ∫ansa de a ne construi libertatea. De atunci am construit libertatea zi de zi, iar proiectul european ne-a ajutat s„ facem o construc˛ie solid„. Foarte multe m„suri necesare Ónt„ririi statului de drept au fost adoptate cu sprijinul partenerilor no∫tri europeni ∫i ca urmare a angajamentelor asumate Ón procesul de aderare.

Libertatea este o realitate str‚ns legat„ de modul Ón care func˛ioneaz„ societatea. Rom‚nia este liber„ dac„ statul de drept este puternic ∫i func˛ioneaz„ cu adev„rat, iar noi, aici, mai avem Ónc„ de lucru, din cauz„ c„ reforme-cheie au fost Ónt‚rziate Ón ultimii ani. Este de datoria mea s„ o spun Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei ∫i a Óntregii ˛„ri.

Dac„ nu vom reforma din temelii justi˛ia, a∫a cum ne-am angajat pentru aderare, atunci statul de drept nu

va func˛iona niciodat„ Ón Rom‚nia. F„r„ un stat de drept func˛ional, libertatea este iluzorie. Din acest motiv, Guvernul pe care Ól conduc consider„ c„ reforma ∫i independen˛a justi˛iei sunt o prioritate a perioadei urm„toare ∫i, ca atare, voi ac˛iona Ón consecin˛„.

Dac„ l„s„m Rom‚nia prins„ Ón plasa corup˛iei ∫i a grupurilor de interese, atunci libertatea noastr„ se va limita la a c‚nta vreo melodie la mod„, la a ne uita la filme str„ine ∫i la a avea acces la bunuri de import. Din p„cate, al˛ii ne vor decide soarta, Ón acest caz. Cred c„ b„t„lia Ómpotriva corup˛iei este cea mai dificil„ b„t„lie pe care o avem de dus, iar dac„ nu o c‚∫tig„m acum, nu avem nici o ∫ans„ s„ c‚∫tig„m r„zboiul pentru libertate ∫i pentru Europa! Din p„cate, structurile corupte tind s„ blocheze reformele europene, pentru c„ acestea le amenin˛„ interesele ∫i puterea.

Dac„ men˛inem Rom‚nia Ón t„cere, adic„ nu l„s„m presa ∫i societatea civil„ s„ vorbeasc„ libere, atunci ne min˛im singuri c„ avem libertate ∫i c„ am fi europeni. Guvernul pe care Ól conduc are o politic„ clar„ Ón acest domeniu: libertatea de expresie nu se negociaz„! Este un drept inalienabil, pe care Ól consolid„m cu fiecare zi. ™i exemplele pot continua. Fiecare reform„ european„, Ón sensul impunerii valorilor democratice Ón administra˛ie ∫i Ón societate, este o c„r„mid„ pus„ la libertatea noastr„, iar libertatea ne duce la demnitate.

Pentru mul˛i, integrarea european„ reprezint„, de fapt, o revenire Ón Europa. Adic„ p„r„sim, Ón sf‚r∫it, periferia continentului ∫i revenim acas„ din exilul pe care ni l-a impus îCortina de fier“ ∫i, Ón acest fel, ne rec‚∫tig„m demnitatea. Eu afirm Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei c„ rec‚∫tigarea demnit„˛ii nu Ónseamn„ doar ca europenii s„ ne recunoasc„ drept unii de-ai lor. Cred c„ a venit momentul s„ ne rec‚∫tig„m demnitatea Ón propriii no∫tri ochi. Prea des ne pl‚ngem cu formule precum îca la noi, la nimenea“, îla noi orice e posibil“, îa∫a ceva — adic„ un lucru bun — nu este posibil Ón Rom‚nia“. Pasul urm„tor este c„ ne resemn„m, c„ îmerge ∫i a∫a“, sau c„ Óncerc„m s„-i min˛im pe ceilal˛i c„ vom face ceva ce nu vom face niciodat„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat prea adesea Ón trecut, dar, de fapt, tr„im Ón compromis ∫i ne submin„m propria noastr„ demnitate Ón ochii no∫tri.

Cred c„ a venit momentul s„ punem cap„t domniei lui îmerge ∫i a∫a“! Prin votul de ast„zi trebuie s„ spunem c„ nu mai merge ca p‚n„ acum. Fiecare zi pe care o tr„im, Ón conformitate cu promisiunea noastr„ de onoare de a fi cet„˛eni europeni, este o zi de demnitate! Mai concret, aceasta Ónseamn„ c„ ne vom respecta pe noi Ón∫ine ∫i vom impune ∫i celorlal˛i s„ ne respecte, numai dac„ ne vom respecta Óntru totul angajamentele asumate Ón procesul de aderare ∫i dac„ ne vom asuma valorile europene.

Pentru Guvernul pe care Ól conduc acest lucru este o prioritate absolut„. Nu voi face nici o abatere de la acest drum. Perioada urm„toare este una Ónc„ dificil„. Avem foarte multe angajamente de Óndeplinit, at‚t Ón cadrul clauzei de salvgardare, c‚t ∫i Ón cadrul acquis-ului comunitar. Calendarul este foarte str‚ns ∫i avem enorm de mult de lucru.

Am reu∫it s„ trecem cu succes primul examen din acest an, o dat„ cu aprobarea de c„tre Parlamentul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 European a avizului conform pentru semnarea Tratatului de aderare, pe 25 aprilie, la Luxemburg. Urm„torul examen va fi Ón noiembrie, c‚nd Comisia European„ va prezenta raportul de monitorizare care ne va evalua progresele. Dac„ exist„ Ónt‚rzieri Ón domenii-cheie precum justi˛ia, afacerile interne ∫i concuren˛a, atunci risc„m ca aderarea Rom‚niei s„ fie am‚nat„ cu un an. Nu este Ón interesul rom‚nilor s„ se Ónt‚mple a∫a ceva. Un an de zile Ón afara structurilor europene va cre∫te decalajele de dezvoltare Óntre noi ∫i restul ˛„rilor membre. De aceea ˛in s„ precizez c„ fiecare zi, fiecare minut conteaz„ pentru ca to˛i rom‚nii s„ ne rec‚∫tig„m demnitatea.

Vom trece examenul din noiembrie cu succes dac„ ne vom asuma ∫i o alt„ valoare european„, ∫i anume solidaritatea. Este necesar ca solidaritatea s„ existe la mai multe niveluri.

