Stenogramă plen

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ciuda faptului c„ este de notorietate public„, Ómi permit s„ v„ reamintesc ∫lag„rul verii abia Óncheiate, dar care continu„ s„ re˛in„ aten˛ia unei bune p„r˛i a societ„˛ii noastre ∫i acest ∫lag„r este a∫a-numita îDosariad„“.

Termenul ca atare, Ón opinia mea, este reduc˛ionist, ca orice alt„ formul„ jurnalistic„ repetat„ p‚n„ la sa˛ietate ∫i, tocmai din aceast„ pricin„, transformat„ peste noapte Ón adev„r incontestabil.

Œn Ón˛elegerea unora, el ar denumi o politic„ de reglare de conturi pe care actuala putere o urm„re∫te at‚t Ón propriile r‚nduri, c‚t ∫i mai ales fa˛„ de adversarii s„i din opozi˛ie.

S„-mi da˛i voie din capul locului ∫i cu toat„ responsabilitatea s„ infirm categoric o astfel de interpretare. Nu voi glosa aici, Ón fa˛a dumneavoastr„, pe marginea adev„ratelor inten˛ii ale acestei teme politice, relansate cu ceva vreme Ón urm„ de partidul pe care-l reprezint, cum nu voi insista nici asupra c‚∫tigurilor majore cu care societatea noastr„ Ón ansamblu s-ar putea alege de pe urma anvizajatei m„suri de deconspirare a fostei Securit„˛i, nimic altceva dec‚t o ac˛iune mai mult dec‚t necesar„, sus˛inut„ de o parte a clasei politice ∫i de societatea civil„, Ón fond, de igienizare social„.

™i s„ nu uit„m momentul c‚nd ea e propus„ tuturor, clasei politice Ón primul r‚nd, Ón momentul Ón care ne mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 despart doar c‚teva luni p‚n„ la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, structur„ politic„, economic„, social„ ∫i institu˛ional„ continental„ Ón care noi nu dorim ∫i nici nu avem dreptul moral de a intra cu balastul comunistosecuristic pe care, din p„cate, l-am mo∫tenit de la defunctul regim socialist totalitar.

S-ar putea oare imagina ∫i admite o Rom‚nie cu drepturi depline, dar ∫i cu obliga˛ii pe m„sur„ Ón Europa unit„, democratic„ ∫i prosper„, cu oameni ∫i institu˛ii care nu sunt altceva dec‚t ecoul Ónt‚rziat ∫i profund viciat al realit„˛ilor de p‚n„ Ón decembrie 1989? Vom putea noi s„ aspir„m la un viitor care s„ ne a∫eze Ón r‚ndul statelor ∫i na˛iunilor democratice ∫i prospere, particip‚nd la construc˛ia european„ cu me∫teri ∫i materiale expirate ∫i compromise? Œntreb„ri retorice. R„spunsul, pe toat„ linia, este un categoric îNu“.

™i, atunci, de unde at‚ta Ónver∫unare? De ce nu l„s„m institu˛iile statului care au prin lege obliga˛ia de a face lumin„ Ón aceast„ mult prea mult timp am‚nat„ oper„ de asanare moral„ s„-∫i duc„ la bun sf‚r∫it menirea? De ce unii ∫i al˛ii, dac„ nu le obstruc˛ioneaz„, se str„duiesc s„ le Ómping„ spre derizoriu sau s„ vad„ Ón spatele ac˛iunii lor tot felul de ma∫ina˛iuni oculte?

Desigur, se poate discuta mult ∫i bine — cum, de altfel, s-a ∫i Ónt‚mplat — dac„ deconspirarea fostei Securit„˛i nu se face prea t‚rziu. O fi ∫i aici vorba despre acea constant„ nenorocit„ a istoriei noastre care a f„cut ca, pe la noi, fapte ∫i procese comune ∫i altora s„ se Ómplineasc„ cu un decalaj uneori considerabil fa˛„ de restul lumii? Este posibil, mai ales dac„ ˛inem cont de specificul civiliza˛iei noastre ∫i al spa˛iului geografic ∫i mental Ón proximitatea imediat„ a c„rora ne plas„m. Dar t‚rziu nu este sau, poate, pentru a apela la nesf‚r∫ita noastr„ Ón˛elepciune popular„: îMai bine mai t‚rziu dec‚t niciodat„!“

S-o facem Óns„ cu cap! S-o facem — cum foarte bine se exprima s„pt„m‚na trecut„ ministrul culturii — f„r„ patim„, f„r„ revan∫isme! Nimeni s„n„tos la minte nu-∫i dore∫te s„ cad„ capete, s„ curg„ s‚nge, s„ asiste la o posibil„ v‚n„toare de vr„jitoare, nici m„car la o suit„ de procese etice.

îCunoa∫terea faptelor — continua acela∫i ministru Ón scrisoarea sa deschis„, publicat„ Ón pres„ la 13 septembrie —, analiza ∫i estimarea lor r„m‚n Óns„ esen˛iale, reprezint„ acte de clarificare, temeiuri de normalitate, chiar ∫i pentru cei viza˛i, Ón ideea eliber„rii tuturor de fantomele ∫i ereziile trecutului“.

Subscriu total la cele de mai sus ∫i, Ón final, Ómi permit s„ v„ mai sugerez o tem„ de reflec˛ie care — am eu aceast„ b„nuial„ — are o leg„tur„ direct„ cu faptul c„ deconspirarea Securit„˛ii nu s-a f„cut imediat dup„ pr„bu∫irea sistemului socialist totalitar.

Aproape toat„ presa de azi a preluat concluziile unui raport al B„ncii Mondiale care eviden˛iaz„ c„, Ón acest moment, 9 din 10 tineri rom‚ni, cu v‚rste cuprinse Óntre 15 ∫i 24 de ani, aspir„ s„-∫i p„r„seasc„ ˛ara ∫i s„-∫i fac„ o carier„, chiar dac„ numai pentru un timp, Ón Occident. Cu mintea lor ager„ ∫i deschis„, dar ∫i dezn„d„jdui˛i de a-∫i vedea drumul Ón via˛„ obturat de sistemul tic„lo∫it pe care i l-a transmis socialismul totalitar, ace∫ti tineri au Ón˛eles ceea ce — pentru numele

lui Dumnezeu! — trebuie s„ Ón˛elegem ∫i noi cu to˛ii: a∫a nu se mai poate!

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnul senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Vasile DÓncu. Se preg„te∫te domnul senator Ilie Ila∫cu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Vasile DÓncu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îRom‚nia f„r„ ∫coal„“.

Anul acesta, pe 15 septembrie, Ón cele mai multe ∫coli din Rom‚nia clopo˛elul a sunat degeaba. Umili˛i zi de zi, profesorii au vrut s„ arate c„ via˛a lor nu este deloc o serbare, a∫a cum interpret„m noi deschiderea fiec„rui an ∫colar.

Lipsa de strategie a Guvernului ∫i inexisten˛a unei viziuni pragmatice de viitor sunt comparabile poate doar cu cinismul unei viziuni de dreapta care privilegiaz„ inegalitatea de ∫anse Ón fa˛a unui drept universal pe care ar trebui, evident, s„-l aib„ fiecare copil din Rom‚nia.

Ast„zi, copiii din mediul rural nu au aproape nici o ∫ans„ pentru educa˛ie superioar„. Doar 1% ajung studen˛i ∫i doar 15% reu∫esc s„ termine liceul. Peste 20% din dasc„li sunt suplinitori, ceea ce pentru mediul rural Ónseamn„ jum„tate din cadrele didactice.

Copiii din familiile s„race sunt condamna˛i s„ reproduc„ modelul de s„r„cie mo∫tenit de la p„rin˛ii lor. Dragi colegi,

Dincolo de aceste cifre, dincolo de harababur„ sau de penibilul unor situa˛ii din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, observ„m ast„zi c„ educa˛ia na˛ional„ se transform„, tot mai mult, Óntr-un profund sistem inegalitar, un sistem total inechitabil, un sistem care ucide talente veritabile ∫i condamn„ la s„r„cie ∫i analfabetism milioane de copii care nu au mijloace materiale pentru a sus˛ine financiar Óntreg ciclul de educa˛ie.

Pare c„ noi, elita, am tras u∫a dup„ noi pentru ca nimeni s„ nu mai poat„ intra Ón saloanele Ónv„˛„turii, pentru c„ suntem Ón fa˛a unui fenomen pe care sociologii Ól numesc îmobilitate social„ Óncetinit„“. Œn traducere, copiii neintelectualilor au tot mai pu˛ine ∫anse s„ devin„ intelectuali Ón compara˛ie cu copiii no∫tri, cu copiii de intelectuali.

Œn Rom‚nia — ∫i v-a∫ ruga s„ re˛ine˛i aceast„ cifr„ — copiii de intelectuali au de 7 ori mai multe ∫anse s„ termine o facultate dec‚t copiii celor care nu au terminat studiile superioare. Raportul de 7 la 1 este cel mai mare din Europa. Œn Anglia este 1,8, Ón Germania este 2,6, Ón Fran˛a este 3,3. Chiar Ón Ungaria sau Ón ˛„ri care sunt comparabile cu noi este 5 sau 5,5.

Grav este c„ la noi absolven˛ii de studii superioare sunt de 3 ori mai pu˛ini dec‚t Ón media european„. Asta Ónseamn„ c„ vom avea cu at‚t mai pu˛ini intelectuali.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 Ce poate s„ fac„ statul aici discut„m tot timpul, prin ini˛iative legislative, prin lu„rile noastre de cuv‚nt, dar ce ar trebui s„ facem noi, Ón aceast„ situa˛ie, pentru c„ aceasta nu este numai problema statului sau nu este numai problema Guvernului, dincolo de lipsa de viziune pe care o observ„m Ón aceast„ formul„ guvernamental„? Noi, intelectualii, ar trebui s„ milit„m Ómpotriva stereotipurilor profesorilor, dup„ care copiii din familii bune intr„ Óntotdeauna Ón clasele A, B sau C, copiii ceilal˛i intr„ Ón clasele celelalte. De asemenea, ar trebui s„ milit„m Ómpotriva fraudelor organizate care se observ„ la bacalaureat, dup„ care notele unor tipuri de familii, unor copii proveni˛i din anumite familii sunt mult mai mari Ón medie dec‚t celelalte.

Exist„ o singur„ certitudine pe care ne putem baza — inteligen˛a este egal distribuit„ pentru toate clasele sociale. ™colile, Óns„, sunt segregate social, dar ∫i geografic, Óntr-o mare diferen˛„ Óntre urban ∫i rural. Copiii din mediul rural au de 6 ori mai pu˛ine ∫anse s„ termine o facultate dec‚t cei din mediul urban. Distan˛a social„ imens„ dintre sat ∫i ora∫ face s„ avem ∫coli care nu primesc nici m„car autoriza˛ie sanitar„ de func˛ionare, ∫coli f„r„ o dotare minim„, f„r„ biblioteci sau f„r„ cadre didactice.

Educa˛ia este un mecanism care compenseaz„, care poate s„ compenseze polarizarea economic„. Dac„ nu suntem Ón stare s„ ne lupt„m cu polarizarea economic„, ce distruge, Ón acest moment, ˛esutul social al Rom‚niei, atunci m„car s„ avem inteligen˛a s„ Óncerc„m s„ compens„m aceast„ nedreptate cu promovarea educa˛iei care mai poate s„ aduc„ o ∫ans„ Ón plus copiilor — a∫a cum spuneam — la fel de talenta˛i din punct de vedere al datelor bio-sociale.

Guvernul, evident, ar trebui s„ multiplice bursele ∫i ajutoarele pentru copiii din familiile s„race. O serie de ini˛iative social-democrate din perioada 2001—2004 au fost continuate, dar vedem c„ modul Ón care se continu„ acest program las„ de dorit.

Aceast„ realitate este ∫i mai grav„, pentru c„ ea se Ómplete∫te cu un cinism Ónfior„tor, un cinism pe care l-am v„zut Ón aceste zile. La ce m„ refer c‚nd vorbesc despre cinismul nostru, al tuturor? Œn primul r‚nd, am v„zut Ón aceste zile c„ televiziunile au prezentat oferta ∫colilor particulare, de la gr„dini˛e la facult„˛i. Copiii muncitorilor ∫i ai ˛„ranilor au v„zut condi˛iile din ∫coli americane, ∫coli britanice, colegii spaniole, pe care ei nu le vor urma niciodat„. Telespectatorii au aflat, de asemenea, c„ majoritatea politicienilor ∫i-au trimis copiii la studii Ón str„in„tate. Orice om simplu a putut s„ afle sau s„ Ón˛eleag„ de ce nu ne preocup„m destul de educa˛ia na˛ional„.

Explica˛ia era simpl„: copiii politicienilor nu au profesori rom‚ni ∫i nu Ónva˛„ Ón b„nci de lemn.

A doua fapt„ care mi s-a p„rut a fi de un cinism Ónfior„tor este o realitate care a ap„rut Ón unele jude˛e: unii politicieni ai puterii au d„ruit ghiozdane portocalii, cu lozinci sau sigle de partid, au dat propagand„, deci, copiilor, Ón loc de rechizite. Este acesta — cred — un fapt de o mare gravitate, chiar dac„, poate, gestul ini˛ial al unora dintre colegii no∫tri a fost unul umanitar. A ad„uga, Óns„, propagand„ unui gest minim umanitar cred c„ este o cruzime.

O s„ v„ citez dintr-o scrisoare pe care o coleg„ a noastr„ a trimis-o copiilor, al„turi de ni∫te ghiozdane portocalii:

îDragi copii, stima˛i p„rin˛i (∫i bunici) — vede˛i c„ este nevoie de tot electoratul —, am pl„cerea ca, Ón dubla mea calitate de membru al Partidului Democrat ∫i de primar, s„ v„ urez, Ónc„ de acum, mult succes Ón anul ∫colar. Este cu sufletul al„turi de noi, dar ∫i de alte mii de boboci de clasa I, inimoasa pre∫edint„ a organiza˛iei noastre, din partea c„reia sunt aceste ghiozdane ∫i rechizite. Œmpreun„ s„ le spunem copiilor «S„ Ónv„˛a˛i bine!»“.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Dac„ suntem nesim˛itori fa˛„ de suferin˛„ ∫i nedreptate, dac„ ne-am pierdut o parte din sensibilitatea noastr„ de oameni, m„car s„ nu fim cinici, pentru c„ dac„ vom fi ∫i cinici, dincolo de nesim˛itori la suferin˛„, ∫i nu vom fi doritori de egalitate, atunci vom l„sa Rom‚nia f„r„ ∫coal„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Ilie Ila∫cu. Urmeaz„ la cuv‚nt domnul senator Mario Ovidiu Oprea, reprezentant al Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ilie Ila∫cu:**

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Dup„ cum cunoa∫te˛i, ieri, 17 septembrie, Ón raioanele de est ale Republicii Moldova, for˛ele separatiste de la Tiraspol, cu mare pomp„, au organizat un a∫a-zis referendum. Participan˛ilor la referendum li s-a propus s„ r„spund„ la dou„ Óntreb„ri:

Prima, cu ghilimelele de rigoare, Ón traducere liber„: îSus˛ine˛i, oare, direc˛ia spre independen˛a Republicii Moldovene∫ti Nistrene ∫i, ulterior, libera unire a Transnistriei cu Federa˛ia Rus„?“

A doua Óntrebare: îConsidera˛i, oare, posibila renun˛are la independen˛a Republicii Moldovene∫ti Nistrene, cu intrarea ulterioar„ Ón componen˛a Republicii Moldova?“

Dup„ datele Comisiei Centrale de la Tiraspol, la a∫a-zisul referendum au participat aproximativ 77% din cei cu drept de vot, adic„ aproximativ 300.000 de cet„˛eni din st‚nga Nistrului. Pentru a∫a-zisa independen˛„ ∫i alipirea teritoriului din st‚nga Nistrului la Federa˛ia Rus„ au votat peste 97% din cei veni˛i la urne ∫i doar 2% s-au exprimat pentru unirea cu Republica Moldova“.

Pe majoritatea basarabenilor nu prea i-a preocupat acest eveniment ∫i nici pe mine, ca s„ v„ spun drept, nu prea m-a preocupat, fiindc„ el, Ón ace∫ti 16 ani de dezm„˛ separatist, este al 7-lea la num„r, cu consecin˛e, ca de obicei, nule, adic„, dup„ scrutinuri nu s-a schimbat nimic Ón acel teritoriu.

