O să spun de la început, fără echivoc, că, da, în România există în continuare tăieri ilegale, pentru că garda forestieră, poliția, jandarmeria sunt zi de zi pe stradă, sunt zi de zi în controale la aceste companii și constată zi de zi încălcări ale legislației.
Este motivul pentru care zeci de mii de cazuri de amendă sunt în centralizatoarele noastre anuale. Este motivul pentru care mii de dosare penale s-au deschis și în 2021. Este motivul pentru care am reușit să creștem rata de trimitere în judecată, doar în 2021, cu peste 30%. Este motivul pentru care, alături de colegii mei din celelalte ministere, muncim ca să oprim acest fenomen.
Tocmai de aceea, în 2020, s-au înăsprit pedepsele. Avem un record de dosare penale inițiate, care vizează, așa cum am spus, mii de persoane care au încălcat legea.
Însă nu pot să nu subliniez că imaginea falsă pe care o propagați în toată țara și în străinătate, poveștile despre așa-zisele „defrișări” sunt neadevărate, pentru că nimeni nu poate să-mi arate un caz de tăiere masivă ilegală din 2021 sau din 2022. Și este rușinos ca pe baza unor informații false, mincinoase să aduceți un asemenea deserviciu României. Practic, prin retorica dumneavoastră, dacă nu se bazează pe fapte reale, imaginea României este distrusă, bazată pe minciună.
Vă ajut, poate veți rămâne cu ceva din această discuție. Defrișare înseamnă tăierea pădurii în scopul transformării terenurilor în terenuri agricole. Așa s-a discutat sau aceste aspecte au fost discutate și la Glasgow, acolo unde s-a luat
decizia ca la nivel mondial, pe toate continentele, să se lupte împotriva defrișărilor, adică a transformării pădurilor în terenuri agricole.
În România, deși există tăieri ilegale, pot să afirm că nu există acele tipuri de defrișări despre care se vorbește la nivel european.
România, într-adevăr, trebuie să lupte împotriva tăierilor ilegale și Ministerul Mediului implementează sisteme eficiente prin care combatem acest fenomen.*
Și SUMAL 2.0, cel pe care l-am lansat în ianuarie 2021, un sistem informatic cu peste 150.000 de utilizatori, cu peste 6,8 milioane de interogări în Inspectorul Pădurii, cu peste 4.900 de apeluri telefonice de raportare de transporturi ilegale, este un sistem care nu permite ca niciun camion să circule pe drumurile publice fără a fi verificat.*
În 2021, comparativ cu 2020, s-a înregistrat un puternic trend ascendent – creștere de 46% a numărului de infracțiuni constatate, 12.000 de cazuri de creștere de 40% a dosarelor penale înregistrate, peste 11.600 de dosare care au fost trimise la procurori, deci este vorba despre o creștere la toate capitolele, în ceea ce privește controalele efectuate de gărzile forestiere, de jandarmerie și poliție.
Am modificat, de asemenea, legislația în domeniul tăierii și furtului materialului lemnos.* Indiferent de volum, aceste activități, aceste fapte sunt încadrate la infracțiuni.
Au intrat în vigoare modificările Codului penal propuse de mine, în calitate de senator, prin care faptele de ultraj asupra personalului silvic investit cu exercițiul autorității publice sunt pedepsite la același nivel cu faptele similare comise asupra polițiștilor sau jandarmilor.
Și, revenind la noul Cod silvic, tot prin acesta a fost aprobată metodologia de calcul al cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice pentru suprafețele de fond forestier de maximum 30 de hectare. Inclusiv, prin această modificare, au fost aduse sub pază peste 292.000 de hectare de terenuri forestiere. Iar săptămâna trecută, în ședința de Guvern, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, s-a aprobat ordonanța de urgență prin care aprobăm măsurile pentru implementarea Planului național de redresare și reziliență. Prin această ordonanță, s-a dat undă verde extinderii consistente a suprafeței pădurilor din această țară.