Œn primul r‚nd, am Ón vedere modul Ón care noi ne raport„m la Uniunea European„. Cred c„ trebuie s„ ne eliber„m de constr‚ngerile pe care ni le impun mentalit„˛ile mo∫tenite din comunism ∫i s„ ne facem o percep˛ie corect„ despre rela˛ia cu partenerii no∫tri europeni. Chiar dac„ Rom‚nia este acum monitorizat„ foarte riguros de c„tre Bruxelles, Uniunea European„ nu este îfratele mai mare“. Nu este o instan˛„ superioar„ care ne controleaz„ ∫i ne oblig„ s„ facem ce vrea. Avem Ón Uniunea European„ un adev„rat partener. Procesul de monitorizare este, din aceast„ perspectiv„, un instrument de sprijin. Oficialii europeni ne ajut„ s„ facem progresele necesare integr„rii la timp ∫i cu succes.

Urmeaz„ nivelul politic. C‚nd este vorba de obiectivul ader„rii la Uniunea European„, la nivel declarativ nu exist„ discordan˛e Óntre diferitele partide politice din Rom‚nia. Trebuie s„ existe solidaritate ∫i Ón ceea ce prive∫te mijloacele pentru atingerea acestui obiectiv, adic„ este nevoie de solidaritate pentru a pune Ón practic„ rapid reformele indispensabile ader„rii la Uniunea European„. Dac„ un partid sau un om politic vorbe∫te Ón fiecare zi despre importan˛a ader„rii la Uniunea European„, dar apoi blocheaz„ reforma justi˛iei, intervine pentru ca o companie s„ primeasc„ ajutoare de stat, ia Ón der‚dere noua legisla˛ie anticorup˛ie, atunci doar se preface c„ sus˛ine cauza european„.

Eu ∫i Guvernul pe care Ól conduc suntem deschi∫i la consultare ∫i la cooperare cu toate for˛ele politice pentru a aplica reformele integr„rii. Totu∫i, vreau s„ subliniez c„ nu vom ceda nici unei presiuni ∫i nu vom accepta nici un fel de Ónt‚rziere de la calendarul european. Eu nu m„ joc cu interesul na˛ional! Nu dau la schimb interesul na˛ional pe vreun interes politic sau personal!

Œn fine, al treilea nivel este cel al societ„˛ii civile ∫i al tuturor rom‚nilor. Succesul integr„rii depinde de modul Ón care se construie∫te solidaritatea pentru aderare la nivel na˛ional. Sondajele de opinie ne arat„ constant c„ aproape trei sferturi din rom‚ni se declar„ Ón favoarea ader„rii la Uniunea European„, dar ∫i pentru cet„˛eni, aderarea la Uniunea European„ presupune mai mult dec‚t o simpl„ declara˛ie. Integrarea european„ nu este un jargon specific unui aparat birocratic ∫i nici ceva prea abstract ca s„ ne afecteze via˛a. Integrarea european„ a Rom‚niei este un proiect na˛ional care prinde consisten˛„ prin ac˛iunile pe care fiecare rom‚n le face Ón

conformitate cu valorile europene. ™i am s„ v„ dau c‚teva exemple de astfel de ac˛iuni:

— refuzul unui cet„˛ean de a mai corupe un func˛ionar;

— refuzul unui func˛ionar de a se mai l„sa corupt pentru a face ceva, deoarece este pl„tit din bani publici;

— implicarea fiec„rui rom‚n Ón via˛a social„, prin ac˛iuni de solidaritate cu semenii no∫tri Ón nevoie;

— ac˛iuni ale societ„˛ii civile de sanc˛ionare ∫i supraveghere a clasei politice;

— implicare Ón via˛a politic„ ∫i Ón administra˛ie;

- modernizarea ∫i dezvoltarea firmelor pentru a se

- adapta la pia˛a european„;

— ameliorarea preg„tirii profesionale a fiec„rui rom‚n pentru a face fa˛„ noului context european.

™i, sigur, exemplele pot continua.

De aceea spun c„ integrarea european„ se construie∫te Ón fiecare cas„, prin fiecare gest ∫i cu fiecare cet„˛ean Ón parte. O campanie de informare dedicat„ acestei teme va traduce integrarea european„ pe Ón˛elesul tuturor Ón perioada care urmeaz„. Ministerul Integr„rii Europene a demarat deja Ónt‚lnirile cu diverse medii de afaceri ∫i cu alte segmente ale societ„˛ii pentru a evalua care sunt schimb„rile pe care le aduce cu sine aderarea la Uniunea European„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

De fapt, tot ceea ce am spus p‚n„ acum despre asumarea onest„ ∫i total„ a valorilor europene se poate sintetiza Ón c‚teva cuvinte: Rom‚nia va trece, Ón urm„toarele luni, printr-o adev„rat„ revolu˛ie: va fi o revolu˛ie european„!

Rom‚nia va fi complet transformat„ pe 1 ianuarie 2007! Reformele radicale au Ónceput deja s„ se produc„ Ón societate ∫i vor continua s„ aib„ loc, schimb‚nd Rom‚nia Ón profunzime. Succesul lor depinde Óns„ de oameni, de deschiderea pe care o avem cu to˛ii c„tre ele, de felul cum ne implic„m ∫i ne adapt„m la transformare.

Revolu˛ia european„ nu se poate face st‚nd Ón fotoliu la televizor sau limit‚ndu-ne la vorbe.

Revolu˛ia european„ presupune seriozitate, munc„, disciplin„ ∫i viziune. O viziune c„tre viitor ∫i progres. îŒn Europa, trebuie s„ ai viziuni pentru a fi realist“, afirma Walter Hallstein.

Œn ceea ce m„ prive∫te, am spus ∫i am s„ repet: integrarea european„ a Rom‚niei este proiectul meu ca om politic. Este un proiect Ón care m-am angajat 100%, f„r„ nici o rezerv„ sau calcul politicianist. Sunt onorat c„ pot s„ fac acest lucru pentru Rom‚nia.

îConstruc˛ia european„ este o art„. Este arta posibilului“, spunea pre∫edintele Fran˛ei, Jacques Chirac. V„ propun s„ ratific„m Tratatul de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„ ∫i s„ facem astfel un pas decisiv spre reÓntregirea Europei.

Prin votul dumneavoastr„ de ast„zi se consfin˛e∫te o atitudine fundamental„, ∫i anume voca˛ia european„ a Rom‚niei!

V„ mul˛umesc.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnul Leonard Orban, secretar de stat Ón Ministerul Integr„rii Europene, negociator-∫ef al Rom‚niei cu Uniunea European„.

Œn urma examin„rii proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria ∫i a Rom‚niei la Uniunea European„, a expunerii de motive la proiectul de lege ∫i a avizului Consiliului Legislativ, membrii celor trei comisii au constatat urm„toarele:

Textul Tratatului de aderare, men˛ionat mai sus, a fost semnat la Luxemburg la 25 aprilie 2005 de c„tre toate statele membre ale Uniunii Europene, precum ∫i de c„tre Republica Bulgaria ∫i Rom‚nia Ón vederea ader„rii Republicii Bulgaria ∫i a Rom‚niei la Uniunea European„.