Comunitatea interna˛ional„ ∫i-a expus clar pozi˛ia fa˛„ de acest referendum. Rezultatul nu va fi recunoscut de nimeni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 O alt„ pozi˛ie a avut, din p„cate, Federa˛ia Rus„. Ca de obicei, nu numai c„ a sus˛inut, dar chiar a ∫i organizat ∫i finan˛at Ón Óntregime acest referendum deschis. A confirmat acest lucru chiar a∫a-zisul pre∫edinte al Transnistriei, Igor Smirnov, ieri, Óntr-o declara˛ie de pres„, la ie∫irea de la urne. Mai mult dec‚t at‚t, Boris GrÓzlov, pre∫edintele Dumei de Stat, a trimis, prin ordin oficial, ca observatori la scrutinul din Tiraspol, 5 deputa˛i ai Dumei de Stat Ón frunte cu cel mai mare ∫ovin din Federa˛ia Rus„, Viktor Alksnis, fost general al armatei sovietice.

Pe data de 2 octombrie, la Strasbourg, va avea loc Sesiunea de toamn„ a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei. Este invitat la aceast„ sesiune ∫i domnul Boris GrÓzlov, pre∫edintele Dumei de Stat. Am de g‚nd s„-i pun o Óntrebare, s„-l Óntreb despre amestecul deschis al Federa˛iei Ruse Ón treburile interne ale Republicii Moldova ∫i despre ocuparea _de facto_ a teritoriului din st‚nga Nistrului, al Republicii Moldova, de c„tre armata rus„ ∫i marionetele sale.

Amestecul agresiv al Moscovei Ón treburile interne ale Republicii Moldova trebuie s„ ne Óngrijoreze pe to˛i, Ón primul r‚nd, clasa politic„ din Rom‚nia, fiindc„ toate aceste f„r„delegi se petrec la hotarul de est al ˛„rii, la hotarul NATO, Ón cur‚nd ∫i al Uniunii Europene.

Responsabilitatea de securizare a zonei cade, mai Ónt‚i, pe Rom‚nia, deoarece Chi∫in„ul, din p„cate, are, la zi, tot mai pu˛ine argumente de a riposta.

Pe de alt„ parte, acest a∫a-zis referendum a separat, Óntr-o m„sur„ oarecare, apele. P‚n„ mai ieri, se cerea rezolvarea diferendului transnistrean Ón complexitatea sa legat„ de teritoriu ∫i de popula˛ie. Ast„zi a r„mas doar rezolvarea problemei teritoriale a zonei de est a Republicii Moldova. Popula˛ia a avut de ales de a se Óncadra Óntr-o constitu˛ie ori Ón alta. A ales Federa˛ia Rus„. Nu are dec‚t s„-∫i ia valiza ∫i s„ plece acolo.

Vreau s„ vorbesc, Ón c‚teva cuvinte, despre prezen˛a Rom‚niei ∫i a Federa˛iei Ruse Ón Basarabia. C‚nd spun îprezen˛a“, am Ón vedere prezen˛a diplomatic„, politic„, financiar„ ∫i a∫a mai departe. Federa˛ia Rus„, din p„cate, a privatizat tot ce se putea privatiza Ón Republica Moldova. Toat„ presa, mass-media este, aproape Ón majoritate, Ón m‚inile exponen˛ilor Federa˛iei Ruse. Din p„cate, Rom‚nia a adoptat Ón fiecare an un buget minim pentru sus˛inerea presei rom‚ne∫ti din Basarabia. Guvernul nu aloc„ bani pentru aceste publica˛ii. Anul trecut, din 12 luni Ón care ar fi trebuit s„ fie finan˛ate cele 8 publica˛ii Ón limb„ rom‚n„, au fost finan˛ate doar dou„ luni. Anul acesta, la insisten˛ele noastre, am vorbit cu mai mul˛i senatori ∫i deputa˛i, Ón primul r‚nd, de la Partidul Na˛ional Liberal, pentru c„ ministerele ce ar putea finan˛a aceste publica˛ii sunt la liberali. D‚n∫ii au promis mult, dar nu s-a f„cut nimic. P‚n„ Ón prezent, nici un b„nu˛ nu a fost alocat acestor publica˛ii. Drept urmare, unele publica˛ii au falimentat.

Pot s„ v„ mai spun c„, Ón chio∫curile din Chi∫in„u, 80% sunt publica˛ii Ón limba rus„, cu un pre˛ de 3, 4, 5 ori mai mic dec‚t publica˛iile Ón limb„ rom‚n„.

De aceea, prezen˛a noastr„ Ón Republica Moldova dac„ nu este v„zut„, m„ tem c„ pe Prut se zide∫te un alt zid berlinez.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Mario Ovidiu Oprea. Se preg„te∫te pentru cuv‚nt doamna senator Corina Cre˛u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi senatori,

A∫a cum ∫ti˛i, s„pt„m‚na viitoare, capitala Rom‚niei va g„zdui cea de-a 11-a edi˛ie a Sommet-ului Francofoniei, care va reuni nu mai pu˛in de 63 de ∫efi de state ∫i guverne. F„r„ Óndoial„, evenimentul va fi cea mai important„ manifestare interna˛ional„ organizat„ de ˛ara noastr„ Ón acest an. Este bine cunoscut faptul c„ Francofonia a vegheat asupra rena∫terii limbii franceze ca un instrument de comunicare ∫i un vector cultural, implicit, ca o limb„ de comunicare interna˛ional„.

Francofonia reprezint„, Ónainte de toate, o punte Óntre culturile de pe cele mai Óndep„rtate continente ∫i, Ón egal„ m„sur„, o modalitate de promovare a diversit„˛ii culturale.

îA fi francofon Ónseamn„ s„ folosim o limb„ comun„ ∫i s„ Ómp„rt„∫im anumite valori precum democra˛ia, libertatea, drepturile omului, toleran˛a, diversitatea cultural„“ — declara domnul Abdou Diouf, secretarul general al Organiza˛iei Interna˛ionale a Francofoniei, Ón urm„ cu doi ani, la precedentul sommet francofon.

Œn opinia ini˛iatorilor, voca˛ia Francofoniei const„ Ón solidaritate real„, Ón fapte, a popoarelor ce vorbesc limba francez„, purt„toare a unui anumit sistem de valori. Ap„rut„ Ón forma sa institu˛ional„ Ón anul 1970 sub numele de Agen˛ia de Cooperare Cultural„ ∫i Tehnic„, Francofonia reunea la acea dat„ 21 de state ∫i guverne, adic„ Fran˛a ∫i ˛„rile provenite din coloniile franceze ∫i belgiene. Ulterior, mi∫carea s-a extins succesiv, acesteia al„tur‚ndu-i-se ∫i o serie de state din fosta zon„ comunist„, ajung‚ndu-se Ón prezent la un num„r de 63 de state ∫i guverne.

Trebuie subliniat„ sus˛inerea pe care Francofonia o acord„ ini˛iativelor na˛ionale, regionale ∫i interna˛ionale pentru prevenirea ∫i gestionarea conflictelor Ón spiritul consolid„rii p„cii Ón lume. De asemenea, Francofonia sprijin„, Ón special, cu ocazia confrunt„rilor electorale, func˛ionarea institu˛iilor de control ∫i de mediere, cum ar fi, de pild„, formarea agen˛ilor electorali.

Pentru rom‚ni, limba francez„ a fost, Óncep‚nd din secolul al XVIII-lea, limba preferat„ a vechii aristocra˛ii. Calit„˛ile specifice limbii franceze, origine comun„ cu latina, elegan˛„, rigoare, prestigiu ∫i, deopotriv„, cultura francez„ au reprezentat un model pentru tinerii rom‚ni care studiau Ón Fran˛a. Ideile Revolu˛iei de la 1848 marcheaz„ Óntreaga genera˛ie pa∫optist„. Pe parcursul celor dou„ secole, influen˛a francez„ se face sim˛it„ Ón politic„, Ón administra˛ie, Ón legisla˛ie, reprezent‚nd un model pentru modul de g‚ndire ∫i sensibilitate a rom‚nilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 Apartenen˛a actual„ a Rom‚niei la mi∫carea interna˛ional„ francofon„ este pe deplin justificat„. Rom‚nia este prima dintre cele 13 ˛„ri francofone din Europa Central„ ∫i Oriental„ care a fost admis„ Ón Organiza˛ia Interna˛ional„ a Francofoniei, iar faptul c„ cel de-al 11-lea Sommet al Francofoniei va avea loc la Bucure∫ti, Ón preajma ader„rii ˛„rii noastre la Uniunea European„, este o dovad„ Ón plus a voca˛iei europene a Rom‚niei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor colegi.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe doamna senator Corina Cre˛u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmeaz„ la cuv‚nt domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna senator Cre˛u.

## **Doamna Corina Cre˛u:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

## Distin∫i colegi,

Doresc s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ importan˛a datei de 26 septembrie 2006, de care ne mai desparte doar o s„pt„m‚n„, c‚nd Ón Parlamentul European va fi prezentat Raportul de ˛ar„ privind progresele Rom‚niei de Óndeplinire a angajamentelor luate Ón vederea ader„rii ∫i se va vota, a∫a cum sper„m cu to˛ii de at‚ta timp, pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, cu Óncepere de la 1 ianuarie 2007.

Din p„cate, actuala coali˛ie guvernamental„, de fapt, nu con∫tientizeaz„ pe deplin semnifica˛ia acestui moment ∫i se comport„ ca ∫i c‚nd nu am avea niciun fel de probleme legate de Óndeplinirea unor condi˛ii indispensabile ader„rii. Risc„m c‚t de cur‚nd s„ se demonstreze c‚t de departe de realit„˛i este puterea din Rom‚nia ∫i c‚t de dureroase ∫i costisitoare pot fi corec˛iile pe care trebuie s„ le suporte popula˛ia ˛„rii.

S„pt„m‚na trecut„, comisarul european pentru industrie, domnul Günther Verheugen, a declarat c„ Ón cadrul Comisiei Europene procesul decizional privitor la aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei s-a Óncheiat, urm‚nd a se recomanda Parlamentului Europei ca la 26 septembrie s„ voteze Ón favoarea ader„rii celor dou„ ˛„ri la 1 ianuarie 2007. Este un moment deosebit de important, care este minimalizat, din p„cate, de permanentele scandaluri care macin„ la ora actual„ coali˛ia guvernamental„ ∫i via˛a politic„ rom‚neasc„.

Prin declara˛ia mea de ast„zi, Ómi propun s„ atrag aten˛ia asupra faptului c„ nu are sens s„ consider„m c„ acest loc Ón Uniunea European„ ni se cuvine f„r„ a mai face ceva ∫i a∫ intra pu˛in Ón polemic„ cu colegul meu de dinainte ∫i am s„ spun c„ nimeni nu pune la Óndoial„ voca˛ia european„ a Rom‚niei ∫i faptul c„ Rom‚nia este capabil„ s„ fac„ fa˛„ acestui statut, pentru c„ Rom‚nia nu se afl„ Ónc„ la cap„tul procesului de transform„ri structurale necesare deplinei convergen˛e cu spa˛iul economic social al Uniunii Europene. Cov‚r∫itoarea parte a costurilor ader„rii a fost suportat„ de cei mai mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei, iar acum cred c„ preocuparea

guvernan˛ilor ar trebui s„ fie aceea ca aceast„ popula˛ie, at‚t de Óncercat„ Ón ultimii 16 ani, s„ beneficieze la maximum de noul statut al ˛„rii, acela de membru al Uniunii Europene.

Presa str„in„ este, din p„cate, plin„, ast„zi, de comentarii negative la adresa Rom‚niei. îLe Monde“ scrie clar, chiar Ón edi˛ia sa de s‚mb„t„, citez, cu doar c‚teva zile Ónainte de publicarea Raportului de ˛ar„, Ón care Comisia European„ va prezenta condi˛iile Ón care Rom‚nia va adera la U.E.: îAceast„ ˛ar„ se afl„ Ón pragul unei grave crize politice“. ™i am s„ citez, de asemenea, din cotidianul îThe Economist“ de vineri, 15 septembrie, deci nu mai departe de acum trei zile. Œn acest cotidian se spune: îRom‚nia se clatin„ Ónainte de intrarea sa Ón U.E. Fragila coali˛ie de la putere se fisureaz„. Dac„ nu ar exista planurile de aderare, alegerile anticipate ar fi singura cale de curmare a amalgamurilor de scandaluri, certuri ∫i demisii care au lovit Ón ultimele zile ˛ara care va deveni cel mai mare ∫i mai s„rac membru al Uniunii Europene“ — am Óncheiat citatul. Repet, nu sunt vorbele mele, ci apar˛in unui editorialist din îThe Economist“.

Exist„, deci, toate ∫ansele ca actuala guvernare, prin modul pasiv Ón care se comport„ Ón materie de gestionare a procesului de preg„tire a economiei ∫i a societ„˛ii pentru aderare, s„ dea na∫tere unor mari decep˛ii Ón r‚ndul cet„˛enilor, dar ∫i Ón r‚ndul comunit„˛ii interna˛ionale. Un recent studiu arat„ c„ Rom‚nia nu va fi capabil„ s„ foloseasc„ Ón propriul s„u folos avantajele ader„rii. Depinde de un necesar de peste 10.000 de speciali∫ti necesari absorbirii ∫i gestion„rii fondurilor structural-europene destinate dezvolt„rii ˛„rii noastre Ón vederea reducerii decalajelor care ne despart de celelalte ˛„ri ale Europei, dar, la ora actual„, Rom‚nia dispune de mai pu˛in de o mie de speciali∫ti. C‚nd ∫i de unde vor fi recruta˛i, preg„ti˛i, atesta˛i ∫i agrea˛i de institu˛iile europene, restul, de mai bine de 9.000 de oameni, ca s„ nu mai amintesc faptul c„ gestionarea crizei generate de epidemia de grip„ aviar„ sau problemele generate de inunda˛iile din ultimul an au ar„tat care sunt sl„biciunile structurale ale administra˛iei centrale ∫i ale administra˛iilor locale, dar se pare c„ nim„nui din actuala putere nu-i st„ g‚ndul s„ Ónve˛e din aceste lec˛ii.

## Stima˛i colegi,

Este evident c„ previzibila decizie de a confirma ca dat„ a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ pentru 1 ianuarie 2007, aceast„ dat„ are la baz„ nu doar progresele din ultimii 16 ani ale Rom‚niei, progrese reale ∫i de necontestat, ci ∫i o serie de ra˛iuni care ˛in de ceea ce se nume∫te realism politic ∫i interes geopolitic. Trebuie s„ fim con∫tien˛i de faptul c„ Rom‚nia va avea parte, dup„ aderare, de o monitorizare foarte sever„ din partea institu˛iilor europene. Acest lucru nu Ónseamn„ c„ vom fi trata˛i ca un membru de m‚na a doua, ci c„ ni se va reaminti permanent c„ ne-am asumat o serie de obliga˛ii de care nu ne-am achitat p‚n„ la cap„t.

Avem Ónc„ de rezolvat o serie de probleme importante care ˛in at‚t de criteriile politice, de angajamentele asumate Ón procesul de negociere, c‚t ∫i de nevoile noastre de dezvoltare. Tocmai pentru c„ mai avem Ónc„ at‚t de multe de f„cut, la Bruxelles, la Strasbourg ∫i Ón toate cancelariile occidentale st‚rne∫te nedumerire ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 Óngrijorare felul Ón care sunt ierarhizate priorit„˛ile ac˛iunii guvernamentale, c‚t ∫i permanentul conflict dintre premier ∫i ∫eful statului, dintre liderii politici, conflicte care au aruncat Ón plan secund preocup„rile legate de Óndeplinirea condi˛iilor de aderare. Œn acest context, este mai mult ca sigur c„, odat„ cu aprobarea ader„rii Rom‚niei la 1 ianuarie 2007, Executivul ∫i Parlamentul Europei vor decide aplicarea unor clauze de salvgardare sectorial„. Num„rul ∫i severitatea lor vor da m„sura calit„˛ii ∫i coeren˛ei actului de guvernare. De aceea, este foarte important ca, dup„ Raportul de ˛ar„ din 26 septembrie, s„ se lanseze o dezbatere serioas„ asupra con˛inutului lui, care s„ genereze o agend„ guvernamental„ ∫i parlamentar„ clar„ ∫i realist„, Ón m„sur„ s„ r„spund„ cerin˛elor partenerilor no∫tri europeni. Revine ∫efului statului, ca ∫i prim-ministrului sarcina de a ini˛ia aceast„ dezbatere na˛ional„. At‚t Pre∫edintele Rom‚niei, prim-ministrul ∫i liderii partidelor aflate la guvernare trebuie s„ arate faptul c„ au Ón˛eles c„ Rom‚nia nu-∫i mai poate permite improviza˛ii ∫i ac˛iuni propagandistice f„cute exclusiv din perspectiva nevoii de a asimila capital electoral ∫i de imagine.