Toate pădurile care se vor realiza prin PNRR, pe baza acestei ordonanțe, după plantare vor avea parte de o subvenție pentru sechestrarea de carbon de 465 de euro. Este o sumă care, cu siguranță, va da un nou avânt acestei activități de plantare.
Aceste prevederi legislative nu existau și nu au venit din partea USR, ci din partea Guvernului, din partea Ministerului Mediului.
În plus, pentru cei care iau decizia de a înființa o pădure de la zero, aceste activități vor fi finanțate – plantarea în sine 100% și 20 de ani putem să asigurăm o finanțare pentru sechestrarea de carbon.
Hidrocentralele – o temă atât de dragă!
Stimate domnule președinte,
În primul rând, vă pun întrebarea dacă știți care este diferența între o hidrocentrală și un baraj _... (Râsete.)_ sau corpul barajului.
Pentru că în cazul despre care vorbiți dumneavoastră nu vorbim nici despre hidrocentrală, nici despre microhidrocentrală, ci vorbim despre un simplu corp de baraj. La Mihăileni nu s-a construit o hidrocentrală. Se poate, în perspectivă, dacă cineva investește. Teoretic este posibil. Dar acolo nu avem altceva decât un simplu baraj pe albia râului. Deci cine v-a spus că acolo se face un MHC, cum se spune de obicei, v-a mințit!*
Nu am făcut altceva decât ce am asumat împreună cu dumneavoastră. Și dați-mi voie să dau un citat din programul pe care l-am scris împreună: „Dezvoltarea capacității de intervenție și răspuns al structurilor responsabile cu managementul situațiilor de urgență generate de inundații, apelare împotriva inundațiilor, restaurarea și protecția zonelor inundabile, în vederea refacerii sistemelor hidrografice.”
L-am scris împreună cu dumneavoastră. Este în programul de guvernare pe care l-am făcut împreună.
Acest baraj de la Mihăileni, construit... început acum 36 de ani, corpul barajului fiind finalizat, cu procese-verbale și documente semnate de „Apele Române”, pe data de 21 martie, este un baraj care protejează 16.845 de locuitori, 414 gospodării, 2.000 de hectare teren agricol, 36 de kilometri de drumuri. Ar fi protejat, dacă nu s-ar fi suspendat continuarea investiției. În felul acesta, nu mai facem relocare de drum național, nu mai facem nici relocare de linii de înaltă tensiune și așteptăm să vină viiturile și să ne salveze cineva de inundații. Cineva, cu siguranță, nu dumneavoastră!*
Stimați colegi de la USR,
În moțiunea simplă faceți referire la proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților, ca for decizional, pe care îl numiți „lege toxică”. Dar, vă întreb eu, cum poate fi tras la răspundere un ministru pentru legea adoptată de Parlament? S-a schimbat ceva în orânduirea constituțională?
Am fost primul care a declarat public, în mai multe ocazii, că, în condiții normale, protecția naturii primează în fața oricărei activități economice, chiar și cea de producere de energie verde. Este și motivul pentru care ministerul nu a susținut varianta inițială a proiectului de lege. În momentul în care a ajuns în plenul Camerei, văzând că există majoritate pentru votarea acestui proiect de lege, am propus amendamente. Și am corectat inclusiv această lege cu amendamente, făcând trimitere la acele articole din directivă care permit fiecărui stat membru să aprobe excepții.
Așa cere și Germania. Mai nou, asemenea solicitări face și Austria. Și există sentințe ale Curții Europene de Justiție care fac trimitere la aceste posibile excepții.
M-au întrebat, la un moment dat, la o emisiune, ce aleg între o lostriță și o microhidrocentrală. Și am spus atunci și vă spun și acum: lostrița – în condițiile în care nu există alternativă sau compensare pentru acel sit, pentru acel habitat, pentru acea specie.
Statutul special nu se acordă la modul general în aceste situații, ci doar pentru o perioadă scurtă, pentru un număr limitat de proiecte. Este și motivul pentru care în ultima variantă a proiectului de lege care s-a aprobat, fiind încorporate și amendamentele Ministerului Mediului, cred că avem posibilitatea, inclusiv prin compensările pe care le-am cerut noi, să găsim o cale de mijloc între a proteja și lostrița și a avea și energie regenerabilă, energie verde.