Tratatul de aderare a Rom‚niei este comun cu Tratatul de aderare a Republicii Bulgaria, reprezent‚nd rezultatul integral al procesului de negociere a celor 31 de capitole.

Tratatul de aderare a fost elaborat pe baza acelora∫i principii ∫i dup„ aceea∫i metod„ de lucru utilizate la redactarea Tratatului de aderare a celor 10 noi state membre.

Œn paralel cu semnarea Tratatului de aderare au fost redactate, ca documente alternative, un Protocol de aderare ∫i un Act de aderare.

Œn func˛ie de momentul intr„rii Ón vigoare a Tratatului de Instituire a Constitu˛iei pentru Europa, Ónainte sau dup„ aderarea Rom‚niei ∫i Republicii Bulgaria, 1 ianuarie 2007, Protocolul de aderare va fi anexat Tratatului de Instituire a Constitu˛iei pentru Europa. Dac„ acesta va fi intrat Ón vigoare, respectiv, Actul de aderare va fi anexat tratatelor constitutive aflate Ón vigoare, ∫i anume Tratatul privind Uniunea European„, Tratatul de Instituire a Comunit„˛ii Europene ∫i Tratatul de Instituire a Comunit„˛ii Europene a Energiei Atomice.

Tratatul de aderare a Rom‚niei ∫i Republicii Bulgaria cuprinde p„r˛ile generale, tratatul propriu-zis, Actul de aderare, Protocolul de aderare, anexele Ón care sunt cuprinse m„surile convenite Ón cadrul negocierilor ∫i declara˛iile.

Lu‚nd act de pozi˛iile exprimate Ón timpul lucr„rilor de c„tre senatori ∫i deputa˛i reprezent‚nd toate grupurile parlamentare, comisiile apreciaz„ c„ Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ consfin˛e∫te ∫i Óncununeaz„ eforturile speciale depuse, Ón ultimii 15 ani, de Óntreaga societate rom‚neasc„, animat„ de speran˛a ∫i credin˛a Ón destinul democratic ∫i european al poporului rom‚n;

— apreciaz„ c„ Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ este un act fundamental ce Ónl„tur„ urm„ri ale marilor nedrept„˛i ale istoriei recente, care au condus temporar ∫i la divizarea antagonic„ a continentului, la marginalizarea nefireasc„, artificial„ a unor comunit„˛i na˛ionale eminamente europene;

— apreciaz„, de asemenea, c„ semnarea ∫i ratificarea Tratatului de aderare constituie rezultatul unit„˛ii de voin˛„ politic„, a sprijinului constant ∫i creator exprimat ∫i acordat de c„tre toate for˛ele politice din Rom‚nia, a rolului benefic ∫i stimulator al societ„˛ii civile de-a lungul Óntregului proces de aderare la Uniunea European„;

– consider„ c„ intrarea Ón vigoare a Tratatului de aderare va determina ∫i o relansare viguroas„ a prezen˛ei Rom‚niei Ón lumea civilizat„, liber„ ∫i democratic„, reprezent‚nd, totodat„, un aport semnificativ la reunificarea politic„ ∫i consolidarea institu˛ional„ a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 Europei, la asigurarea progresului ∫i stabilit„˛ii pe continent;

– consider„, de asemenea, c„ ratificarea Tratatului de aderare de c„tre Parlamentul Rom‚niei va permite ˛„rii noastre s„ fie parte a Uniunii Europene, fondate pe principiile libert„˛ii, democra˛iei ∫i statului de drept, o Uniune angajat„, Ón continuare, Ón respectarea demnit„˛ii umane, a tuturor drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale omului, devotat„ toleran˛ei, justi˛iei, egalit„˛ii, solidarit„˛ii ∫i prosperit„˛ii;

— Ó∫i exprim„ convingerea c„ eforturile de reform„ vor continua, asigur‚ndu-se realizarea prevederilor Tratatului de aderare, iar prin acesta modernizarea tuturor sferelor societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Pe aceast„ cale, va fi asigurat procesul real ∫i vizibil al Rom‚niei, urm‚nd ca, dup„ ob˛inerea, Ón ianuarie 2007, a statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, ∫i ˛ara noastr„ s„ contribuie, cu valoarea ad„ugat„, la Ónt„rirea ∫i prosperitatea Europei.

Œn timpul examin„rii proiectului de lege pe articole, s-au formulat amendamente de c„tre membrii comisiilor.

Œn urma dezbaterilor, unul dintre amendamente a fost admis, iar celelalte au fost retrase de c„tre autori.

Conform celor de mai sus ∫i opiniilor exprimate de c„tre membrii celor trei comisii, s-a hot„r‚t, cu unanimitatea de voturi a celor prezen˛i, s„ se supun„ plenului Camerelor reunite, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de Lege privind ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea European„, cu un singur amendament admis, care este redat Ón anexa la prezentul raport.

V„ mul˛umesc.

Am semnat, Óntr-adev„r, ∫i sunt bucuros c„ la 25 aprilie s-a semnat Tratatul de aderare. Sunt multe lucruri care trebuie rezolvate, inclusiv Ón ceea ce se nume∫te organizarea Cabinetului. Ministrul afacerilor europene, din Bulgaria, doamna Meglena Kuneva, a f„cut chiar ∫i o estimare a consecin˛elor scenariului, nedorit de noi, a unei eventuale am‚n„ri cu un an. Ea a estimat la 800 de milioane euro pierderile, numai materiale, ale unui astfel de eveniment. Pentru Rom‚nia, dac„ am extrapola, ar Ónsemna undeva la 1,5 miliarde euro. Sunt unii dintre noi, chiar Ón aceast„ sal„, care spun c„ am‚narea cu un an sau chiar doi n-ar fi o tragedie, pentru c„ am putea s„ ne preg„tim mai bine. Vreau s„ v„ spun c„ am‚narea integr„rii ar reprezenta pentru Rom‚nia o adev„rat„ catastrof„, pentru c„ de-abia atunci s-ar ajunge

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 la ceea ce vor s„ spun„ unii politicieni europeni c‚nd vorbesc de redeschiderea negocierilor cu noi. Nu vorbesc de Capitolul îMediu“, nu vorbesc de Capitolul îAgricultur„“, vorbesc de bani ∫i exist„ multe voci Ón Europa care spun c„ Uniunea European„ a fost prea generoas„ cu Rom‚nia ∫i Bulgaria, ∫i de-abia a∫teapt„ un pretext s„ redeschid„ subiectul legat de banii ∫i de proiectele pentru Rom‚nia. Œn egal„ m„sur„, ∫i o spun iar„∫i cu toat„ seriozitatea, cu toat„ responsabilitatea, dac„ eventuala am‚nare ar fi o catastrof„, intrarea Ón Europa nepreg„ti˛i ar fi un cataclism, pentru c„ presiunile care vor fi exercitate asupra firmelor noastre, asupra I.M.M.-urilor noastre — care nu ∫tiu dac„ Ón Marea Neagr„ Ó∫i vor g„si r„spunsul, Ón mod cert Ón Europa ∫i-au g„sit deja r„spunsul — reprezint„ o alt„ provocare foarte mare.