Votul Parlamentului European din 26 septembrie este decisiv pentru Rom‚nia. M„car acum trebuie s„ ar„t„m c„ ne pas„ ∫i, de aceea, cred c„ se impun consult„ri politice Ón vederea concert„rii pozi˛iilor tuturor partidelor parlamentare pentru ob˛inerea unor decizii favorabile Rom‚niei pe 26 septembrie, c‚t ∫i pentru fixarea unor obiective economice, politice ∫i sociale pentru anul 2007, c‚nd va trebui gestionat ∫ocul ader„rii. Se impune, de asemenea, cel pu˛in pentru primul an de dup„ aderare, cooptarea tuturor partidelor politice Ón efortul de a elabora un buget care s„ reflecte priorit„˛ile statului rom‚n ∫i pe cele ale comunit„˛ilor locale, Ón contextul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Œn orice caz, ca s„ Ónchei, P.S.D., Ón a c„rui guvernare s-a desf„∫urat cea mai mare parte a procesului de negociere a ader„rii ∫i a Tratatului de aderare, va sanc˛iona abaterile ∫i Ónt‚rzierile de la Óndeplinirea criteriilor de aderare ∫i va îsuna“ pentru europenizarea vie˛ii politice rom‚ne∫ti ∫i Ónscrierea ei Ón normele europene.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator.

Urmeaz„ la cuv‚nt domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., apoi, domnul senator Mihai fi‚buleac, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare din Senatul Rom‚niei, solicit Ónc„ o dat„ Guvernului Rom‚niei, celor afla˛i la putere, acum, Ón ceasul al 12-lea, s„ g„seasc„ o solu˛ie viabil„ pentru a readuce la linia de plutire societatea care se nume∫te îTractorul“, din Bra∫ov.

Personal, cred c„ v-am plictisit cu at‚tea declara˛ii politice, Óntreb„ri ∫i interpel„ri adresate mini∫trilor at‚t Ón mandatul acesta, c‚t ∫i Ón mandatul trecut. Am vorbit Ón nenum„rate r‚nduri personal ∫i cu domnii mini∫tri de la agricultur„, cei care au fost, ∫i cu domnii prim-mini∫tri, cei care au fost anterior. Œn acest mandat am avut dou„ Ónt‚lniri la Guvernul Rom‚niei, to˛i cei 13 parlamentari de Bra∫ov, indiferent de culoarea politic„, cu diverse foruri, pe care le credeam capabile s„ rezolve situa˛ia ∫i, din p„cate, trebuie s„ v„ spun c„ muncitorii de la îTractorul“ au ajuns s„ se bucure, cum scria Ón presa local„ de ast„zi, c„, cel pu˛in, nu li se taie gazul ∫i nu li se opre∫te curentul Ón urm„toarea s„pt„m‚n„.

Am ajuns, doamnelor ∫i domnilor senatori, Ón situa˛ia hazlie ca parlamentari ai puterii, colegi de-ai dumneavoastr„, deputatul Dumitru Puchianu ∫i senatorul Nicolae Vlad Popa, s„ ne cear„ nou„, parlamentarilor din opozi˛ie, sprijinul pentru a introduce ei — culmea!, ei — o mo˛iune pentru a fi schimbat din func˛ie acest nefericit, Ómi permit s„-i spun, R„zvan Or„∫anu, care nu ∫tiu c‚t o fi de ∫colit prin str„in„tate... — gurile rele spun c„ nu prea are echivalat bacalaureatul Ón ˛ar„, dar asta este alt„ problem„ — care, oricum, Ómi permit s„ spun c„ este paralel cu ceea ce se nume∫te A.V.A.S. ∫i Ón fruntea c„ruia st„. Motiv pentru care, refuz‚nd Ónc„ o dat„ s„ cred c„ tractorul rom‚nesc moare ∫i c„ agricultura rom‚neasc„ nu are nevoie de tractorul rom‚nesc, mul˛umindu-v„ pentru r„bdarea cu care m-a˛i ascultat at‚ta timp, Ól rog pe domnul prim-ministru T„riceanu s„-l destituie pe acest om incapabil ∫i s„ formeze, Ón regim de urgen˛„, o comisie care, tot Ón regim de urgen˛„, s„ rezolve situa˛ia Societ„˛ii Comerciale îTractorul“ U.T.B. — S.A.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Mihai fi‚buleac. Urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este din ce Ón ce mai evident c„ obiectivul suprem pentru o mare parte a clasei politice rom‚ne∫ti, indiferent de culoarea politic„, este manipularea temelor. Œn momentul de fa˛„, diferite curente politice aflate la guvernare sau Ón opozi˛ie au Ónv„˛at c„ populismul vorbelor este o arm„ ce poate fi u∫or folosit„ pentru atragerea acelui electorat naiv, nostalgic sau descurajat. Cu toate criticile mediatizate ∫i tensiunile ap„rute Ón timpul mandatului Guvernului T„riceanu se poate observa preludiul unei cur„˛enii a scenei politice rom‚ne∫ti, un Ónceput de reform„ structural„, de exemplu, mediul de afaceri ∫i legisla˛ia sunt mai echilibrate ∫i mai eficiente dec‚t acum doi ani, de care trag, Óns„, foloasele diferi˛i lideri politici ce ∫tiu s„ Ónv‚rt„ bine vorbele.

Diferitele teme de genul reformei justi˛iei, r„pirea jurnali∫tilor Ón Irak, dezastrele naturale, reforma armatei ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 scandalul suspend„rii ministrului Atanasiu, dezbaterea privind deconspirarea fo∫tilor colaboratori ai Securit„˛ii, denumit„ de pres„ îDosariada“, au devenit subiecte de concuren˛„ Óntre diferi˛i actori ai scenei politice. Avalan∫a de subiecte mediatizate la extrem de c„tre cei ahtia˛i dup„ cote ridicate de audien˛„ face din anumi˛i lideri ai clasei politice adev„ra˛i v‚n„tori ai con∫tiin˛ei colective. Printre mijloacele folosite pentru popularizarea imaginii personale sunt ∫i sondajele de opinie care contribuie la acea manipulare a temelor. Pornind de la faptul c„ principala preocupare a responden˛ilor prive∫te nivelul de trai, locurile de munc„, s„n„tatea ∫i viitorul copiilor, se ajunge la evaluarea Óncrederii ∫i simpatiilor politice ale celor intervieva˛i, raportate la aceste considerente. Œn acest sens, politicienii care provoac„ mediatizarea acestor sondaje creeaz„ noi subiecte ce vin ca un fitil aprins la butoiul cu pulbere d‚mbovi˛ean„.

De exemplu, celebra tem„ privind alegerile anticipate este folosit„ Ón ultimele zile, dup„ ce sondajul INSOMAR a stabilit c„ 51% dintre responden˛i ar fi de acord cu organizarea alegerilor anticipate, pentru a for˛a clasa politic„ rom‚neasc„ s„ procedeze la noi schimb„ri. Acest gen de ac˛iuni, Ómpreun„ cu altele precum anchetarea fostului ministru al ap„r„rii ∫i a generalului B„d„lan, impun o imagine negativ„ la Bruxelles, mai ales acum Ón preajma Raportului de ˛ar„. Jocurile de culise Óncep s„ ias„ astfel la iveal„, iar scandalurile ap„rute dovedesc c„ activitatea autohton„ implodeaz„ pe modelul sistemului politic italian.

Œn contextul actual al realit„˛ilor rom‚ne∫ti, folosirea temelor cu impact popular dovede∫te c„ nu exist„ limite Ón ac˛iunile politice. Acestea vor avea, p‚n„ la urm„, un sf‚r∫it, pentru c„ genera˛iile de electori se schimb„, se maturizeaz„ ∫i se vor plictisi de propaganda cu substan˛„ securisto-comunist„ Óntr-un format occidental ∫i de mesajele populiste ce nu aduc nimic nou, constructiv pentru societatea rom‚neasc„. Treptat-treptat, partidele se vor consolida, iar liderii politici se vor schimba, se va abandona modelul îpatru ani conduci tu ∫i pentru mine, dup„ care, schimb„m rolurile“, vor veni genera˛ii ale c„ror leg„turi cu diferite grupuri de interese apar˛in‚nd regimului comunist sunt cvasi-nule. Astfel, se va realiza cur„˛irea clasei politice ∫i se va putea purcede la schimbarea tonului, Ónlocuirea temelor populiste cu unele pragmatice, cu efect Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea economic„ ∫i social„ a comunit„˛ii rom‚ne∫ti.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator ™tefan Mihail Antonie, independent.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

A∫ vrea s„ v„ salut cu g‚ndul c„ nu va trece mult ∫i multe dintre lucrurile pe care le discut„m aici vor fi devenit banale. De exemplu, cine va mai ˛ine minte c„ Rom‚nia avea Ón 2006 un steag f„r„ stem„, care

seam„n„ cu steagul Ciadului, una dintre cele mai s„race ˛„ri din lume?

Trec anii, noi ne Ónt‚lnim zilnic, aici, dar nu reu∫im s„ rezolv„m o seam„ de probleme esen˛iale cu care suntem confrunta˛i.

Cine Ó∫i va Ónchipui c„ domnul lider de grup Ha∫otti promitea bani pentru presa din Basarabia ∫i lucrurile nu s-au rezolvat nici dup„ s„pt„m‚ni? Domnul senator Ila∫cu ∫tie, oarecum, mai bine, ce este Ón Basarabia dec‚t domnul senator Ha∫otti. A∫a c„ Ól rug„m pe domnul senator Ha∫otti s„-∫i cerceteze ministrul de cultur„ care, ∫i a∫a, ∫i-a luat maidanul!

Ministrul culturii trebuie s„ se implice, indiferent dac„ banii sunt acolo sau nu. Una este c‚nd spun ceva ni∫te speciali∫ti ∫i alta este c‚nd spun doar cei de la finan˛e sau cei de la externe. Crede˛i-m„ c„ a∫a am lucrat to˛i ace∫ti ani ∫i este p„cat s„ l„s„m Basarabia f„r„ pres„ rom‚n„.

Oricum, este interesant c„ lucruri at‚t de simple ne scap„. ™i a∫ propune ca, de exemplu, chestiunea cu stema noastr„ de pe steag s-o rezolv„m Ón aceast„ toamn„. Este mare lucru s„ ne hot„r‚m asupra stemei care trebuie pus„ pe steag? Pot avea fra˛ii no∫tri din Basarabia un steag tricolor ro∫u, galben, albastru, cu stem„, ∫i noi nu putem avea? Sau la noi sunt at‚tea p„reri, Ónc‚t Ón fiecare ocazie ar trebui schimbat„ stema? Sigur c„ nu este o chestiune care d„ de m‚ncare p„s„rilor de prad„. Se poate tr„i ∫i f„r„ stem„ pe steag, dar parc„ identitatea noastr„ este ∫tirbit„ Ón mod voluntar sau Ón mod uituc.

Iat„, am s„ v„ dau din toate ∫i o veste bun„ care, cred eu, trebuie cunoscut„ de dumneavoastr„. Apar mii ∫i mii de ve∫ti negative sau nedrepte despre noi to˛i. Suntem subiecte de pres„ pentru absolut orice ni se Ónt‚mpl„ r„u. Este un fel de a face pres„. Felul superior de a face pres„ este, dup„ p„rerea mea — ∫i sunt unul dintre f„c„torii de pres„ din Rom‚nia, de-a lungul vremii —, sinteza realit„˛ii a∫a cum este ea.

Ei bine, trebuie s„ v„ dau vestea c„ ieri, la fiebea, s-au Ónt‚lnit din nou oameni din toat„ ˛ara, cu deosebire din Ardeal, Ón acel anual exerci˛iu al solidarit„˛ii ∫i iubirii fraterne. Vestea mai rea este c„ au fost cei mai pu˛ini oameni pe care i-am v„zut eu, la fiebea, din ultimii ani. Vestea ∫i mai bun„ este c„ oamenii politici prezen˛i acolo au g„sit, Ón sf‚r∫it, calea de a nu se mai certa Ón fa˛a celor care-i iubesc, care-i idolatrizeaz„, uneori, ∫i care cred Ón ei, oamenii politici. S-au rostit cuvinte foarte inspirate, de la episcopul de Hunedoara ∫i Arad, la profesorii de istorie din Cluj, la liderii mi∫c„rilor populare îAvram Iancu“ ∫i celelalte, la Corneliu Vadim Tudor ∫i Teodor Mele∫canu, la Traian B„sescu, la Mircea Geoan„, liderul partidului din care fac eu parte. To˛i cei care s-au exprimat acolo nu au avut Ón g‚nd s„ fac„ r„u adversarului de idei, ci, parc„, au f„cut un efort comun de a fi la Ón„l˛imea s„rb„torii ∫i de a nu fi obliga˛i s„ se ru∫ineze Ón fa˛a memoriei celui Ón curtea c„ruia intrau. Remarc faptul acesta pentru c„ este rar. La noi, faptele pozitive ajung rarit„˛i. Din p„cate, Óns„, tocmai o asemenea raritate nu a fost reflectat„ nici de televiziunile prezente, nici de televiziunile absente ∫i care fac, mai degrab„, sinteze, nici de ziarele care au ap„rut ast„zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 Œn esen˛„, ce vreau s„ spun? Nimeni nu va ∫ti — din presa rom‚n„, din televiziunile rom‚ne∫ti, de la posturile de radio rom‚ne∫ti — ce anume a fost acolo, nici m„car ce a spus fiecare.

Mie mi-e cu neputin˛„ s„ rezum felul cordial ∫i cald Ón care s-a exprimat fa˛„ de cei prezen˛i Teodor Mele∫canu, sau felul Ónfl„c„rat Ón care a vorbit Corneliu Vadim Tudor. A fost un exerci˛iu excep˛ional de solidaritate ∫i de armonie. Mi-e team„ c„ ni se pare prea mult, pentru noi, s„ fim buni, mi-e team„ c„ am ajuns s„ Óncepem s„ ne l„ud„m c„ suntem r„i, ∫i asta cred c„ ne va crea grave prejudicii de comportament ∫i de caracter. Vom ajunge la condi˛ia c‚ino∫eniei Óncarnate.

Le-a stat foarte bine oamenilor publici pled‚nd cauza unit„˛ii na˛ionale. Ceea ce spunea pre∫edintele B„sescu, ieri, salut‚nd prezen˛a unei delega˛ii a U.D.M.R. — lucru, iar„∫i, foarte rar —, dumnealui credea c„ este prima oar„, din c‚te ˛in eu minte este a doua oar„, c‚nd o delega˛ie a U.D.M.R. vine la morm‚ntul lui Avram Iancu, este un fapt remarcabil, cu adev„rat un fapt remarcabil!

Sigur c„ este normal, dar un cinic ar spune îEi, las„-m„, domne, ∫i ce mare lucru c„ au venit ungurii s„ omagieze pe Iancu?!“

Este mare lucru pentru c„ Ón acest fel societatea rom‚neasc„ va intra Ón acel proces pe care ar trebui s„-l consfin˛im ca ireversibil, de normalizare. Œn acest proces Ón care un ministru al culturii s„ nu-∫i permit„ neghiobia de a cere suspendarea, de a cere scoaterea din via˛a public„ a unor oameni de cultur„, a unor scriitori! ™i asta mai ales c‚nd, fa˛„ de ei, el pare un pigmeu!

