Adrian P„unescu

Oricum, este interesant c„ lucruri at‚t de simple ne scap„. ™i a∫ propune ca, de exemplu, chestiunea cu stema noastr„ de pe steag s-o rezolv„m Ón aceast„ toamn„. Este mare lucru s„ ne hot„r‚m asupra stemei care trebuie pus„ pe steag? Pot avea fra˛ii no∫tri din Basarabia un steag tricolor ro∫u, galben, albastru, cu stem„, ∫i noi nu putem avea? Sau la noi sunt at‚tea p„reri, Ónc‚t Ón fiecare ocazie ar trebui schimbat„ stema? Sigur c„ nu este o chestiune care d„ de m‚ncare p„s„rilor de prad„. Se poate tr„i ∫i f„r„ stem„ pe steag, dar parc„ identitatea noastr„ este ∫tirbit„ Ón mod voluntar sau Ón mod uituc.

Iat„, am s„ v„ dau din toate ∫i o veste bun„ care, cred eu, trebuie cunoscut„ de dumneavoastr„. Apar mii ∫i mii de ve∫ti negative sau nedrepte despre noi to˛i. Suntem subiecte de pres„ pentru absolut orice ni se Ónt‚mpl„ r„u. Este un fel de a face pres„. Felul superior de a face pres„ este, dup„ p„rerea mea — ∫i sunt unul dintre f„c„torii de pres„ din Rom‚nia, de-a lungul vremii —, sinteza realit„˛ii a∫a cum este ea.

Ei bine, trebuie s„ v„ dau vestea c„ ieri, la fiebea, s-au Ónt‚lnit din nou oameni din toat„ ˛ara, cu deosebire din Ardeal, Ón acel anual exerci˛iu al solidarit„˛ii ∫i iubirii fraterne. Vestea mai rea este c„ au fost cei mai pu˛ini oameni pe care i-am v„zut eu, la fiebea, din ultimii ani. Vestea ∫i mai bun„ este c„ oamenii politici prezen˛i acolo au g„sit, Ón sf‚r∫it, calea de a nu se mai certa Ón fa˛a celor care-i iubesc, care-i idolatrizeaz„, uneori, ∫i care cred Ón ei, oamenii politici. S-au rostit cuvinte foarte inspirate, de la episcopul de Hunedoara ∫i Arad, la profesorii de istorie din Cluj, la liderii mi∫c„rilor populare îAvram Iancu“ ∫i celelalte, la Corneliu Vadim Tudor ∫i Teodor Mele∫canu, la Traian B„sescu, la Mircea Geoan„, liderul partidului din care fac eu parte. To˛i cei care s-au exprimat acolo nu au avut Ón g‚nd s„ fac„ r„u adversarului de idei, ci, parc„, au f„cut un efort comun de a fi la Ón„l˛imea s„rb„torii ∫i de a nu fi obliga˛i s„ se ru∫ineze Ón fa˛a memoriei celui Ón curtea c„ruia intrau. Remarc faptul acesta pentru c„ este rar. La noi, faptele pozitive ajung rarit„˛i. Din p„cate, Óns„, tocmai o asemenea raritate nu a fost reflectat„ nici de televiziunile prezente, nici de televiziunile absente ∫i care fac, mai degrab„, sinteze, nici de ziarele care au ap„rut ast„zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 Œn esen˛„, ce vreau s„ spun? Nimeni nu va ∫ti — din presa rom‚n„, din televiziunile rom‚ne∫ti, de la posturile de radio rom‚ne∫ti — ce anume a fost acolo, nici m„car ce a spus fiecare.

Mie mi-e cu neputin˛„ s„ rezum felul cordial ∫i cald Ón care s-a exprimat fa˛„ de cei prezen˛i Teodor Mele∫canu, sau felul Ónfl„c„rat Ón care a vorbit Corneliu Vadim Tudor. A fost un exerci˛iu excep˛ional de solidaritate ∫i de armonie. Mi-e team„ c„ ni se pare prea mult, pentru noi, s„ fim buni, mi-e team„ c„ am ajuns s„ Óncepem s„ ne l„ud„m c„ suntem r„i, ∫i asta cred c„ ne va crea grave prejudicii de comportament ∫i de caracter. Vom ajunge la condi˛ia c‚ino∫eniei Óncarnate.