Fac un apel, domnule prim-ministru, ∫i-l fac Ónc„ o dat„ cu colegialitate ∫i cu dorin˛a de a ajuta, ∫i nu de a face un joc politic. Tot ce Ónseamn„ expertiz„ din partea fo∫tilor no∫tri mini∫tri, a celor care au lucrat pe dosarul european este la dispozi˛ia dumneavoastr„ dac„ ve˛i dori s„-l folosi˛i — ∫i v„ Óncurajez s„-l folosi˛i —, ∫i sunt convins c„ vom putea Ómpreun„ s„ g„sim r„spunsuri al„turi de celelalte forma˛iuni politice la problemele severe care ne a∫teapt„ Ón urm„torii ani.

Da˛i-mi voie s„ v„ mai spun ceva despre partea de informare public„. Œn urm„ cu c‚teva s„pt„m‚ni am f„cut unele sugestii legate de maniera Ón care eu cred c„ ar trebui s„ discut„m cu rom‚nii ∫i cu rom‚ncele despre integrarea european„. Eu salut faptul c„ domnul ministru Dinga ∫i Ministerul Integr„rii Europene au un program coerent de comunicare public„. Am avut ∫i noi la timpul nostru. V„ spun c„ este insuficient. V„ dau exemplul colegilor din Bulgaria, care sunt Óntr-o situa˛ie identic„ cu a noastr„, stima˛i colegi ∫i stimate colege. Bulgaria a ratificat, ca ∫i noi, ast„zi, Ón Parlament, Tratatul de aderare, Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„ — sunt convins c„ va fi votat cu aceea∫i zdrobitoare majoritate, dac„ nu unanimitate, ∫i Ón Parlamentul de la Bucure∫ti —, dar asta nu i-a Ómpiedicat pe pre∫edintele Bulgariei ∫i pe Guvernul de la Sofia s„ spun„ c„ se g‚ndesc ∫i vor s„ propun„ un referendum, f„r„ valoare obligatorie, pe tema european„, o dat„ cu alegerile pentru Parlamentul european de peste un an, sau de peste doi, Doamne, fere∫te!, dac„ lucrurile se Óncurc„. Nu trebuie s„ ne fie team„ s„ mergem la rom‚ni s„ le explic„m despre Europa. Nu trebuie s„ vedem Ón fiecare propunere a unui lider al opozi˛iei o capcan„ politic„. Dac„ avem cu to˛ii un ˛el comun, cred c„ trebuie s„ ne asum„m obliga˛ia ∫i dificultatea de a merge ∫i a informa rom‚nii Ón profunzime despre ce se va Ónt‚mpla cu aceast„ ˛ar„, cu binele ∫i cu r„ul care vor veni o dat„ cu integrarea European„. V„ reamintesc c„ ∫i Ón Bulgaria sprijinul pentru integrarea european„ este de 71%, conform ultimului sondaj.

Œn ultimul r‚nd, domnule prim-ministru, vreau s„ v„ spun c„ dac„ pe alte teme vom fi extrem de critici ∫i extrem de activi din punct de vedere politic pentru a critica eventualele lucruri care nu se Ónt‚mpl„ bine, pe aceast„ tem„ vreau s„ ∫ti˛i c„ ave˛i din partea noastr„ Óntreg sprijinul, dac„ ve˛i dori s„-l folosi˛i. Nu Ón˛eleg de

ce la aceast„ or„ nu avem Ónc„ un mecanism structurat de consultare Óntre putere ∫i opozi˛ie pe teme europene. Nu Ón˛eleg de ce, dup„ semnarea tratatului, nu d„m Comisiei de integrare european„ atribu˛iunile pe care trebuie s„ le d„m dup„ semnarea tratatului, ∫i nu Ónainte de semnarea tratatului. Nu Ón˛eleg de ce nu stabilim un mecanism structurat de colaborare pe principalele teme de integrare european„, inclusiv Ón domeniul justi˛iei, inclusiv Ón domeniul administra˛iei publice, care are nevoie de imens travaliu pentru a fi pus la punct.

Da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ ˛„rile care au intrat Ón Europa, ∫i care se respect„, ca Spania, ca Portugalia, ∫i care au profitat de integrarea european„ au f„cut un adev„rat pact politic Ón jurul integr„rii europene ∫i fac un Óndemn c„tre to˛i oamenii de stat ∫i c„tre to˛i oamenii care au interesul na˛ional mai Ónainte de insigna de partid s„ Ón˛eleag„ c„ f„r„ un pact na˛ional Ón jurul integr„rii europene Rom‚nia nu va deveni ceea ce trebuie ∫i poate s„ devin„. Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat vor vota cu entuziasm Ón favoarea ratific„rii Tratatului de aderare.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Grupul parlamentar P.N.L. din Camera Deputa˛ilor va vota Ón favoarea proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 Repet, aderarea la Uniunea European„ implic„, Ón esen˛„, un cost de oportunitate Óntr-o economie global„. Uniunea European„ reprezint„ r„spunsul statelor na˛ionale la provoc„rile globaliz„rii. Rom‚nia nu-∫i poate permite s„ rateze momentul 2007, deoarece aceasta ar atrage dup„ sine at‚t efecte economice negative, c‚t ∫i o anumit„ lips„ de credibilitate. Preg„tirea pentru aderare, Óntr-un ritm sus˛inut, reprezint„ singura solu˛ie pentru evitarea declan∫„rii clauzei de salvgardare. V„ rog, prin urmare, s„ da˛i votul dumneavoastr„ pentru ratificarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, av‚nd convingerea c„ asigura˛i viitorul unei ˛„ri care revine astfel la matc„. Europa nu poate fi Óntreag„ f„r„ Rom‚nia, Rom‚nia nu poate fi Rom‚nia f„r„ Europa.

V„ mul˛umesc.