Cum sunt una dintre victimele ipotetice ale acestui ministru al culturii, voi scrie pe prima carte îCarte care ar putea c„dea victim„ persecu˛iilor ministrului culturii din Guvernul T„riceanu“. Este inadmisibil s„ se mai Ónt‚mple a∫a ceva. Trebuie p„strat climatul de toleran˛„, trebuie s„ ne obi∫nuim cu g‚ndul c„ nimeni nu poate ˛ine locul nim„nui ∫i c„ este datoria noastr„, a tuturor, s„ ap„r„m drepturile adversarilor no∫tri, pentru c„ Ón acest fel ap„r„m cu mult mai mult„ credibilitate drepturile fiec„rei persoane.

La fiebea, ieri, pre∫edintele P.S.D., domnul senator Geoan„, a vorbit despre un profesor de matematic„, nu i-a dat numele, care l-a Óntrebat dac„ prin intrarea Ón Europa Ón Rom‚nia se va mai vorbi rom‚ne∫te? ™i a g„sit prilejul retoric de a spune c„ se va vorbi rom‚ne∫te. Vreau s„ v„ spun c„ Óntreaga manifestare, cu miile de ardeleni credincio∫i memoriei lui Avram Iancu ∫i credincio∫i istoriei na˛ionale, a vorbit, ieri, rom‚ne∫te la fiebea, despre care scriam acum 30 de ani: îLa fiebea fo∫nesc rom‚ne∫te gorunii“.

Vin foarte reconfortat din acel loc, Ón ciuda ve∫tilor proaste care m„ urm„resc ∫i ne urm„resc din Bucure∫ti. Acolo, Óntr-o lumin„ care este mult mai mult a cerului dec‚t a p„m‚ntului, l‚ng„ morm‚ntul lui Avram Iancu, al lui Buteanu ∫i al lui Groza ∫i l‚ng„ mormintele valahilor care au c„zut pentru Ardeal, am avut din nou sentimentul c„ suntem o ˛ar„ ∫i fiecare dintre noi are Ónc„ mult de tr„it ∫i de murit ca s„-∫i poat„ pl„ti datoriile fa˛„ de aceast„ ˛ar„.

Am emo˛ionat pe cei de acolo citindu-le o poezie pe care o scrisesem Ón noaptea anterioar„ ∫i pe care am

terminat-o chiar de fa˛„ cu dumnealor. A∫ vrea s„ v„ spun, pentru c„, totu∫i, am fost ∫i suntem contemporani ∫i trebuie s„ mai ∫tim ∫i ce facem noi cu to˛ii, Ón vremea Ón care unora le trece prin cap s„ ne cear„ capul. Este prea greu pentru ei capul nostru! Dac„ vor s„ joace popice cu el, se Ón∫al„! Vor face acea boal„ nepl„cut„ Ón care vertebrele se desprind una de alta.

Da, la biliard poate c„ mai merge, dar poate ar trebui s„ Óncerce cu capete mai mici.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

îDe ce ne-am adunat aici mul˛imi, Patricienii, preo˛ii ∫i plebea? Œ∫i retr„ie∫te via˛a printre noi Morm‚ntul de lumin„ de la fiebea. Se auzise un zvon c„ l-au furat ™i-n miez de noapte l-au zv‚rlit la fiare. Dar asta nu se poate Ónt‚mpla C‚t el, acum, e-n noi, Ón fiecare. ™i noi venim aici ca s„-nv„˛„m, Ce-nseamn„ jertfa pentru neam ∫i ˛ar„, L‚ng„ altarul nostru tricolor, Pe-un fluier de cire∫ cu coaja-amar„. ™i te rug„m, M„ria Ta, s„-ncerci S„ ne-aminte∫ti c‚t de ciudat„-i firea, ™i c„ nimic nu vom putea zidi Dispre˛uind iubirea ∫i unirea! Ne reÓnva˛„, Cr„i∫or viteaz, N„ravul de-a munci ∫i bucuria, Credin˛a-n Dumnezeu ∫i-n acest neam ™i sacrificiul pentru Rom‚nia. C„ suntem diviza˛i, M„ria Ta, ™i nu mai ∫tim nimic din cele sfinte, Min˛im ∫i Ón∫el„m, ∫i uneltim, ™i nu ne ru∫in„m nici de morminte. Nici ˛ara nu ne e dec‚t pretext, De alte arogante privilegii, C„ de-ndeletnicirea de-a fi om Se mai ocup„ azi numai betegii. Prive∫te-ne, M„ria Ta, pe to˛i ™i iart„-ne de toate cele rele. ™i d„-ne semnul marii reg„siri, Ca s„ renasc„ Patria sub stele, Dar d„-ne nou„, Ón sf‚r∫it, acum Un simplu drept la pace ∫i la p‚ine. ™i-i suntem Europei c„uza∫i, Nu bie˛ii chiria∫i de azi pe m‚ine! De ce ne-am adunat aici mul˛imi, Patricienii, preo˛ii ∫i plebea? Ca s„ jur„m credin˛a noastr„-n neam, Œn cimitirul sacru de la fiebea, C„ suntem istovi˛i ∫i s„r„ci˛i ™i drumul f„r„ sens nu se mai poate. Venim aici s„ te rug„m, pl‚ng‚nd, S„ te ridici din nou pentru dreptate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator ™tefan Mihail Antonie. Se preg„te∫te domnul senator Angel TÓlv„r, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., pentru dou„ minute, iar P.R.M.-ul mai are patru minute, am Ón˛eles, domnul senator Gheorghe Funar.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Declara˛ia mea politic„ are ca tem„: îIncon∫tien˛„ — prefectul de Mure∫ boicoteaz„ un program guvernamental!“

Œn municipiul T‚rgu-Mure∫, strategia privind alimentarea cu energie termic„ produs„ centralizat a fost conceput„ Ón concordan˛„ cu Strategia energetic„ na˛ional„, va respecta legisla˛ia de mediu, iar solu˛iile propuse sunt eficiente energetic ∫i economic. Consiliul Local T‚rguMure∫ are rolul de proprietar al SACET, autoritate de reglementare Ón domeniul stabilirii tarifelor, care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea pe baze comerciale, Ón conformitate cu declara˛ia de politic„ Ón domeniul calit„˛ii mediului, al s„n„t„˛ii ∫i al securit„˛ii ocupa˛ionale.

Strategia este rezultatul ac˛iunii la nivel local a unor factori generali, cum ar fi ultimele tendin˛e ale legisla˛iei Uniunii Europene Ón domeniul energiei ∫i mediului, evolu˛ia pre˛urilor externe la combustibili ∫i a unor factori locali, cum ar fi num„rul mare de consumatori racorda˛i la sistemul centralizat ∫i starea actual„ a infrastructurii de producere ∫i distribu˛ie a energiei termice Ón municipiul T‚rgu-Mure∫.

Œn prezent, sunt deservite 82.000 de persoane, aproximativ 30.500 de apartamente, 199 agen˛i economici ∫i 12 institu˛ii publice.

Infrastructura de producere ∫i distribu˛ie a energiei termice a fost creat„ de-a lungul mai multor decenii, ca rezultat al unor investi˛ii substan˛iale, iar acestea reprezint„ Ónc„ o foarte mare valoare. Ca urmare, trebuia stabilit dac„ se reabiliteaz„ sistemul sau exist„ alte solu˛ii alternative, realizabile juridic ∫i eficiente din punct de vedere tehnico-economic, prin care aceste servicii s„ fie la dispozi˛ia consumatorilor Ón mod permanent ∫i eficient.

Consiliul Local T‚rgu-Mure∫ — proprietarul sistemului de alimentare centralizat„ cu energie termic„, S.C. ENERGOMUR — S.A., operatorul sistemului ∫i consumatorii, prin ac˛iunile lor, au determinat ∫i vor determina o schimbare pozitiv„ a situa˛iei din prezent.

Œn acest context, respect‚nd principiile strategiilor de dezvoltare social-economice ale comunit„˛ilor locale, Prim„ria Municipiului T‚rgu-Mure∫ a transmis la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor declara˛ia de inten˛ie, exprim‚ndu-∫i hot„r‚rea de a accesa ∫i implementa programul îTermoficarea 2006—2009 — calitate ∫i eficien˛„“.

Modernizarea ∫i eficientizarea au la baz„ stabilizarea pie˛ei, ceea ce Ónseamn„ stabilirea zonelor de alimentare cu energie termic„ ∫i Óncheierea de conven˛ii cu apartamentele care r„m‚n Ón sistem.

Zonele exclusiv alimentate cu energie termic„ Ón sistem centralizat au fost stabilite pe baza unui set de

criterii stabilit de operator, care exploateaz„ sistemul pe baze economice pe o pia˛„ concuren˛ial„.

Din p„cate, Consiliul Local T‚rgu-Mure∫ este boicotat Ón permanen˛„ de prefectul de Mure∫, care atac„ sistematic Ón contencios administrativ hot„r‚rile pe care forul legislativ local le ia. Necunosc‚nd legea ∫i doar din ra˛iuni proprii de imagine, prefectul Ciprian Dobre pune Ón pericol un program, demarat acum 2 ani, de care depinde soarta a mai mult de jum„tate din ora∫. De asemenea, constat cu regret c„ prefectul de Mure∫, care este reprezentantul Guvernului Ón teritoriu, se opune tocmai unui program guvernamental, respectiv îTermoficarea 2006—2009“.

De aceea, solicit Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor s„ ia m„suri Ón acest sens ∫i s„-i explice prefectului de Mure∫ c„ este pus acolo pentru a duce la Óndeplinire programele guvernamentale, ∫i nu pentru a le boicota. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Angel TÓlv„r, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Urmeaz„, pentru 4 minute, domnul senator Gheorghe Funar, P.R.M. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Angel TÓlv„r:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Fiecare Ónceput de an ∫colar ar trebui s„ reprezinte un prilej de bucurie, Óncredere ∫i speran˛„. Din p„cate, Ón ciuda numeroaselor semnale de alarm„ pe care le-am tras ca reprezentant al unui partid social-democrat pentru care educa˛ia chiar este prioritate na˛ional„, anul ∫colar 2006—2007 g„se∫te ∫coala rom‚neasc„ preg„tit„ par˛ial pentru a-∫i primi elevii ∫i afectat„ de o lips„ cronic„ de investi˛ii ∫i revendic„ri sindicale.

Œntr-o Rom‚nie care crede Ón voca˛ia ei european„, sute de mii de rom‚ni sunt nevoi˛i s„ Ónve˛e Ón ∫coli care mai au pu˛in ∫i se pr„bu∫esc, Ón s„li de clas„ cu mobilier Ónvechit, Ón unit„˛i ∫colare Ón care lipse∫te p‚n„ ∫i apa curent„.

Chiar ∫i reprezentan˛ii actualei puteri, mai pu˛in ministrul Mihail H„rd„u, au recunoscut, prin vocea ministrului Nicol„escu, c„ jum„tate din ∫colile ∫i gr„dini˛ele din Rom‚nia sunt adev„rate focare de infec˛ie.

Œn cifre, la nivelul ˛„rii, din peste 14.000 de ∫coli, 5.859 nu au primit aviz sanitar de func˛ionare, iar din peste 9.000 de gr„dini˛e, 4.277 nu au, de asemenea, aviz sanitar.

Situa˛ii deosebite se Ónregistreaz„ Ón jude˛ele Alba, Arad, Arge∫, Bistri˛a-N„s„ud, Br„ila, Buz„u, Cara∫Severin, C„l„ra∫i, Vaslui, V‚lcea, Vrancea, Gorj, Harghita, Ia∫i, Satu Mare, unde peste jum„tate din ∫coli ∫i gr„dini˛e nu au primit aviz sanitar de func˛ionare.

Este de necrezut dar, Ón prezent, 8.307 ∫coli ∫i gr„dini˛e nu au surse proprii de alimentare cu ap„, iar Ón 6.765 nu exist„ grupuri sanitare care s„ respecte condi˛ii elementare de igien„.

De asemenea, sunt foarte multe situa˛ii Ón care elevii sunt lipsi˛i de asisten˛„ medical„ Ón ∫coli.

Spre exemplu, Ón jude˛ul Vrancea, jude˛ pe care Ól reprezint, doar Ón Foc∫ani situa˛ia cabinetelor medicale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 este ceva mai bun„, pentru c„ Ón M„r„∫e∫ti ∫i Adjud nu exist„ niciun cadru medical pentru cabinetele ∫colare, iar Ón Panciu, cel care asigur„ asisten˛a medical„ urmeaz„ s„ se pensioneze.

O alt„ situa˛ie care poate genera probleme mari Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt este cea legat„ de ∫colile ∫i gr„dini˛ele revendicabile sau revendicate de fo∫tii proprietari, Ón baza legilor propriet„˛ii. Din p„cate, p‚n„ Ón acest moment nu am auzit un punct de vedere prin care reprezentan˛ii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ prezinte o strategie coerent„ pentru rezolvarea acestor probleme, de∫i cred c„ acest lucru se impune cu caracter de urgen˛„, Ón condi˛iile Ón care, Ón 2005, 496 de gr„dini˛e, ∫coli, licee sau cluburi sportive ale elevilor erau solicitate de fo∫tii proprietari, iar Ón Ónv„˛„m‚ntul superior 172 de imobile erau Óntr-o situa˛ie similar„.

Salariile mici oferite dasc„lilor au f„cut ca Ón ultimii ani foarte mul˛i profesori buni s„ p„r„seasc„ sistemul de Ónv„˛„m‚nt, iar, Ón prezent, mul˛i dintre absolven˛ii institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior ocolesc nobila profesie de dasc„l, aleg‚nd alte domenii de activitate.

Œn aceste condi˛ii, pentru a nu distruge definitiv sistemul de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc, pentru a nu periclita buna func˛ionare a acestuia, cred c„ este imperios necesar ca, dac„ tot refuz„ cu obstina˛ie s„-∫i asume r„spunderea pentru situa˛ia din Ónv„˛„m‚nt, ministrul Mihail H„rd„u s„ renun˛e m„car Ón ceasul al 12-lea la ac˛iuni de imagine, la prezentarea unor date statistice seci ∫i s„ manifeste o preocupare real„ at‚t pentru rezolvarea problemelor de ordin investi˛ional, c‚t ∫i a celor care privesc dialogul cu sindicatele din Ónv„˛„m‚nt Ón vederea solu˛ion„rii revendic„rilor legitime ale dasc„lilor.

îC‚nd dasc„lii sunt nemul˛umi˛i, ˛ara este condus„ prost“ — se spunea Óntr-o scrisoare Ón care se cerea votul profesorilor. Iat„ o formulare care, asemenea sloganului îS„ tr„i˛i bine!“, s-a Óntors ca un bumerang Ómpotriva celor care conduc vremelnic ˛ara.

Totodat„, vreau s„ subliniez faptul c„ elevii, profesorii ∫i p„rin˛ii nu trebuie s„ fie victimele incompeten˛ei guvernamentale sau luptelor politice din interiorul alian˛ei. Politizarea f„r„ precedent a sistemului de Ónv„˛„m‚nt trebuie s„ Ónceteze!

Œn Óncheiere, v„ rog s„-mi permite˛i, dragi colegi, ca, Ón numele nostru, al tuturor senatorilor, s„ urez succes Ón noul an ∫colar at‚t elevilor, c‚t ∫i tuturor dasc„lilor c„rora noi to˛i le dator„m at‚t de mult.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Ultimul vorbitor la declara˛ii politice pentru ziua de ast„zi, domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat Senat,

Am o scurt„ declara˛ie politic„ Ón leg„tur„ cu festivit„˛ile care au avut loc zilele trecute la fiebea. Spun zilele trecute, pentru c„ ne-am obi∫nuit, din p„cate, Ón ultimii ani, ca fiecare partid aflat la guvernare s„ Óncerce

s„ confi∫te festivit„˛ile de la fiebea, consacrate Cr„i∫orului Mun˛ilor.

Ieri, la fiebea, pre∫edintele P.R.M., domnul senator dr. Corneliu Vadim Tudor, a f„cut un apel la unitate Óntre rom‚ni, la reconciliere. ™i bine ar fi fost s„ se fi Ónt‚mplat a∫a cu o zi Ónainte.