Partidul Democrat sus˛ine f„r„ rezerve Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Partidul Democrat, Ón calitate de partid aflat la guvernare, Ó∫i asum„ cu energie ∫i hot„r‚re Óndeplinirea angajamentelor prev„zute Ón Tratatul de aderare. Œn acela∫i timp, Partidul Democrat mul˛ume∫te tuturor rom‚nilor pentru eforturile pe care le-au f„cut Ón acest proces de modernizare a Rom‚niei ∫i conteaz„ pe solidaritatea cet„˛enilor ∫i sus˛inerea actualei guvern„ri pentru finalizarea procesului de aderare Ón 2007.

V„ mul˛umesc.

S„ nu ne l„s„m sedu∫i de bucuria reu∫itei noastre. Faptul c„ Europa Ó∫i deschide larg por˛ile Ón fa˛a Rom‚niei este, Ón primul r‚nd, meritul poporului rom‚n, popor care a suferit mult, popor pe care Ól a∫teapt„ Ónc„ multe priva˛iuni.

Ne revine obliga˛ia s„ explic„m mai bine oamenilor ce impact va avea aderarea asupra popula˛iei, s„ nu ne limit„m doar la prezentarea avantajelor. Œn statele care au aderat recent s-au Ónchis firme autohtone, s-au Ón„sprit condi˛iile de pia˛„. Aceste lucruri trebuie spuse, ∫i nu oricum, ci pe Ón˛elesul tuturor. S„ l„murim oamenii c„, pentru Ónceput, via˛a noastr„ Ón Uniunea European„ nu va fi u∫oar„, dar Ón afara Comunit„˛ii Europene via˛a noastr„ este ast„zi de neconceput.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Prin votul nostru de ast„zi consfin˛im poate cea mai legitim„ aspira˛ie a poporului rom‚n. Este o ∫ans„ istoric„ pentru noi s„ vedem cum ˛ara noastr„ prinde contur nou lu‚nd forma unui continent.

V„ mul˛umesc.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Am spus-o ∫i o repet: Rom‚nia este Ón Europa Ónainte de na∫terea Europei. Semnarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la Europa poate fi v„zut„ ∫i din alt„ perspectiv„, mai precis dinspre cel„lalt cap„t al tunelului, Ón sensul c„ ∫i Europa a aderat la Rom‚nia, adic„ ne-a primit cu specificul nostru na˛ional, cu valorile noastre remarcabile, dar ∫i cu toate p„catele noastre care, Ón cea mai mare parte a lor, pleac„ de la cel mai odios act de tr„dare colectiv„ din istorie: Acordul de la Yalta, de acum 60 de ani. Nu un proces al comunismului ne trebuie nou„ — Ón definitiv, anticomunismul nu ˛ine de foame — ci un proces al ocupa˛iei staliniste, care a ucis floarea intelectualit„˛ii, a armatei ∫i a aristocra˛iei rom‚ne, d‚ndu-ne Ónapoi cu 200 de ani, mai ales din punct de vedere al libert„˛ii umane.

Iat„ de ce Partidul Popular Rom‚nia Mare salut„ Óntreg acest cor mondial care cere de c‚teva s„pt„m‚ni denun˛area Pactului Ribbentrop-Molotov, la care noi ad„ug„m ∫i denun˛area Pactului Stalin-Roosevelt-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 Churchill, precum ∫i a consecin˛elor acestor nelegiuiri epocale. Toate acestea au fost crime Ómpotriva umanit„˛ii, care au dus la moartea a milioane ∫i milioane de oameni, la deport„ri masive de popula˛ie, la zdrobirea at‚tor destine, la Ónapoierea barbar„ a unor ˛„ri ∫i popoare. Genera˛ia noastr„ nu poate fi lini∫tit„ p‚n„ c‚nd nu se va face dreptate tuturor victimelor acelui flagel pustiitor care a Ómp„r˛it Europa Ón dou„. Pe crim„, pe minciun„, pe jaf nu se poate cl„di nimic durabil. Tr‚mbi˛ele unui nou Jerihon au d„r‚mat Zidul Berlinului, Óntr-adev„r, dar Ón sufletele oamenilor Ónc„ mai d„inuie at‚tea ziduri, paravane ∫i cortine interioare.

Domnul T„riceanu ne-a vorbit aici de interesul na˛ional, dar pentru a Ón˛elege ∫i a respecta aceast„ sintagm„ cardinal„, eu l-a∫ sf„tui, cu toat„ deferen˛a, s„ ˛in„ cont ∫i de opiniile opozi˛iei, fiindc„ nici un guvern din lume, oric‚t de boga˛i ar fi membrii s„i, nu de˛ine adev„rul absolut. Domnia sa a dat un citat ∫i din Jacques Chirac — îProiectul Uniunii Europene ar fi arta posibilului“. Poate nu ∫tie c„ Jacques Chirac l-a citat, f„r„ s„-l citeze, pe Bismarck, care spunea c„ îPolitica este arta posibilului“.

Semnarea Tratatului de aderare de c„tre ˛ara noastr„ a avut loc Óntr-un an jubiliar. Se Ómplinesc acum, Ón 2005, nu mai pu˛in de 700 de ani de c‚nd avocatul francez Pierre Dubois Ón lucrarea îDe recuperatione terrae sanctis“ — Despre recucerirea fi„rii Sfinte — vorbe∫te pentru prima oar„ despre necesitatea unific„rii Europei. Dar p‚n„ la unificarea deplin„, Europa trebuia pacificat„. Œndeosebi cele dou„ r„zboaie mondiale care au izbucnit de pe b„tr‚nul continent au tras un foarte serios semnal de alarm„ c„ a∫a nu se mai poate. Evident c„ simpla enun˛are a unor idei ∫i programe nu poate rezolva situa˛ia extrem de complex„ a unui continent Óntreg care trebuie s„ fac„ fa˛„ provoc„rilor lumii moderne, dar ∫i ∫ocurilor din interior ∫i din exterior.

îEuropa nu este dec‚t o na˛iune compus„ din mai multe“, scria Montesquieu, cel care, Ón 1729, vizita Banatul nostru, iar generalul Charles de Gaulle exclama: îCred Óntr-o Europ„ a patriilor ∫i a na˛iunilor. Este Europa de la Atlantic la Urali care va decide soarta lumii“.

Noi, cei de la P.P.R.M., suntem pentru o real„ integrare Ón Uniunea European„. Œn Óntunericul viitorului, unificarea b„tr‚nului continent Ón jurul valorilor morale fundamentale ale condi˛iei umane ∫i ale credin˛ei Ón Dumnezeu este cel mai luminos proiect.

Ce poate fi mai minunat dec‚t s„ circuli liber, s„ te sim˛i pretutindeni acas„, Ón fine, s„ te bucuri de via˛„, cu sentimentul c„ faci parte dintr-o familie nobil„, c„ nu e∫ti un cet„˛ean de m‚na a doua ∫i c„ le po˛i oferi copiilor ∫i nepo˛ilor t„i o lume a p„cii, a concordiei, a bun„st„rii. Pentru asta Rom‚nia trebuie s„ fie un partener serios ∫i, odat„ ce a b„tut palma, cum se spune Ón popor, s„ se ˛in„ de cuv‚nt. Numai ∫i numai de noi depinde s„ fim respecta˛i! îDumnezeu Ó˛i d„, dar nu-˛i bag„ Ón traist„“, spune un proverb rom‚nesc.

Avem datoria s„ explic„m rom‚nilor fiecare pas pe care Ól facem, fiecare document pe care Ól semn„m, fiecare m„sur„ pe care o lu„m. F„r„ o larg„ sus˛inere popular„, f„r„ s„ l„murim na˛iunea despre ce este vorba ∫i despre costurile integr„rii, nu vom fi urma˛i, ∫i Ón felul

acesta tare m„ tem c„ vom ie∫i din Uniunea European„ Ónc„ Ónainte de a intra.

Rom‚nul este genial Ón simplitatea ∫i cumin˛enia lui. Poporul nostru mi se pare — p„str‚nd propor˛iile — aidoma ˛„ranului dintr-o cunoscut„ poezie de George Co∫buc:

îOm bun ca d‚nsul nimeni nu-i,

™i pentru-o vorb„ rea ce-i spui,

El toat„ ziulica lui munce∫te sup„rat.“

S„ nu-i sup„r„m pe rom‚ni, fiindc„ prea mult au suferit Ón istorie. S„ le facem bucurii, s„ le d„m Ónv„˛„tur„ bun„, s„-i Ónarm„m cu legi drepte ∫i s„ veghem la respectarea lor, s„ lichid„m mafia care sufoc„ Rom‚nia, s„ stop„m agita˛ia suspect„ a unora pe tema separatismului ∫i a segreg„rii teritoriale, care nu este Óng„duit„ nic„ieri Ón lumea civilizat„.

Œn aceste vremuri de cump„n„ a istoriei, c‚nd moare o lume veche ∫i se na∫te una nou„, demn„ de mileniul III, politicienii din Óntreaga lume trebuie s„ fie exemplele unei moralit„˛i irepro∫abile. Œn caz contrar nici un proiect, oric‚t ar fi de generos, nu va prinde via˛„.

Œn aceast„ prim„var„, Dumnezeu ne-a Óncercat credin˛a din nou cu b„taia unor calamit„˛i naturale. Cu acest nefericit prilej au ie∫it la iveal„, Ón toat„ mizeria lor, haosul ∫i racilele societ„˛ii noastre.

Dup„ 15 ani de corup˛ie ∫i anarhie, Ón 1916, atunci c‚nd a sosit Ón Rom‚nia ∫eful misiunii militare franceze, generalul Henri Berthelot, a rostit ceva care nu credeam s„ fie valabil ∫i dup„ aproape 100 de ani: îSunte˛i admirabil dezorganiza˛i“. Este limpede c„ dac„ nu ne apuc„m serios de treab„ pentru modernizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti, pentru promovarea celor mai str„lucite capacit„˛i umane, pentru aplicarea rapid„ ∫i Ón˛eleapt„ a normelor comunitare de convie˛uire uman„, de ap„rare a vie˛ii ∫i propriet„˛ii oamenilor, vom fi o povar„ pentru toat„ lumea. Lumea civilizat„ nu ne poate a∫tepta la nesf‚r∫it. Nutresc speran˛a c„ nu vom ajunge aici.

Partidul Popular Rom‚nia Mare face apel la solidaritatea na˛ional„, la impunerea unui regim de austeritate de sus p‚n„ jos, la declan∫area tuturor energiilor ∫i responsabilit„˛ilor fa˛„ de prezentul ∫i viitorul patriei noastre. A sosit timpul s„ nu ne mai m„cin„m Ón lupte sterile ∫i s„ fim mai mult dec‚t oameni politici, s„ fim oameni de stat. Pentru a schimba Ón bine mentalitatea oamenilor, trebuie s„ ne schimb„m mai Ónt‚i pe noi Ón∫ine. Vremea aventurilor ∫i a experimentelor dureroase pe spinarea popula˛iei a trecut.

Acelor concet„˛eni care se Óntreab„ ce c‚∫tig„ ei din aderarea la Uniunea European„ ∫i dac„ le va fi mai bine le voi r„spunde — Ón virtutea politicii instinctului na˛ional de care vorbea Take Ionescu — da, va fi mai bine! Chiar ∫i numai pentru simplul fapt c„ mai r„u dec‚t este acum nu are cum s„ fie.

S„ ne g‚ndim, totodat„, la fra˛ii no∫tri din Basarabia ∫i Bucovina al c„ror loc este al„turi de noi Ón Europa unit„. Este vremea ca rom‚nii s„ se Óntoarc„ s„ lucreze la ei acas„, fiindc„ este mult de munc„ aici.

Partidul Popular Rom‚nia Mare va vota categoric pentru Tratatul de aderare, tratat care, prin el Ónsu∫i, nu valoreaz„ mai mult dec‚t un petec de h‚rtie, dac„ el nu va fi respectat cu stricte˛e. Mai pe scurt, trebuie s„ avem

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 caracter. Am convingerea c„ a˛i observat c„ partidul nostru nu Óntre˛ine vrajba Óntre rom‚ni ∫i face o opozi˛ie constructiv„. Asta nu Ónseamn„ c„ vom da regimului B„sescu—T„riceanu un cec Ón alb. Aresta˛i-v„ mai Ónt‚i marii corup˛i pe care Ói ∫tie o ˛ar„ Óntreag„ ∫i pe urm„ pute˛i s„ ne vorbi˛i de reforma justi˛iei ∫i de lupta Ómpotriva corup˛iei!

Eu nu v-a∫ dori ca, la sf‚r∫itul anului, s„ ajunge˛i la vechea vorb„ rom‚neasc„: îPl‚nge r‚sul de ast„-var„“. Nu miza˛i prea mult pe capitalul politic, care se poate face zob Ón c‚teva zile, Ón timp ce Rom‚nia este etern„. V„ mul˛umesc.

Am spus mai Ónainte c„ fiecare dintre noi are propria sa viziune asupra integr„rii. Noi, maghiarii, ne amintim foarte bine de confrunt„rile politice ale anilor ’90 Ón leg„tur„ cu drepturile minorit„˛ilor. Mai mult, suntem con∫tien˛i c„ alegerea dialogului politic pentru rezolvarea problemelor interetnice a fost o decizie major„ pe calea integr„rii Rom‚niei.