Ar fi fost de dorit ca, ieri, miile de participan˛i de la fiebea s„ fi avut posibilitatea ca, Ómpreun„ cu Pre∫edintele ˛„rii, cu liderii partidelor politice prezen˛i la fiebea, cu numero∫i senatori ∫i deputa˛i, cu to˛ii, s„ participe la dezvelirea bustului lui Avram Iancu, un bust superb realizat Ón apropierea morm‚ntului lui Avram Iancu, ∫i, de asemenea, la dezvelirea crucii, care a fost realizat„ dintr-o parte a Gorunului lui Horea.

Am aflat cu durere c„ s-a petrecut ceva ciudat. Poate liderul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. din Senat, distinsul nostru coleg liberal Puiu Ha∫otti, ne poate oferi, Óntr-o pauz„, detalii.

Liberalii au confiscat o parte a manifest„rilor de la fiebea ∫i, Ón loc ca ieri s„ particip„m cu to˛ii la dezvelirea bustului lui Avram Iancu ∫i la sfin˛irea crucii, am aflat c„ festivitatea a avut loc, organizat„ numai de liberali, s‚mb„t„ dup„-amiaza, ca s„ nu participe ceilal˛i rom‚ni. Nu ∫tiu de ce s-a Ónt‚mplat lucrul acesta.

Un alt aspect pe care vreau s„ vi-l aduc la cuno∫tin˛„ ∫i care ne-a Óndurerat pe noi, cei din P.R.M., a fost faptul c„ jandarmii — ∫i nu ∫tim de la cine — au primit ordin s„-i perchezi˛ioneze pe cei din P.R.M., s„ nu le permit„ s„ intre Ón incinta bisericii din fiebea cu e∫arfe pe care scrie P.R.M., cu drapele ale P.R.M.

S-a ajuns p‚n„ Óntr-acolo Ónc‚t mai mul˛i participan˛i, inclusiv distinse ∫i frumoase doamne s„ fie perchezi˛ionate inclusiv Ón po∫ete. V„ prezint cazul a dou„ dintre colegele noastre. Este vorba de doamna inginer Dana ™erb, pre∫edinta Organiza˛iei de femei a P.R.M. din jude˛ul Alba ∫i consilier jude˛ean, ∫i doamna doctor Varmaca Voichi˛a, pre∫edinta Organiza˛iei P.R.M. din ora∫ul Zlatna. Cele dou„ doamne au fost perchezi˛ionate inclusiv Ón po∫et„, s„ nu cumva s„ intre cu Ónsemnele P.R.M. la festivit„˛i.

L-am ascultat cu to˛ii cu mult interes pe distinsul nostru coleg Ilie Ila∫cu, care ne-a vorbit despre ce s-a Ónt‚mplat ieri Ón Transnistria. Aveam senza˛ia ieri, la fiebea, c„ nu suntem pe p„m‚nt rom‚nesc, unde militarii apar˛in‚nd altei armate, altei jandarmerii dec‚t cea rom‚n„, Ói perchezi˛ioneaz„ pe rom‚ni.

Au r„mas Ón afara incintei respective unde au avut loc ∫i discursurile unora dintre liderii politici, au r„mas foarte mul˛i rom‚ni Óndurera˛i, cu drapelul rom‚nesc, pentru c„ nu li s-a dat voie nici cu drapelul rom‚nesc s„ intre Ón zon„.

Am dori s„ nu se mai repete asemenea lucruri ∫i la anul, la 135 de ani de la moartea lui Avram Iancu. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Prin interven˛ia domnului senator Gheorghe Funar, practic, to˛i cei Ónscri∫i la declara˛ii politice au prezentat Ón plenul Senatului, Ón nume propriu sau Ón numele grupurilor parlamentare, declara˛ii politice, epuiz‚nd Ón acest fel primul punct al ordinii de zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 Invit colegii senatori Ón sal„ ∫i, p‚n„ Óntrunim cvorumul — cer ajutorul ∫i liderilor de grup —, dau cuv‚ntul domnului senator Otilian Neagoe, pentru o problem„ de procedur„. Domnule senator Otilian Neagoe, v„ rog. Microfonul 3.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Avem o problem„ organizatoric„, la nivelul comisiilor permanente, pe care a∫ dori s„ o anun˛ plenului: o rocad„ Óntre colegul nostru Toma Ion ∫i colegul Filipescu Teodor.

Domnul senator Filipescu Teodor de la Comisia pentru abuzuri, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii trece la Comisia pentru privatizarea ∫i administrarea activelor statului, Ón locul senatorului Toma Ion, iar senatorul Toma Ion de la Comisia pentru privatizarea ∫i administrarea activelor statului trece la Comisia pentru abuzuri, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii.

De asemenea, trebuie s„ anun˛ sprijinul Grupului P.S.D. pentru func˛ia de pre∫edinte la Comisia pentru abuzuri, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, sprijin acordat domnului senator Toma Ion.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Am luat act de aceste modific„ri.

Œnainte de a trece la aprobarea ordinii de zi, da˛i-mi voie s„ v„ anun˛ c„ pute˛i s„ v„ exercita˛i dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, pentru urm„toarele legi depuse la secretarul general al Senatului:

— Lege privind statutul solda˛ilor ∫i grada˛ilor voluntari;

— Lege pentru ratificarea Conven˛iei interna˛ionale privind reprimarea actelor de terorism nuclear, semnat„ la New York la 4 septembrie 2005.

Stima˛i colegi, ave˛i observa˛ii la programul de lucru ∫i la ordinea de zi, program de lucru cuprinz‚nd dezbateri legislative, Ón continuare p‚n„ la ora 18,10, iar de la ora 18,10, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri?

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuit„ Ón casete.

Dac„ nu ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu programul de lucru al Senatului, Ól

V„ rog s„ vota˛i.

Constat c„ nu suntem Ón cvorum de lucru.

Dac„ sunte˛i de acord, repet„m votul. Rog to˛i senatorii s„ voteze.

Din p„cate, nu suntem Ón cvorum de 69 de colegi senatori.

Œl rog pe domnul secretar Ungheanu s„ fac„ prezen˛a.

Domnul senator Funar. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am o scurt„ interven˛ie pe procedur„.

Am aflat la Ónceputul ∫edin˛ei de ast„zi, la fel ca ∫i la alte ∫edin˛e, c‚nd secretarii au fost nevoi˛i s„ strige catalogul, c„ membrii Guvernului sunt Ónvoi˛i.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Am urm„toarea rug„minte la dumneavoastr„. S„ aborda˛i m‚ine, Ón Biroul permanent al Senatului, aceast„ problem„ legat„ de membrii Guvernului. Este luni dup„-mas„, d‚n∫ii nu au ∫edin˛„ de guvern, sunt senatori c‚˛iva dintre d‚n∫ii, au obliga˛ia, conform Regulamentului Senatului, s„ fie prezen˛i la lucr„rile Senatului.

V„ rog s„ face˛i un apel la colegii no∫tri s„ vin„ la ∫edin˛ele de Senat atunci c‚nd nu sunt ∫edin˛e de guvern.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

O s„ comunic„m, bineÓn˛eles, Biroului permanent al Senatului observa˛iile dumneavoastr„ ∫i vom lua m„surile necesare.

|**Domnul Mihai Ungheanu:**|**Domnul Mihai Ungheanu:**| |---|---| |Domnilor colegi, apelul nominal al senatorilor:|| |Antonie ™tefan Mihail<br>Apostol Neculai|prezent<br>prezent| |Arca∫ Viorel<br>Ardelean Aurel|absent<br>prezent| |Arion Viorel|absent| |Athanasiu Alexandru<br>Basgan Ion<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>prezent<br>Guvern| |Blaga Vasile<br>Bobe∫ Marin<br>Cazacu Cornelia<br>C‚mpeanu Radu Anton<br>C‚rlan Dan|Guvern<br>absent<br>prezent„<br>prezent<br>absent| |Chelaru Ioan<br>Cintez„ Mircea<br>Ciornei Silvia|prezent<br>prezent<br>euroobservator| |Cioroianu Adrian Mihai|euroobservator| |Cismaru Ivan<br>Copos Gheorghe<br>Corodan Ioan<br>Cozm‚nc„ Octav|prezent<br>absent<br>prezent<br>concediu medical| |Cre˛u Corina|euroobservator| |Cre˛u Ovidiu Teodor|prezent| |Cucuian Cristian|prezent| |Cuta∫ George Sabin|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|Guvern| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Dina Carol|prezent| |Dinescu Valentin<br>DÓncu Vasile|prezent<br>prezent| |Duca Viorel Senior|euroobservator| |Dumitrescu Ion Mihai|prezent|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 Dumitrescu Gheorghe Viorel Dumitru Constantin Eckstein Kovács Péter Fekete Szabó Andras Levente Filipescu Teodor Florescu Ion Flutur Gheorghe Frunda György Funar Gheorghe G„ucan Constantin Geoan„ Mircea Dan Georgescu Radu Cristian Gheorghe Constantin Ha∫otti Puiu Ila∫cu Ilie Iliescu Ion Ilu∫c„ Daniel Ion Vasile Iorga Nicolae Iorgovan Antonie Io˛cu Petru Nicolae Iv„nescu Paula Maria Jurcan Dorel Loghin Irina Lupoi Mihail Maior George Cristian Mardare Radu C„t„lin Marinescu Marius Markó Béla Mele∫canu Teodor Viorel Mereu˛„ Mircea Mih„escu Eugen Mih„ilescu Petru ™erban Moisuc Viorica Georgeta Pompilia Moraru Ion Mor˛un Alexandru Ioan Neagoe Otilian Neagu Nicolae Németh Csaba Nicolae ™erban Nicolai Norica Novolan Traian Onaca Dorel Constantin Oprea Mario Ovidiu Oprescu Sorin Mircea Pascu Corneliu P„curaru Paul P„unescu Adrian Pere∫ Alexandru Pete ™tefan Petre Maria Petrescu Ilie Popa Aron Ioan Popa Dan Gabriel Popa Nicolae Vlad Popescu Dan Mircea Popescu Ionel Popescu Irinel Popescu Mihail Prodan Tiberiu Aurelian Puskás Valentin Zoltán R„doi Ion

prezent absent prezent absent prezent prezent Guvern prezent prezent prezent absent absent prezent prezent prezent absent prezent absent absent concediu medical absent prezent„ prezent prezent„ absent absent prezent prezent Guvern absent delega˛ie euroobservator prezent absent„ prezent euroobservator prezent absent prezent prezent prezent„ prezent absent prezent absent absent prezent prezent prezent prezent euroobservator prezent absent prezent euroobservator prezent prezent absent absent absent prezent prezent

R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache absent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica absent„ Stoica Ilie absent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu Guvern Szabó Károly Ferenc absent ™erb„nescu Verginia absent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ Guvern ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana euroobservator fiÓrle Radu euroobservator Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ delega˛ie Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae absent V„rg„u Ion absent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent Vraciu Jan delega˛ie

Mul˛umesc, domnule senator. Domnul ministru Flutur este prezent, este Ón sal„.

™i domnul senator R„doi Ion.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

Mul˛umesc, domnule secretar.

Œnainte de a trece la votarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi, Ómi cer scuze pentru o mic„ inadverten˛„. Va trebui s„ ne exprim„m prin vot asupra modific„rilor propuse de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat la cele dou„ comisii.

Am rug„mintea s„ vota˛i modific„rile propuse de Grupul parlamentar al P.S.D. la cele dou„ comisii. V„ rog s„ vota˛i.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006

Din p„cate, suntem iar sub limita de cvorum.

Am rug„mintea s„ vota˛i, ca s„ facem o dat„, cel pu˛in, cvorumul de 69 de senatori.

Am rug„mintea s„ vota˛i.

Am rug„mintea s„ vota˛i.

-

Doamnelor ∫i domnilor senatori, mi se comunic„ de la secretariat c„ suntem peste 70 Ón sal„. Suntem 73.

Mai supunem o dat„ votului propunerea f„cut„ de Grupul parlamentar al P.S.D., cele dou„ modific„ri Ón cele dou„ comisii.

Am rug„mintea la colegii senatori s„ voteze.

-

Da, este bine ∫i v„ mul˛umesc mult.

Dac„ ave˛i observa˛ii Ón privin˛a ordinii de zi? Am cam dep„∫it ora 17,30. Vom merge cu procesul legislativ p‚n„ la 18,10, urm‚nd ca, dup„ aceea, s„ trecem la sesiunea de Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Sunte˛i de acord cu ordinea de zi?

V„ rog s„ vota˛i.

Ordinea de zi este aprobat„ cu 68 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Am rug„mintea s„ v„ exprima˛i prin vot ∫i asupra programului de lucru.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ vota˛i.

Cu 70 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, programul de lucru a fost aprobat.

- Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Intr„m Ón procesul legislativ.

La punctul 2 din ordinea de zi avem propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 376/2004 privind bursele private.

Pentru raport, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

Caracterul legii, lege ordinar„.

Din partea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnul Dumitru Miron, secretar de stat, este absent.

Domnul secretar de stat C„t„lin Doic„, din partea Ministerului Finan˛elor Publice.

V„ rog, din partea comisiei, domnul pre∫edinte Ivan Cismaru.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Propunerea legislativ„ a venit la comisie sub forma unei variante de a acorda bursa privat„ Óntr-un cuantum care s„ fie mai mare dec‚t salariul minim pe economie.

Œn cadrul comisiei, am analizat acest lucru ∫i bineÓn˛eles c„ am c„zut de acord asupra unei alte formule pe care am prezentat-o Óntr-un raport de admitere. Ulterior, Ón discu˛iile pe care le-am avut cu colegii, discu˛ii care s-au continuat chiar ∫i ast„zi, s-a ajuns la concluzia c„ formula pe care am definit-o prin amendament ar trebui, Ón continuare, s„ o mai prelucr„m, pentru c„ aceste burse private trebuie s„ aib„ totu∫i o valoare. Dar aceast„ valoare s„ fie cuantificat„, pentru c„ din comisie ea ie∫ise sub forma care s„ acopere cel pu˛in cheltuielile pentru mas„ ∫i cazare, l„s‚nd un termen de incertitudine c‚t sunt acestea ∫i ce ar putea s„ fie.

De aceea, v„ propun, dac„ sunte˛i de acord, s„ fie retrimis„ la comisie pentru reanalizare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ din partea Guvernului sunt observa˛ii?

## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Nu sunt observa˛ii, domnule pre∫edinte. Mul˛umim.

Suntem de acord cu propunerea comisiei ∫i, ca atare, suntem de acord cu retrimiterea.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Comisia ne propune retrimiterea la comisie pentru Ónc„ o analiz„.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere, am rug„mintea s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ a Óntrunit 59 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ va fi retrimis„ la comisie.

La punctul 3 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/2006 pentru aprobarea Programului na˛ional privind îSprijinirea construirii de locuin˛e proprietate personal„“. Este prioritate legislativ„ a Guvernului.

Pentru raport, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

Caracterul legii, lege ordinar„.

Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte Viorel ™tefan.

Din partea Guvernului particip„ domnul secretar de stat Ioan Andreica.

V„ rog s„ prezenta˛i expunerea de motive, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ioan Andreica** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Pe scurt, acest proiect de lege are menirea de a Ómbun„t„˛i ∫i de a extinde condi˛iile ∫i criteriile de acces al popula˛iei la subven˛ia de 20% pentru construc˛ia de locuin˛e Ón proprietate. Respectiv, fa˛„ de vechea legisla˛ie, intr„ tineri p‚n„ la 35 de ani, indiferent dac„ sunt c„s„tori˛i sau nu, familii ale c„ror locuin˛e sunt distruse ca urmare a unor calamit„˛i naturale sau locuin˛e care sunt Ón pericol de c„dere, inclusiv familii care sunt sau vor fi evacuate ca urmare a procesului retroced„rii locuin˛elor.

Œn plus, prin acest proiect de lege modific„m Legea nr. 62/2006 prin care se aproba subven˛ia pentru familii care aveau deja o locuin˛„ ∫i Ón urma c„reia bugetul de stat nu putea suporta un asemenea efort financiar.

De fapt, armoniz„m at‚t condi˛iile, c‚t ∫i posibilit„˛ile financiare ale Guvernului.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte Viorel ™tefan.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, sesizat„ Ón fond, pe baza avizelor favorabile primite din partea Comisiei economice, industrii ∫i servicii ∫i Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, a adoptat raport favorabil cu un amendament admis, pe care Ól reg„sim Ón anexa nr. 1, ∫i amendamente respinse, pe care le reg„sim Ón anexa nr. 2.