Nu neg c„, la Ónceput, am avut ∫i noi o dilem„ Ón ceea ce prive∫te sprijinirea eforturilor de integrare. Suntem reprezentan˛ii unei comunit„˛i care, timp de mai multe decenii, a fost privat„ de o serie de drepturi elementare. Dup„ schimbarea regimului, ne-am rec„p„tat foarte greu Óncrederea Ón posibilitatea unei construc˛ii multietnice, egale ∫i echitabile prin mijloace politice, iar for˛ele ultrana˛ionaliste au dat argumente destule, Ón orice moment, pentru a nutri un astfel de scepticism.

Totu∫i, decizia noastr„ a fost clar„, f„r„ echivoc: maghiarii sprijin„ eforturile de integrare ale Rom‚niei. Am avut ∫i avem trei argumente majore Ón baza acestei decizii.

Œn primul r‚nd, ca ∫i toat„ societatea din Rom‚nia, numai Ón interiorul Uniunii Europene putem spera Óntr-o stabilitate politic„, economic„ ∫i social„.

Pe de alt„ parte, maghiarii vor ca Rom‚nia s„ se reg„seasc„ c‚t mai cur‚nd Ón acelea∫i structuri ca ∫i Ungaria, practic, f„r„ frontiere, ∫i astfel s„ se anuleze toate litigiile istorice Óntre cele dou„ na˛iuni.

Œn al treilea r‚nd, nu trebuie s„ uit„m c„ Ón Europa comun„ vor func˛iona o serie de principii ale subsidiarit„˛ii ∫i autonomiei prin care ∫i minorit„˛ile vor putea s„-∫i protejeze identitatea na˛ional„, limba, cultura ∫i tradi˛iile. Legea minorit„˛ilor pe care o elabor„m acum se bazeaz„ pe aceste principii, ∫i cei care se Ómpotrivesc Ónc„ Ó∫i vor da seama c„ ∫i prin acest act Óndeplinim un criteriu extrem de important al Uniunii Europene.

Œndrept‚ndu-ne spre Uniunea European„, ne Óndrept„m spre o lume a colabor„rii Óntre regiuni, Óntre comunit„˛i, Óntre na˛iuni, Óntre state. Va trebui s„ accept„m ideea deciziei comune, va trebui s„ accept„m compromisul. Œn schimb, vom dob‚ndi solidaritatea Europei. Solidaritatea Ón schimbul compromisului. Aceasta este Uniunea European„. Va trebui s„ construim variate forme de colaborare ∫i Ón interior, ∫i Ón exterior.

Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia Ó∫i ofer„ Ón continuare contribu˛ia la aceste eforturi ∫i a∫tept„m, Ón schimb, solu˛ii at‚t Ón interesul general al societ„˛ii, c‚t ∫i Ón interesul special al minorit„˛ilor.

Avem foarte multe de f„cut. Eu nu cred Ón optimismul naiv al celor care spun c„ Europa ne va primi oricum ∫i c„ nu trebuie s„ ne Óngrijor„m. S-a v„zut foarte bine ∫i Ón perioada premerg„toare votului din Parlamentul European c„ sunt ∫i opinii potrivnice l„rgirii Uniunii.

Noi, Ón perioada urm„toare, va trebui s„ dovedim Ón fiecare zi c„ ei nu au dreptate. Decizia a fost luat„, este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 adev„rat, dar clauzele de salvgardare exist„. Sunt convins c„ putem ac˛iona Ón a∫a fel ca acele clauze s„ nu fie activate, dar numai dac„ vom fi foarte solidari, foarte disciplina˛i, foarte organiza˛i ∫i foarte aten˛i la tot ceea ce ne-am angajat c„ Óndeplinim, de la problema corup˛iei p‚n„ la justi˛ie, de la protec˛ia mediului p‚n„ la problema concuren˛ei, de la cre∫terea capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor p‚n„ la continuarea rezolv„rii problemei rela˛iilor interetnice. Avem o serie de deziderate pentru o perioad„ relativ scurt„. Actualul Guvern are unica ∫ans„, dar ∫i unica r„spundere de a aduce ˛ara Ón interiorul Uniunii Europene. Sunt convins c„ vom reu∫i Ómpreun„.

U.D.M.R. Ó∫i ofer„ Ón continuare solidaritatea ∫i priceperea la realizarea acestui program.

Grupurile parlamentare ale U.D.M.R. vor vota, fire∫te, Legea de ratificare a Tratatului privind aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

Dorim o Europ„ care s„ sus˛in„ un viitor prosper ∫i lini∫tit pentru cet„˛enii s„i, o Europ„ care, la 1 ianuarie 2007, va avea, o dat„ cu cea de a ∫asea extindere, 27 membri ∫i 30 de milioane de cet„˛eni mai mult.

Pentru ca Europa s„ devin„ un model de securitate ∫i libertate, Rom‚nia este chemat„ s„ conlucreze la conturarea acesteia, promov‚nd un tip de solidaritate care va conferi tuturor statutul de cet„˛ean european, solidaritate lipsit„ de discriminare, bazat„ pe respectarea prerogativelor na˛ionale ∫i a libert„˛ilor democratice ∫i pe tratamentul egal al cet„˛enilor ∫i al statelor membre.

Miza declarat„ a acestui vast exerci˛iu de reformare a Uniunii Europene este de a transforma construc˛ia european„ Óntr-una mai democratic„, a oportunit„˛ilor egale pentru to˛i cet„˛enii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Óntr-o structur„ mai activ„ pe plan extern.

Pentru Partidul Conservator aderarea la Uniunea European„ reprezint„ singura op˛iune viabil„ care poate asigura ˛„rii noastre reintegrarea complet„ ∫i definitiv„ Ón sistemul de valori promovat de democra˛iile europene, sistem din care face parte de drept, prin istorie, cultur„, tradi˛ii ∫i a∫ezare geografic„, deziderat sus˛inut de evolu˛ia general„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

La nivel european tr„im momente de efervescen˛„ intelectual„, c„ut‚nd creativ solu˛ii pentru reconstruc˛ia modern„ european„ Ón contextul extinderii, aceasta put‚nd fi asemuit„ cu o a doua rena∫tere european„, Rom‚nia contribuind creativ ∫i original la acest proces.

Dorim o Europ„ mai activ„ Ón domeniul economic, Ón afacerile externe, Ón probleme de ap„rare ∫i securitate, Ón lupta Ómpotriva criminalit„˛ii, terorismului, s„r„ciei ∫i excluderii sociale, pentru o educa˛ie decent„ ∫i Óngrijire medical„ adecvat„.

Œnscriindu-se Ón procesul ireversibil al integr„rii, Rom‚nia este, Ón mod legitim, interesat„ de identitatea spa˛iului politic, economic ∫i social Ón care va intra ∫i, Ón aceast„ perspectiv„, de propria sa identitate.