Fac men˛iunea c„ amendamentul admis l-am preluat din avizele primite de la cele dou„ comisii sesizate pentru aviz.

Ca urmare, supunem spre dezbatere ∫i aprobare plenului Senatului raportul nostru cu proiectul de lege ∫i amendamentele din anexa nr. 1, cu precizarea c„ Senatul este prima Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,

Eu am s„ recurg la c‚teva Óntreb„ri adresate reprezentantului Guvernului, ˛in‚nd seama de obiectul acestui proiect de lege.

Pentru a putea s„ vot„m Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, v-a∫ ruga, domnule secretar de stat, s„ ne comunica˛i, aproximativ, care este num„rul tinerilor care beneficiaz„ de prevederile acestei ordonan˛e.

Cea de-a doua Óntrebare: care este num„rul familiilor, persoanelor sau familiilor, care au r„mas f„r„ locuin˛e Ón urma calamit„˛ilor naturale de anul trecut ∫i anul acesta?

Cea de-a treia Óntrebare, ˛in‚nd seama de subven˛ia pe care a˛i propus-o la lit. c): care este num„rul familiilor sau al persoanelor care au r„mas f„r„ locuin˛e Ón urma alunec„rilor de teren?

™i ultima Óntrebare: care este num„rul familiilor sau al persoanelor evacuate din locuin˛e care au devenit proprietari Ón baza Legii nr. 112/1995 ∫i care au fost evacuate din locuin˛e de c„tre al˛i proprietari?

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul secretar de stat, microfonul 8.

## Domnule pre∫edinte,

Num„rul locuin˛elor distruse global, ca urmare a alunec„rilor de teren ∫i a inunda˛iilor, este de 2.820, din care alunec„ri de teren, cu preponderen˛„ Ón jude˛ul Gorj ∫i Ón c‚teva alte jude˛e, circa 450-460, nu ∫tiu exact cifra. Noi le trat„m global Ón procesul de reconstruc˛ie.

Œn ceea ce prive∫te num„rul de familii care au fost evacuate, aceast„ activitate este Ón sarcina autorit„˛ii publice locale ∫i, din informa˛iile pe care le avem p‚n„ la aceast„ or„, ele se ridic„ undeva la ordinul miilor ∫i urmeaz„ Ónc„ mii de familii care vor fi evacuate, care au termenele respective stabilite.

Œn ceea ce prive∫te num„rul familiilor de tineri, nu putem da un r„spuns foarte ferm. Noi ne putem racorda la num„rul familiilor de tineri care solicit„ locuin˛„ cu chirie. La aceast„ or„, sunt peste o sut„ de mii de cereri Ónregistrate la prim„rii ∫i credem c„, prin ameliorarea legisla˛iei, o bun„ parte dintre ace∫tia vor solicita locuin˛„ Ón proprietate.

Sigur, vor veni ∫i al˛ii dup„ ce vom publica programul.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

V„ consult dac„ la dezbateri generale mai sunt interven˛ii.

V„ rog, doamna senator Vedina∫. Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Eu a∫ vrea s„ Óncep interven˛ia mea prin a afirma c„ grupul nostru parlamentar va sus˛ine proiectul de lege pentru aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„ ∫i are mai multe motive pentru a face acest lucru.

Un prim motiv vizeaz„ faptul c„ proiectul are Ón mod cert o voca˛ie generoas„, o utilitate pe care noi am semnalat-o cu mult Ónaintea apari˛iei acestei ordonan˛e de urgen˛„ prin mai multe ini˛iative legislative pe care noi le-am formulat ∫i care aveau un con˛inut aproape asem„n„tor, cel pu˛in, ca finalitate, astfel Ónc‚t, pe l‚ng„ am„r„ciunea c„ ini˛iativele noastre au fost respinse, ne consol„m cu satisfac˛ia c„ am inspirat Óntr-un anumit fel Guvernul ∫i c„, iat„, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ vine ∫i rezolv„ o problem„ care este Ón mod evident real„ ∫i necesar„.

Ceea ce vreau s„ semnalez Óns„ sunt c‚teva chestiuni care, Ón opinia mea, fac acest act normativ discutabil. O prim„ chestiune vizeaz„ faptul c„ din nou s-a apelat la procedura ordonan˛ei de urgen˛„.

Vreau s„ v„ m„rturisesc c„, Óntr-o emisiune pe care am avut-o cu c‚tva timp Ón urm„, mai mul˛i telespectatori m„ Óntrebau Ón direct ce se Ónt‚mpl„ ∫i de ce nu facem nimic s„ stop„m acest aflux de ordonan˛e de urgen˛„ ∫i adresez ∫i eu acest apel Guvernului, reprezentantului Guvernului, care este acum, cu at‚t mai mult cu c‚t problema care face obiectul reglement„rii ordonan˛ei este foarte important„.

Adoptarea unui program na˛ional pentru sprijinirea construc˛iei de locuin˛e apreciem noi c„ este o chestiune mult prea important„ care ar fi impus un act normativ adoptat cum trebuie, dup„ procedura obi∫nuit„, nu dup„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 procedura excep˛ional„ a ordonan˛elor de urgen˛„. Dar ∫i a∫a st‚nd lucrurile, totu∫i, Ón final, vom vota aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, cu at‚t mai mult cu c‚t ea corespunde unei necesit„˛i pe care noi am semnalat-o cu ceva timp Ón urm„ printr-o ini˛iativ„ legislativ„, ∫i anume, situa˛ia dezastruoas„ a familiilor care sunt evacuate.

Domnul secretar de stat ne-a spus c„ de ordinul miilor. Nu ∫tiu ce Ónseamn„ Ón opinia Domniei Sale de ordinul miilor, sunt dou„, sunt nou„, sunt 90.000, Ón tot cazul, este un num„r impresionant de familii asupra c„rora, Ón opinia noastr„, Guvernul, p‚n„ acum, nu prea ∫i-a aplecat aten˛ia. E bine c„ o face m„car acum ∫i, Ón final, ∫i noi vom fi al„turi de Guvern ca s„ rezolv„m aceast„ problem„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator. Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii? Constat c„ nu mai sunt.

Dup„ cum observa˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, comisia a Óntocmit un raport de admitere, cu amendamente.

Œn anexa nr. 2 sunt prezentate amendamentele respinse la comisie.

La pozi˛ia 1 din anexa nr. 2, Óntreb ini˛iatorul dac„ Ó∫i men˛ine amendamentul.

V„ rog, domnul senator Funar, microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,

Œmi men˛in amendamentul, pentru c„ doresc, pe de o parte, s„ contribui Ómpreun„ cu colegii mei, senatori ai Grupului P.R.M., la rezolvarea problemelor care fac obiectul acestei ordonan˛e de urgen˛„, iar, pe de alt„ parte, dorim s„ ajut„m Guvernul s„ fac„ bine ∫i s„ le dea ∫ansa rom‚nilor s„ tr„iasc„ mai bine.

Ca atare, la art. 1 alin. 1, amendamentul meu vizeaz„ majorarea procentului subven˛iei de la bugetul de stat de la 20%, la 50%, p‚n„ la 95%, urm‚nd ca la celelalte alineate ∫i articole s„ concretizez aceste procente.

Deci propunerea mea vizeaz„ cre∫terea acestei subven˛ii, a ajutorului dat de c„tre bugetul de stat celor care au r„mas f„r„ locuin˛e Ón urma inunda˛iilor, alunec„rilor de teren, celor care sunt evacua˛i din locuin˛e de noii proprietari, precum ∫i tinerilor, s„ creasc„ subven˛ia Óntre 50%, minimum, ∫i 95%.

Guvernul, subliniez, are bani — ∫i v„ prezint ∫i o surs„ financiar„, ca s„ nu r„m‚n dator —, cele cinci miliarde de euro pe care ar trebui rom‚nii s„ le pl„teasc„ p‚n„ Ón 2013, ca urmare a Óncerc„rii de jefuire a B.C.R.-ului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Punctul de vedere al comisiei de specialitate, v„ rog.

Comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere din raport.

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.

Dac„ din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andreica...

Microfonul 8.

## Domnule pre∫edinte,

Œnainte de a r„spunde, vreau s„-mi permite˛i, foarte pe scurt, s„ fac o promisiune, ca s„ spun a∫a. Ministerul nostru promoveaz„ un studiu comparativ, pentru a preg„ti, Ón final, o legisla˛ie care s„ cuprind„ toate aspectele legate de construc˛ia de locuin˛e, de chirii, Ón compara˛ie cu legisla˛ia european„. Œn ultimele zile, am avut o Ónt‚lnire cu ministerul de specialitate din Polonia, deci ne armoniz„m legisla˛ia cu celelalte state, ∫i tendin˛a nu este de a cre∫te subven˛ia, ci de a atrage ∫i alte organisme, al˛i finan˛atori pe termen lung, pe 20, pe 30 de ani, Ón construc˛ia de locuin˛e.

Deci Guvernul propune respingerea acestui amendament.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Supun la vot amendamentul domnului senator Gheorghe Funar.

Dac„ vota˛i îda“, sunte˛i de acord cu amendamentul. Dac„ vota˛i înu“, vota˛i punctul de vedere al comisiei. Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ vota˛i.

Amendamentul a Óntrunit 30 de voturi pentru, 28 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, deci este un amendament acceptat... Respins, scuza˛i-m„!

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

## Procedur„!

V„ rog, domnule senator Dinescu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 1, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ constata˛i c„ Ón aceast„ situa˛ie a votului nu este nici acceptat, nici respins. Nu este respins, pentru c„ nu s-a Óntrunit jum„tate din cvorumul de ∫edin˛„, ceea ce ar fi Ónsemnat c„ una din variante trebuia s„ Óndeplineasc„ minim 35 de voturi.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Sigur, v„ propun s„ relu„m votul.

Va trebui pentru una din variante s„ avem cel pu˛in 35 de voturi, deocamdat„ au fost 30 de voturi pentru, 28 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

A∫a este.

Am rug„mintea...

V„ rog, domnule Eckstein Kovács Péter, ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 1, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006

## Domnule pre∫edinte,

Suntem Ón situa˛ia discut„rii unui amendament ∫i, Ón cazul amendamentelor, textul regulamentului este foarte clar: trebuie s„ Óntruneasc„ jum„tate plus unu al num„rului de voturi exprimate de senatorii prezen˛i, ori cum acest lucru nu s-a Ónt‚mplat, amendamentul este respins.

Nu este necesar un nou vot.

## **Din sal„:**

Nu suntem de acord!

## **Domnul Valentin Dinescu**

_**:**_

Procedur„!

Domnul senator Dinescu, ave˛i cuv‚ntul pe procedur„. Microfonul 1, v„ rog.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Comisia sesizat„ Ón fond, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur, formularea ini˛iatorului este corect„, pentru c„ face trimitere la sumele aprobate anual prin bugete. Legea bugetului este o lege anual„ ∫i nu putem s„ introducem printr-o alt„ lege obligativitatea ca, Óntr-un anume an sau Ón fiecare an, Parlamentul s„ aprobe o sum„ la un nivel sau f„r„ s„ specifice nivelul.

A∫a cum este formulat amendamentul, este o sarcin„ care se d„ _sine die_ Parlamentului, ca s„ aprobe anual sume cu aceast„ destina˛ie, or procedura ne spune c„ acestea se aprob„ prin legea bugetului, care are caracter anual, ∫i este pe o procedur„ special„ de la care nu putem face rabat, deci ne men˛inem punctul de vedere.

## Domnule pre∫edinte,

Eu nu faptul c„ nu a Óntrunit jum„tate plus unu din num„rul senatorilor prezen˛i l-am invocat aici, ci lipsa de cvorum necesar pentru ca un asemenea amendament s„ fie respins.

## Domnule senator,

Œmi pare r„u, dar cvorumul a fost verificat, probabil sunt colegi Ón sal„ care nu au votat.

Nu v„ sup„ra˛i, eu am analizat tabela electronic„.

Sigur, probabil sunt doamne sau domni senatori care nu au dorit s„ voteze ∫i ∫ti˛i c„ ne-am mai Ónt‚lnit cu asemenea situa˛ii.

Av‚nd Ón vedere votul exprimat, amendamentul a fost respins cu 30 de voturi pentru, 28 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

La pozi˛ia 2 din anexa nr. 2, domnul Gheorghe Funar, ave˛i un amendament.

Dac„ Ól sus˛ine˛i, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œl sus˛in, respectiv este vorba de art. 1 alin. (2).

Textul ini˛iatorului este deliberat ∫i ambiguu formulat, Ón sensul c„ fondurile aferente subven˛iei prev„zute la alin. (1) se asigur„ de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, f„r„ s„ se precizeze c‚nd se asigur„: la anul, peste 10 ani, peste 100 de ani?

Amendamentul meu la alin. (2) este urm„torul: îFondurile aferente subven˛iei prev„zute la alin. (1) se asigur„ anual de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.“ Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.

Din partea Guvernului, domnul secretar Andreica, ave˛i cuv‚ntul.

Ne men˛inem punctul de vedere.

Bugetele sunt anuale, iar pl„˛ile se fac dup„ terminarea lucr„rilor.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Supun la vot amendamentul de la pozi˛ia 2 al domnului senator Gheorghe Funar.

Dac„ ve˛i vota îda“, sunte˛i de acord cu amendamentul.

Dac„ vota˛i înu“, vota˛i punctul de vedere al comisiei. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Amendament respins cu 32 voturi pentru, 26 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

La pozi˛ia 3 din anexa nr. 2, dac„ ini˛iatorul sus˛ine amendamentul?

Microfonul 2, domnul senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Colegii mei Ómi spun c„ a trecut amendamentul, chiar dac„ apreciaz„ ∫eful statului c„ ∫coala rom‚neasc„ este mediocr„, 32 este mai mare dec‚t 26 Óntotdeauna.

Deci sunt Óncurajat s„-mi sus˛in amendamentul de la num„rul curent 3, respectiv am propus ca...

Procedur„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006

Un moment, domnule senator.

Pe procedur„, domnul senator Ion Solcanu, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

E bine s„ ∫tim exact care este situa˛ia amendamentului precedent, pentru c„ exact pe interven˛ia distinsului coleg Eckstein Kovács Péter acest amendament cu 32 voturi pentru este acceptat.

Deci exact pe ra˛ionamentul pe care l-a ridicat domnul Eckstein mai Ónainte amendamentul acesta cu 32 voturi este acceptat.

V„ rog s„ se consemneze Ón stenogram„ faptul c„ acest amendament este acceptat.

Nu are cum s„ nu fie, pentru c„ exact cu trei minute Ónainte....

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

Domnule senator,

Mai afi∫„m o dat„, ca s„ vizualiz„m exact.

Deci, 32 voturi pentru, 26 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 4, v„ rog.

Procedur„!

Domnul Adrian P„unescu pe procedur„, ave˛i cuv‚ntul.

Am s„ exprim aici o judecat„ logic„ pe care orice om o va Ón˛elege.

P„i, dac„ nu poate fi aprobat cu 32 voturi, cum poate fi respins cu 28 sau 26? Intr„m Ón plin absurd!

Œnseamn„ c„ simplul fapt c„ nu suntem Ón cvorum ajunge ca orice amendament s„ fie respins.

V„ rog s„-mi r„spunde˛i la aceast„ chestiune logic„, doar ne Óndeletnicim cu logica.

Dac„ vom fi 36 Ón sal„, 2 vor vota Ómpotriv„ ∫i 34 pentru, nu se va ob˛ine efectul scontat de cei care vor respingerea?

E normal?

Ori nu suntem Ón cvorum, ∫i atunci nu vot„m, ori suntem Ón cvorum f„r„ a ˛ine seama de realitate ∫i atunci 32 este biruitor Ón fa˛a lui 26.

V„ rog, nu face˛i, ca s„ spun a∫a, exces de minoritarism la numere.

La microfonul 2, domnul senator Frunda.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

F„r„ emo˛ie, pur regulamentar, ca Senatul s„ lucreze Ón mod valid, e nevoie s„ fim prezen˛i jum„tate plus unu din num„rul de 69 de senatori.

Orice amendament propus, ca s„ treac„, s„ fie admis, trebuie s„ ob˛in„ minimum jum„tate plus unu din cvorumul minim.

Deci, din 69, jum„tate plus unu este 35.

Orice amendament care prime∫te mai pu˛in de 35 de voturi pic„, cade.

Ca s„ cad„ un amendament nu trebuie s„ aib„ majoritate. Doar amendamentele care sunt supuse pentru acceptare trebuie s„ primeasc„ 35 de voturi, dac„ au primit mai pu˛in de 35 — 34, de exemplu —, iar Ómpotriv„ au fost doar 28, amendamentul tot nu a trecut, nu pentru c„ nu a luat mai multe voturi dec‚t cele exprimate Ómpotriv„, ci pentru c„ nu a atins baremul de 35.

Acesta este regulamentul, v„ rog s„-l citi˛i, e simplu. 35...

Deci cu mai pu˛in de un sfert din voturile aprobate nu poate trece un amendament Ón Senatul acesta, a∫a este peste tot.

P„i, altfel o s„ trecem Ón situa˛ia Ón care doi oameni s„ poat„ adopta un amendament.

Deci, asta este!

™i asta, domnule P„unescu, e o simpl„ logic„, ∫i majoritar„, ∫i minoritar„. A∫a func˛ioneaz„ Senatul... Tot glumind v-am spus-o.

Nu este cvorum!

## Domnule, f„r„ cvorum nu merge.

Asta v„ explicam, de ce este nevoie de cei 35.

E posibil ca Ón sal„ s„ fim 75 ∫i, din 75, s„ se pronun˛e prin vot doar 5 sau 8, cvorumul exist„, dar amendamentul nu trece.

Este un fel de a face politic„, de a boicota ∫edin˛a, dar nu ∫tiu de ce discut„m acelea∫i lucruri, din doi Ón doi ani, din an Ón an, din ∫ase Ón ∫ase luni, c‚nd nu ne convine ceva.

De multe ori c‚nd s-a votat astfel nu am avut discu˛ii. A∫a este, Ómi pare r„u de orice amendament. Dac„ nu sunt 35 voturi, nu este trecut, nu se poate. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Microfonul 1, domnul senator Dinescu, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Adineauri s-a invocat un text de lege, pentru c„, vede˛i dumneavoastr„, c‚nd ne convine, Ól invoc„m, c‚nd nu ne convine, nu Ól invoc„m.

Eu am sus˛inut, dac„ bine v„ aminti˛i, c„ amendamentul anterior nici nu a fost respins, pentru c„ nu a Óntrunit num„rul de 35 voturi, ceea ce ne-ar fi demonstrat c„ suntem Ón cvorum de ∫edin˛„, cvorum invocat de c„tre distinsul meu coleg.

Adineauri ni s-a citat din regulament un articol potrivit c„ruia amendamentele se aprob„ cu majoritatea voturilor exprimate, or exact acest lucru s-a Ónt‚mplat, voturile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 îpentru“ exprimate au fost majoritare fa˛„ de voturile îÓmpotriv„“, nu ne intereseaz„ 35, pentru c„ voi a˛i spus c„ nu v„ intereseaz„.

Prima dat„ eu am invocat 35...

Frunda, eu am vorbit de 35 ∫i a˛i spus c„ nu... Acum, pentru c„ nu v„ convine...

V„ mul˛umesc, domnule senator. Microfonul 3. Domnul senator Vasilescu. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn Senatul Rom‚niei nu poate s„ treac„ dac„ nu Óntrune∫te minimum 35 voturi.

Pre∫edintele de ∫edin˛„ ar trebui s„ fac„ o recapitulare a acestor situa˛ii, s„ nu ne mai trezim la mijlocul unei ∫edin˛e c„ sunt 30 voturi, sunt 32, sunt 34 de voturi.

Ca un amendament Ón Senatul Rom‚niei s„ treac„ trebuie s„ Óntruneasc„ 35 voturi.

Problema care este aici este dac„ suntem sau nu suntem Ón cvorum.

Deci trebuie s„ se exprime Ón mod normal sau s„ fim prezen˛i minimum 69 senatori — asta vorbesc pentru amendamente, pentru legi, avem situa˛ia legilor organice ∫i a rapoartelor pentru legile organice unde cvorumul este de 69.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

V„ reamintesc, am f„cut prezen˛a ∫i am fost Ón cvorum.

Am Óndeplinit condi˛ia de 69 senatori, chiar un num„r mai mare de senatori ∫i-au exprimat votul pe propunerea legislativ„ dinainte.

Dau cuv‚ntul domnului vicepre∫edinte Doru Ioan T„r„cil„. Microfonul 3, v„ rog.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Regret c„ trebuie s„ intervin Óntr-o disput„ Óntre cei doi distin∫i juri∫ti ai U.D.M.R.-ului. Regret, de asemenea, c„ m„ v„d nevoit s„ sus˛in Ón fa˛a dumneavoastr„ Regulamentul Senatului, de∫i la acest amendament eu am votat Ómpotriv„.

Am votat Ómpotriv„, pentru c„ legea bugetului, a∫a cum explica domnul vicepre∫edinte ™tefan Viorel, este o lege anual„ ∫i, deci, nu era necesar s„ prevedem acel amendament Ónscris de domnul senator Funar.

Revenim la regulament, Óns„, pentru c„, Ón definitiv, Óntreaga noastr„ disput„ trebuie s„ fie Ón limitele regulamentului, pentru c„, altfel, Óncerc‚nd a-l transforma Óntr-o plastilin„ atunci c‚nd ne convine sau nu ne convine, observa˛i c„ din dezbaterea a dou„ amendamente, am gre∫it de dou„ ori: o dat„ c‚nd a˛i

spus c„ amendamentul a fost respins ∫i a doua oar„ c‚nd nu ave˛i curaj s„ spune˛i c„ amendamentul a fost admis.

De altfel, ∫i prima oar„, ∫i a doua oar„ solu˛ia adoptat„ de plen este gre∫it„. Acea prevedere din regulament Ó∫i g„se∫te sursa Ón Constitu˛ie, Óntruc‚t legile ∫i amendamentele se adopt„ sau se resping prin vot, dar nu prin orice vot. Œn momentul Ón care dezbatem Ón Senat sau Ón cealalt„ Camer„, Ón Camera Deputa˛ilor, o lege, Ón primul r‚nd, trebuie s„ fim Ón cvorum de ∫edin˛„. De aceea noi anun˛„m, la Ónceputul dezbaterilor, cvorumul de ∫edin˛„ care este de 69 de parlamentari minimum. Sigur c„ pot s„ fie 100, putem fi to˛i 137 ∫i a∫a mai departe. Aceast„ cifr„ de 35 a ap„rut din acest minimum obligatoriu al cvorumului de ∫edin˛„, deci de 69 de parlamentari.

Am acceptat c„ exist„ parlamentari Ón sal„ care nu voteaz„ nici pozitiv, nici negativ ∫i s„ spun c„ nu doresc s„ participe la dezbaterea acelui amendament sau la acea lege, dar, de fiecare dat„, am spus c„ trebuie s„ fie Ón favoarea unei op˛iuni, pozitive sau negative, minimum 35 de votan˛i. De ce? Pentru c„ doar Ón acest fel cvorumul de ∫edin˛„, care este de 69 de parlamentari, s-ar respecta.

Solu˛ia pentru dumneavoastr„, domnule vicepre∫edinte, pre∫edinte de ∫edin˛„, ar fi s„ repune˛i la vot cele dou„ amendamente.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Replic„!

## **Domnul Gavril„ Vasilescu**

**:**

O problem„ de procedur„!

Cred c„ o s„ v„ propun altceva, dac„ sunte˛i de acord. Am votat programul de lucru, am dep„∫it orele 18,10, v„ propun s„ relu„m discutarea amendamentelor, Óncep‚nd cu amendamentul 1, Óntr-o ∫edin˛„ viitoare.

Corect!

V„ mul˛umesc.

Trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi — Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

PAUZ√

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V-a∫ ruga s„ trecem la ultimul punct Ónscris pe ordinea de zi, respectiv Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea reprezentan˛ilor Executivului.

Invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Pofti˛i la tribun„, domnule senator. Ave˛i cuv‚ntul.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006

Numai Óntrebarea sau ambele, ∫i Óntrebarea, ∫i interpelarea, domnule pre∫edinte?

Pune˛i Óntrebarea prima dat„, pentru c„, data trecut„, ne-am Óncurcat. Au fost observa˛ii, pentru c„ cei care au avut interpel„ri a trebuit s„ stea mai mult Ón sal„.

Deci, v„ rog, Óntrebarea.

Œntrebarea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei ∫i este urm„toarea: care aprecia˛i c„ va fi evolu˛ia valorii punctului de pensie, a pensiei minime ∫i a pensiei medii Ón Rom‚nia, Ón anul 2007?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul Paul P„curaru, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am dou„ Óntreb„ri.

Prima este adresat„ domnului ministru H„rd„u, prin care solicit informa˛ii asupra unit„˛ilor ∫colare care sunt neautorizate sanitar, pe jude˛e, asupra m„surilor pe care le Óntreprinde Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii pentru finalizarea programelor de autorizare, de igienizare ∫i de repara˛ii cu ocazia Ónceputului anului ∫colar. Œntrebarea a fost transmis„ ministerului s„pt„m‚na trecut„.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului Vergil Voineagu, pre∫edintele Institutului Na˛ional de Statistic„, prin care solicit date privind recens„m‚ntul general agricol efectuat Ón anul curent 2006 ∫i stadiul Ón care se afl„ procesarea datelor ∫i dac„ putem s„ dispunem de informa˛ii privind compara˛ia 2002—2006, pe o serie Óntreag„ de indicatori agricoli.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, am ∫i o interpelare adresat„ domnului Mircea Radu Berceanu.

Domnul senator, am rug„mintea...

O jum„tate de minut.

Sta˛i! O s„ reveni˛i imediat.

Haide˛i s„ termin„m cu Óntreb„rile ∫i dup„ aceea reveni˛i cu interpelarea, v„ rog. V„ rog frumos, haide˛i s„ nu facem excep˛ii, c„ sunt ∫i al˛i colegi care a∫teapt„.

V„ mul˛umesc frumos pentru Ón˛elegere.

Are cuv‚ntul pentru Óntrebare domnul Ioan Corodan. Microfonul nr. 1, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

Din mass-media am aflat c„, statistic, tr„im mai bine, pre˛urile la unele alimente de baz„ au sc„zut fa˛„ de aceea∫i perioad„ a anului trecut.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚t a fost co∫ul zilnic Ón fiecare lun„, Óncep‚nd cu anul 2006, ∫i c‚t preconiza˛i c„ va fi la 1 ianuarie 2007.

A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫.

f n‚nd cont c„ industria nemetalifer„, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, nu va mai primi subven˛ii de la bugetul de stat, Ón conformitate cu programul de restructurare — ∫i m„ refer aici la jude˛ul pe care-l reprezent„m at‚t eu, c‚t ∫i dumneavoastr„, Ón calitate de senatori ale∫i Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 26 Maramure∫ — v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce perspective exist„ pentru mineritul din Maramure∫, ce se va Ónt‚mpla cu personalul angajat Ón sistemul minier, av‚nd Ón vedere c„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2000 Ó∫i Ónceteaz„ valabilitatea Óncep‚nd cu 31.12.2006.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Dau cuv‚ntul doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al P.S.D., pentru a pune Óntrebarea. Microfonul central.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Œn luna mai 2006, ministrul agriculturii a anun˛at c„ cele patru institute na˛ionale de cercetare agricol„ vor beneficia de fonduri de circa 12 milioane euro pentru realizarea unor programe de restructurare ∫i investi˛ii, suma fiind asigurat„ de la buget ∫i dintr-un Ómprumut de la Banca Mondial„ prin intermediul Proiectului îModernizarea sistemului de informare ∫i cunoa∫tere Ón agricultur„“.

V„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i care sunt sumele prev„zute pentru fiecare institut, din care sumele acordate pe anul 2006, pentru ce proiecte ∫i care este eficien˛a preconizat„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator.

Dau cuv‚ntul domnului senator Dan Gabriel Popa, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Microfonul central.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am de adresat dou„ Óntreb„ri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 Prima este adresat„ domnului R„zvan Or„∫anu, pre∫edintele A.V.A.S.

Jude˛ul Arge∫, jude˛ pe care-l reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, a fost ∫i este Ón continuare recunoscut ca av‚nd o dezvoltare permanent„, echilibrat„, care se manifest„ asupra unei game extrem de diversificate de activit„˛i economice. Printre acestea se num„r„ ∫i cercetarea ∫i produc˛ia vini-viticol„ ∫i de pomicultur„.

Œn ultima perioad„, unul dintre subiectele de interes pentru mass-media local„ Ól constituie v‚nzarea de c„tre stat a Sta˛iunii vini-viticole ™tef„ne∫ti ∫i a Institutului de Pomicultur„ M„r„cineni, v‚nzare nefinalizat„, dar extrem de controversat„. Œn acest context, v„ rog s„-mi prezenta˛i situa˛ia real„ ∫i stadiul Ón care se afl„ procedura de v‚nzare a acestor institu˛ii.

Una dintre Óntreb„rile dinainte, care a fost citit„ de la microfonul central, a fost adresat„ t‚n„rului pre∫edinte al A.V.A.S., care nu este membru al Guvernului. Ca atare, Ól rog pe colegul nostru, pentru a valorifica truda d‚nsului ∫i a ob˛ine acele informa˛ii, s„ stabileasc„ corect destinatarul. Poate fi — dac„ accept„ o sugestie — prim-ministrul Rom‚niei. Este necesar s„ se procedeze astfel, pentru c„ altfel va primi un r„spuns de la pre∫edintele A.V.A.S.-ului c„ i s-a adresat gre∫it. Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator, pentru clarific„ri. Are cuv‚ntul, de la microfonul central, domnul Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al P.R.M.

Solicit r„spuns Ón scris.

Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ domnului Cristian Vl„descu, pre∫edintele Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate.

Œn repetate r‚nduri, s-a afirmat, Ón special de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii, c„ toate datoriile spitalelor publice, aferente anilor 2004 ∫i 2005, s-au achitat integral. Œn fapt, afirma˛ia este doar par˛ial adev„rat„, at‚ta timp c‚t exist„ Ónc„ spitale cu datorii mari provenite din anii men˛iona˛i. Spre exemplu, datoriile spitalelor din jude˛ul Arge∫ Ónsumeaz„ peste 150 miliarde ROL, fapt care influen˛eaz„ negativ actul managerial ∫i strategia de dezvoltare pe care ∫i-au propus-o managerii care au preluat prin contract aceste datorii. Mai mult dec‚t at‚t, exist„ hot„r‚ri judec„tore∫ti care oblig„ spitalele s„ achite urgent sume de zeci de miliarde c„tre furnizori, exist‚nd pericolul bloc„rii conturilor spitalelor.

Av‚nd Ón vedere aceste considerente, v„ adresez Óntrebarea: ce m„suri inten˛ioneaz„ s„ ia Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate pentru rezolvarea acestei probleme de care nu se fac vinova˛i actualii manageri de spitale ∫i cu at‚t mai pu˛in pacien˛ii care sufer„ indirect consecin˛ele?

Doresc r„spuns oral ∫i scris.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Procedur„!

Un moment, v„ rog!

Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul nr. 2, pe procedur„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea este adresat„ prim-ministrului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru,

Prin cererea de finan˛are din data de 24.08.2006, adresat„ Cancelariei Primului-Ministru, am solicitat aprobarea proiectului privind sistemul de colectare, epurare ∫i evacuare a apelor uzate din comuna D„ne∫ti, jude˛ul Gorj.

V„ rug„m, domnule prim-ministru, s„ ne transmite˛i dac„ acest proiect de finan˛are detaliat, foarte necesar comunei D„ne∫ti, a fost aprobat, ori care este stadiul Ón care se afl„, Ón vederea derul„rii aprob„rii acestei finan˛„ri.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

A doua Óntrebare este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu.

Œn sesiunea parlamentar„ februarie—iunie, am solicitat de la tribuna Senatului, prin Óntreb„ri ∫i interpel„ri, includerea Óntr-un program de amenajare ∫i regularizare a p‚r‚ului Plo∫na, din subdiviziunile Ro∫u˛a ∫i Plo∫na, din jude˛ul Gorj. Acest p‚r‚u, la orice ploaie toren˛ial„, se umfl„ ∫i inund„ terenul arabil ∫i locuin˛ele cet„˛enilor din zon„.