Œn optica Partidului Conservator, cooperarea regional„ reprezint„ o dimensiune semnificativ„ a diploma˛iei rom‚ne∫ti, consolid‚ndu-se complementaritatea Óntre demersuri Ón plan regional ∫i obiectivul major al integr„rii europene ∫i euro-atlantice.

Œn concep˛ia noastr„, integrarea european„ aduce puterea dat„ de cet„˛eni Ón prim plan, fiind necesar„ combinarea instrumentelor cum ar fi legisla˛ia, dialogul social, fonduri de investi˛ii Ón infrastructur„ ∫i programe de ac˛iune, precum ∫i cooptarea societ„˛ii civile, aceasta

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 v„z‚nd tot mai mult Europa ca un cadru favorabil pentru modernizarea societ„˛ii.

Ca putere global„, Uniunea European„ se poate manifesta ca un actor care conciliaz„ globalismul ∫i principiile etice, rolul s„u fiind acela de a proiecta stabilitate, prosperitate ∫i toleran˛„ cultural„ ∫i religioas„ dincolo de frontierele sale, de a ac˛iona ca factor de echilibru Óntr-o lume multipolar„ care-∫i caut„ existen˛a Ón coordonatele p„cii. Europa ar trebui, Óns„, s„ r„m‚n„ fidel„ promov„rii externe a valorilor sale prin concentrare asupra dezvolt„rii ∫i comer˛ului — cel mai mare donator — ∫i prin multilateralism.

Œn condi˛iile Ón care Rom‚nia se preg„te∫te s„ devin„ membr„ a Uniunii Europene, este necesar„ participarea ˛„rii la dezvoltarea politicilor Ón domeniul JAI. Pentru a realiza transparen˛a Ón ceea ce prive∫te politicile Uniunii Europene, ar fi benefic„ implementarea procedurilor de co-decizie ∫i Ón ceea ce prive∫te probleme legate de controlul frontierei, azil, vize, migra˛ie, cooperare judiciar„ ∫i administrativ„.

Œn concep˛ia Partidului Conservator, Rom‚nia trebuie s„ Óncerce s„ se pozi˛ioneze c‚t mai favorabil Ón cadrul general al procesului de l„rgire a Uniunii Europene ∫i Ón dezbaterile asupra configura˛iei viitoare a Uniunii Europene, men˛in‚ndu-∫i identitatea, la fel ca toate celelalte state care au aderat sau vor adera la Uniune.

Europa unit„ trebuie s„ fie o societate coeziv„ prin diversitate, care s„ pun„ Ón valoare bog„˛ia ∫i pluralitatea culturilor, precum ∫i avantajele consacr„rii unui nou model european, care s„ asigure siguran˛„ ∫i prosperitate cet„˛enilor Uniunii Europene.

Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator vor vota generosul proiect al ader„rii.

V„ mul˛umesc.

Œncheierea negocierilor a Ónsemnat, implicit, satisfacerea criteriilor politice, inclusiv a celui referitor la drepturile minorit„˛ilor na˛ionale, element generator de satisfac˛ie at‚t pentru noi, cet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, c‚t ∫i pentru popula˛ia majoritar„.

Vorbind Óns„ Ón mod realist despre perioada pe care o avem de parcurs Ón continuare, dorim s„ aducem Ón aten˛ie, cu acest prilej, trei aspecte fundamentale pe care sper„m s„ le rezolv„m Ómpreun„ p‚n„ la momentul ader„rii, ∫i anume, a∫a cum ne-am propus, 1 ianuarie 2007.

Acestea sunt: necesitatea imperioas„, prev„zut„ ∫i de Constitu˛ie, de a da o lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, rezolvarea just„ a regimului propriet„˛ilor din ˛ara noastr„ ∫i, desigur, aplicarea de solu˛ii eficiente Ón rezolvarea problemelor cu care se confrunt„ etnia romilor.

Realizarea angajamentelor asumate de noi Ón procesul de aderare nu va ar„ta doar faptul c„ ∫tim s„ ne ˛inem de cuv‚nt, ci va determina Ómbun„t„˛irea situa˛iei _de facto_ la nivelul Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti.

Aceast„ schimbare Ón bine va determina, implicit, modificarea percep˛iei opiniei publice europene asupra Rom‚niei, at‚t la nivel politic, c‚t ∫i al mass-media sau al popula˛iei.

Va trebui s„ g„sim cele mai eficiente modalit„˛i de comunicare ∫i cunoa∫tere reciproc„, Ómpreun„ cu partenerii no∫tri europeni, recurg‚nd la toate modalit„˛ile care ne stau la dispozi˛ie.

Din nefericire, la acest capitol trebuie s„ constat„m c„, Ón ciuda dorin˛ei exprimate de c„tre reprezentan˛ii minorit„˛ilor na˛ionale de a contribui la stimularea rela˛iilor bilaterale cu importan˛i membri ai Uniunii Europene de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/24.V.2005 care sunt lega˛i Ón mod natural, acestea au fost ∫i sunt ignorate Ón continuare.

Experien˛a acumulat„ de noi, expertiza pe care o putem oferi Ón acest domeniu reprezint„ o resurs„ pe care dorim s„ o punem Ón slujba acestor rela˛ii bilaterale, Ón sensul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Œn Óncheiere, permite˛i-mi s„ apreciez, Ón numele Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, c„ ratificarea ast„zi a tratatului de c„tre Rom‚nia, cu c‚teva zile Ónainte ca Germania ∫i Fran˛a s„ adopte Constitu˛ia european„, are valoare de simbol. Acest gest consacr„ angajamentul european, lipsit de echivoc, al Rom‚niei, dorin˛a noastr„ categoric„ de a sta al„turi de ace∫ti importan˛i parteneri ∫i de ceilal˛i membri ai Uniunii Europene, f„r„ ca cineva s„ se poat„ Óndoi de acest lucru.

Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale va vota, evident, Ón favoarea ratific„rii Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, con∫tient fiind de obliga˛iile ce ne revin nou„, cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, Ón acest proces ∫i cu convingerea c„ vom avea ∫i pe viitor o contribu˛ie semnificativ„ Ón acest sens.

V„ mul˛umesc.

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 371/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare;

— Lege pentru completarea art. 9 din Ordonan˛a Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare na˛ional„;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declara˛ia de avere ∫i pentru declara˛ia de interese;

— Lege privind Tariful vamal integrat rom‚n.

Stima˛i colegi,

Cu aceasta, am Óncheiat lucr„rile ∫edin˛ei noastre ∫i ridic ∫edin˛a.

V„ mul˛umesc.