V„ solicit s„ m„ informa˛i Ón ce stadiu se afl„ acest proiect.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Da.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Pe procedur„, a∫a cum cunosc cei mai mul˛i dintre membrii Senatului, Óntreb„rile ∫i interpel„rile se adreseaz„ membrilor Guvernului.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Vasile Dan Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Nu este Ón sal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 ## **Domnul Dan Gabriel Popa**

**:**

Procedur„, domnule pre∫edinte.

Procedur„? V„ rog! Microfonul nr. 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am venit pentru a da un r„spuns colegului, domnul senator Funar.

Œmi men˛in Óntrebarea pe care am formulat-o c„tre pre∫edintele A.V.A.S. La sec˛iunea a 2-a a regulamentului, art. 158 alin. 1 spune c„: îSenatorii pot adresa Óntreb„ri Guvernului, mini∫trilor sau altor conduc„tori ai organelor administra˛iei publice.“

V„ propun, p‚n„ ne l„murim dac„ A.V.A.S.-ul este organ al administra˛iei publice, s„-mi dea totu∫i r„spunsul. Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul Angel TÓlv„r, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Microfonul nr. 3, v„ rog.

V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare pentru domnul ministru de finan˛e.

La sf‚r∫itul lunii august, Guvernul Rom‚niei a alocat din fondul de rezerv„ aflat la dispozi˛ia sa fonduri pentru finan˛area unor proiecte de infrastructur„ local„, Ón special drumuri ∫i uli˛e comunale, doar pentru 6 comune din jude˛ul Vrancea conduse de primari P.N.L.: Jitia, Vintileasca, Chiojdeni, Sihla, Vizantea, Livezi, Homocea.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón jude˛ exist„ ∫i alte localit„˛i care au nevoie de fonduri pentru a investi Ón infrastructura local„, multe dintre ele fiind afectate de inunda˛iile din anul 2005, iar faptul c„ doar prim„riile conduse de primari P.N.L. au primit bani cu aceast„ ocazie este de natur„ s„ trezeasc„ suspiciunea c„ Ómp„r˛irea a fost f„cut„ pe criterii politice, v„ Óntreb: care sunt motivele pentru care doar aceste 6 localit„˛i au primit fonduri pentru investi˛ii Ón infrastructur„? ™i a doua Óntrebare: care este termenul pe care Ól ave˛i Ón vedere pentru alocarea unor fonduri cu aceea∫i destina˛ie ∫i pentru celelalte localit„˛i ale jude˛ului Vrancea?

Solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ rog, microfonul 2.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat Senat,

Prima Óntrebare este adresat„ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, domnul Mihail H„rd„u.

A∫a cum cunoa∫te˛i, prin aplicarea Legii nr. 247/2005, s-a ajuns s„ fie revendicate numeroase cl„diri Ón care func˛ioneaz„ gr„dini˛e, ∫coli, licee ∫i universit„˛i.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care este situa˛ia la nivelul Óntregii ˛„ri, precum ∫i pe fiecare jude˛ Ón parte Ón ceea ce prive∫te num„rul imobilelor restituite fo∫tilor proprietari, cl„diri Ón care func˛ioneaz„ gr„dini˛e, ∫coli, licee ∫i universit„˛i.

Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ ministrului delegat pentru lucr„rile publice ∫i amenajarea teritoriului, domnul László Borbély.

At‚t presa central„, c‚t ∫i cea local„ au semnalat, anul trecut, dar ∫i Ón acest an, numeroase construc˛ii care au fost executate cu Ónc„lcarea prevederilor legale.

V„ solicit, domnule ministru delegat, s„-mi comunica˛i c‚te construc˛ii ilegale s-au realizat anul trecut ∫i Ón primele 8 luni din acest an pe total ˛ar„, pe jude˛e ∫i Ón fiecare capital„ de jude˛.

Pentru municipiul Cluj-Napoca v„ solicit s„-mi comunica˛i, pentru fiecare construc˛ie ilegal„ realizat„ Ón aceast„ perioad„, urm„toarele date: felul construc˛iei, adresa imobilului, num„rul ∫i data autoriza˛iei de construire, num„rul ∫i data dovezii de luare Ón folosin˛„. Solicit r„spunsul Ón scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Dau cuv‚ntul domnului senator academician R„zvan Theodorescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru a pune Óntrebarea.

V„ rog, la microfonul central.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea se adreseaz„ ministrului Radu Berceanu.

Acum c‚teva zile am participat la lansarea Ón jude˛ul V‚lcea a unui Ghid al amenaj„rii teritoriului rural, Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Consiliului Europei. Din declara˛iile acestora, Ón scurt timp, toate comunele din Rom‚nia trebuie s„ fie dotate cu un asemenea ghid tip„rit. Deocamdat„, ghidul s-a tip„rit numai pentru jude˛ul V‚lcea.

Œntrebarea mea este: c‚nd — fiind interesat Ón problemele patrimoniului rural — Ón Óntreaga ˛ar„ toate comunele vor avea un asemenea ghid, conform dorin˛ei Consiliului Europei?

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Dau cuv‚ntul domnului senator Claudiu T„n„sescu, Grupul parlamentar al P.R.M., pentru a pune cele dou„ Óntreb„ri.

V„ rog, microfonul 2.

## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu**

**:**

Prima Óntrebare este adresat„ prim-ministrului, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Con˛inutul Óntreb„rii este urm„torul:

Av‚nd Ón vedere preocup„rile Executivului Ónscrise Ón Programul de guvernare 2005—2008 viz‚nd reducerea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 birocra˛iei ∫i economisirea banilor publici, v„ solicit s„-mi comunica˛i, cu referire la luna iunie a anului curent, care este num„rul de angaja˛i de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ∫i care a fost, pentru fiecare angajat, c‚∫tigul total realizat Ón luna iunie 2006.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.

Obiectul Óntreb„rii este legat de podul din comuna Con˛e∫ti.

Dup„ cum probabil a˛i aflat, pe drumul na˛ional Bucure∫ti—T‚rgovi∫te, pe teritoriul comunei Con˛e∫ti se afl„ Ón construc˛ie un pod de trecere peste calea ferat„, lucru care dureaz„ de mul˛i ani. Cum ∫i acum, aproape de finele anului 2006, entuziasmul constructorului este umbrit de un grad de apatie marcat„, iar cei care utilizeaz„ respectiva ∫osea sunt obliga˛i s„ ocoleasc„ prin c‚teva sate pentru a ajunge Ón T‚rgovi∫te, v„ rog s„-mi comunica˛i c‚nd aprecia˛i c„ respectivul pod va fi dat Ón func˛iune.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Dau cuv‚ntul domnului senator Ion V„rg„u.

constituite ca structuri proprii ∫i c‚te sunt ocoale silvice mixte?

5) Dac„ pentru toate p„durile supuse regimului silvic s-au elaborat amenajamente silvice, c‚te de tip I ∫i c‚te de tip II?

6) Care este suprafa˛a de p„dure care, Óns„, nu este supus„ regimului silvic ∫i ce m„suri preconiza˛i pentru remedierea acestei situa˛ii?

7) Dac„ s-a asigurat autorizarea ocoalelor silvice constituite ca structuri proprii ∫i m„surile necesare pentru asigurarea func˛ion„rii lor?

8) C‚˛i salaria˛i din cadrul Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“ au fost disponibiliza˛i prin concedieri colective ∫i dac„ acestora li s-au asigurat m„surile de protec˛ie social„ prev„zute la art. 2 din Legea nr. 174/2006?

9) Dac„ s-au f„cut reangaj„ri din r‚ndul salaria˛ilor supu∫i concedierii colective Ón temeiul art. 7 din Legea nr. 174/2006?

A∫tept r„spuns scris.

Cu deosebit„ stim„, senator ™ter Sever. Mul˛umesc.

Mul˛umim domnului senator.

La Óntreb„ri dau cuv‚ntul domnului senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al P.R.M.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 2.

Nu este Ón sal„.

Domnul senator Sever ™ter, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ rog, microfonul 3.

Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Din informa˛iile ob˛inute de la aleg„torii din circumscrip˛ia electoral„ pe care o reprezint, precum ∫i din discu˛iile purtate cu unii salaria˛i din cadrul Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“, rezult„ c„, Ón pofida asigur„rilor date Ón repetate r‚nduri de conducerea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, exist„ serioase r„m‚neri Ón urm„ ∫i disfunc˛ii Ón ceea ce prive∫te prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea p„durilor ∫i ale Legii nr. 174/2006 privind unele m„suri de protec˛ie social„ a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Na˛ionale a P„durilor.

Fa˛„ de acestea formulez urm„toarele Óntreb„ri:

1) Dac„ Óntreaga suprafa˛„ acoperit„ cu p„duri este supus„ asigur„rii serviciilor silvice?

2) Care este stadiul aplic„rii Legii nr. 247/2005 Ón materie silvic„?

3) Dac„ s-au Óncheiat contracte de administrare ∫i paz„ pentru toate suprafe˛ele de p„dure cu care proprietarii au fost pu∫i Ón posesie, care Óns„ nu ∫i-au constituit structuri proprii de paz„ sau administrare, c‚te asemenea contracte sunt Óncheiate?

4) Dac„ au fost create unit„˛ile necesare pentru administrarea p„durilor ∫i care este structura acestora, respectiv, c‚te ocoale silvice sunt de stat, c‚te sunt

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ prim-ministrului, domnul C„lin Popescu-T„riceanu.

Av‚nd Ón vedere preocup„rile Executivului, Ónscrise Ón Programul de guvernare 2005—2008, viz‚nd reducerea birocra˛iei ∫i economisirea banilor publici, v„ solicit s„-mi comunica˛i, cu referire la luna iunie, anul curent, care este num„rul de angaja˛i de la Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Consumatorilor ∫i care a fost, pentru fiecare angajat, c‚∫tigul total realizat Ón luna iunie 2006.

A doua Óntrebare, cu un con˛inut asem„n„tor, adresat„ tot domnului prim-ministru C„lin Constantin PopescuT„riceanu.

Av‚nd Ón vedere preocup„rile Executivului Ónscrise Ón Programul de guvernare 2005—2008, v„ solicit s„-mi comunica˛i, cu referire la luna iunie, care este num„rul de angaja˛i de la Inspectoratul General pentru Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei ∫i care a fost, pentru fiecare angajat, c‚∫tigul total realizat Ón luna iunie 2006?

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

V„ rog s„ constata˛i c„ am epuizat lista Óntreb„rilor ∫i prin lipsa din sal„ a domnilor senatori Vasile Dan Ungureanu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, ∫i Constantin G„ucan, Grupul parlamentar al P.R.M., iar Ón scris au l„sat Óntreb„ri la secretariatul plenului domnii senatori Adrian P„unescu, Grupul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 parlamentar al Partidului Social Democrat, ∫i Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc.

Trecem la interpel„ri.

Dau cuv‚ntul domnului senator Paul P„curaru, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pentru a formula interpelarea.

V„ rog, microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, ∫i vizeaz„ programele pe care le are Domnia Sa Ón vedere pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere p‚n„ Ón 2008.

Œn finalul interpel„rii, solicit urm„toarele...

Reprezentan˛ii ministerului condus de dumneavoastr„ au anun˛at c„, p‚n„ Ón finalul anului 2008, vor fi alocate peste 6,6 miliarde de euro pentru autostr„zi ∫i drumuri.

V„ rog, domnule ministru, s„ ne comunica˛i urm„toarele:

— care vor fi sursele, interne ∫i externe, de finan˛are ale acestui proiect;

— c‚˛i kilometri de autostrad„, drum european ∫i drum na˛ional vor fi construi˛i p‚n„ Ón 2008;

— care este strategia ministerului, pe care Ól conduce˛i, privind realizarea ∫oselelor de centur„ ale ora∫elor ∫i a leg„turilor cu statele Ónvecinate.

Av‚nd Ón vedere starea autostr„zii Bucure∫ti—Pite∫ti, v„ rog s„ ne transmite˛i dac„ au fost Ónc„lcate prevederile contractului de antrepriz„ Ón care institu˛ia condus„ de dumneavoastr„ a fost parte contractant„ ∫i, Ón acest caz, care au fost m„surile juridice luate Ómpotriva antreprenorilor.

Solicit r„spuns scris ∫i electronic. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator. Dau cuv‚ntul...

Domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, nu este Ón sal„.

Doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul central.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Pentru anul 2006, prin bugetul prezentat de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, care a fost aprobat de Parlament, s-a prev„zut alocarea unei sume de 32.916 RON pentru sectorul de cercetare-dezvoltare din agricultur„ ∫i silvicultur„, marc‚nd o cre∫tere de 27,6% fa˛„ de anul trecut. Din aceast„ sum„, un volum de 28.035 RON, respectiv 85%, sunt repartiza˛i pentru finan˛area ac˛iunilor de cercetare-dezvoltare.

V„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i dac„ au fost alocate aceste sume, care sunt unit„˛ile de cercetare-

dezvoltare ∫i proiectele care au beneficiat de acestea, p‚n„ la aceast„ dat„.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, doamna senator.

Dau cuv‚ntul domnului senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 1.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am o interpelare adresat„ domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.

Œnc„ de la Ónceputul anului, autorit„˛ile jude˛ene Maramure∫ Óncearc„ s„ ob˛in„ fonduri pentru finan˛area lucr„rilor de repara˛ie a drumurilor na˛ionale, atr„g‚nd aten˛ia asupra st„rii deplorabile a acestora, c„ jude˛ul nostru a fost ∫i este Ón continuare uitat, aceast„ zon„ nefiind cuprins„ Ón niciun proiect major de infrastructur„ p‚n„ Ón anul 2009.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ se apropie sezonul rece, c‚nd aceste lucr„ri nu se mai pot efectua, v„ solicit, domnule ministru, s„ ne comunica˛i dac„ Ón acest an s-au efectuat lucr„ri de repara˛ii pe drumurile na˛ionale din jude˛ul nostru ∫i ce ave˛i de g‚nd Ón continuare, ˛in‚nd cont de timpul scurt r„mas.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

Dau cuv‚ntul domnului senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 3.

Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Stimate domnule prim-ministru,

Aplicarea legilor funciare a condus la apari˛ia a dou„ situa˛ii distincte: fo∫tii proprietari sau mo∫tenitori ai acestora au primit Ón natur„ suprafe˛ele de teren la care aveau dreptul sau, cea de-a doua categorie, Ón multe cazuri s-a hot„r‚t acordarea de desp„gubiri, valoarea acestora depinz‚nd de suprafa˛a de teren ce nu a putut fi restituit„ Ón natur„.

Œn aceste condi˛ii, Óntre cele dou„ categorii de beneficiari ai legilor funciare se creeaz„ o discriminare legat„ de faptul c„ cei c„rora li s-a reconstituit Ón natur„ dreptul de proprietate pot s„ v‚nd„ sau s„ arendeze terenurile respective, ac˛iunea fiind Óncurajat„ de acordarea unei rente viagere Ón func˛ie de op˛iunea proprietarului. Œn acest timp, cealalt„ categorie va beneficia numai de suma acordat„ ca desp„gubire.

Œn aceste condi˛ii, apreciem ca oportun„ analiza situa˛iei create ∫i elaborarea reglement„rilor necesare, astfel Ónc‚t situa˛iile reparatorii produse Ón legisla˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 actual„ s„ fie echitabile pentru toate categoriile de beneficiari ai prevederilor respective.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. 13 septembrie. Cu stim„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Dau cuv‚ntul domnului senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Microfonul 1, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelare adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Domnule ministru,

V-am semnalat ∫i Ón sesiunea februarie—iunie situa˛ia creat„ Ón localitatea Seciu, jude˛ul Gorj, de alunec„rile de teren ∫i scufund„rile care au avut loc acolo. Œn urma alunec„rilor de teren, 200 de case au fost distruse, localitatea urm‚nd s„ fie str„mutat„. Œn ac˛iunea de atribuire de parcele de teren pentru viitoare gospod„rii au ap„rut tot felul de probleme ∫i primarul localit„˛ii nu conduce opera˛iunea Ón mod cinstit ∫i echitabil pentru to˛i cet„˛enii localit„˛ii.

1. Primarul din localitate a Ómp„r˛it parcelele de teren Ón func˛ie de op˛iunea votului cet„˛enilor fa˛„ de persoana respectiv„.