Capitolul 3 din „Cursul de protecție a mediului pentru începători” – ariile protejate.
Știți care este diferența între un SAC sau un SCI sau Natura 2000 – conservare specială?
Nu vă ascund faptul că suntem cei care am finalizat instituirea SAC-urilor. Suntem guvernul și ministerul care, după mai bine de 10 ani, au reușit să finalizeze acest proces.
Faptul că într-un timp atât de scurt am reușit să colectăm datele pentru 211, planul de management, și să desemnăm aceste SAC-uri cred că este un rezultat bun.
Dacă până acum niciun predecesor de-al meu nu a reușit să pună cap la cap Lista consolidată Natura 2000 în Proiectul INSPIRE, uite că proiectul astăzi se află în consultare publică pe site-ul ministerului și va fi în foarte scurt timp aprobat de Guvern.
Cu privire la afirmația din moțiunea pe care ați prezentat-o – „Conform obligațiilor asumate prin Tratatul de aderare a României la UE, România trebuia până în 2013 să desemneze ariile speciale de conservare”, trebuie să vă spun, dragi colegi, că, potrivit acestor prevederi, termenul de 6 ani pentru adoptarea ariilor speciale de conservare se referă la adoptarea siturilor de importanță comunitară la nivelul Comisiei Europene, și nu la nivelul pe care l-ați precizat dumneavoastră.*
Astfel, la data aderării României la Uniunea Europeană, în 2007, statul român a reușit în primă fază să identifice și să declare nu mai puțin de 273 de situri de importanță comunitară și la finalul anului 2008 lista cu situri a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE.
Stabilirea măsurilor de conservare pentru aceste situri a fost finanțată exclusiv din fonduri europene. Astfel, la sfârșitul programului POS Mediu, au fost aprobate, pentru 210 SCI-uri, planurile de management.
În concluzie, în prezent a fost aprobată prima hotărâre privind instituirea regimului de arie protejată și declarare a ariilor speciale de conservare, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, prin care se vor declara arii speciale de conservare un număr de 211 situri de interes comunitar, proiectul de HG fiind în avizare interministerială deja.
Și să mai împușcăm un mit cu care USR nu este foarte familiarizat – managementul cinegetic.
În ceea ce privește promovarea Ordonanței de urgență pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, necesitatea adoptării acestui act normativ a fost dată de înmulțirea necontrolată a cazurilor de atacuri ale exemplarelor de urs asupra oamenilor, precum și asupra bunurilor ce le aparțin – am animale domestice, culturi agricole –, soldate cu morți și răniți. Zeci de persoane au decedat, sute de persoane au ajuns în spital în urma rănilor provocate de aceste animale sălbatice.
Aceste cazuri au fost favorizate de lipsa de acțiune din ultimii ani a autorităților responsabile ale statului care să vizeze prevenirea și descurajarea acestor atacuri. Iar extinderea acțiunii de intervenție și în afara localităților este necesară, întrucât atacurilor exemplarelor de urs nu se
limitează doar în intravilan, iar acțiunea echipei de intervenție trebuie să fie continuată până la îndepărtarea pericolului existent.
Și am propus ca această acțiune să nu dureze mai mult de 24 de ore, ca ordonanța să nu fie transformată în altceva decât urmărirea scopului pentru care a fost aprobată.
Am curajul să cred că nici măcar USR nu pune viața urșilor înaintea vieții oamenilor.* Poate că animalele acestea par drăgălașe din spatele unui ecran, dar în momentul în care îți intră în casă, așa cum s-a întâmplat acum 4 zile sau 5 zile în Bălan, sau când îți intră în casa scării, așa cum s-a întâmplat în Băile Tușnad, cred că suntem cu toții de acord că este nevoie de intervenție imediată pentru salvarea vieții...
Vocevoce proprieMarkerCadru
Apelul este la interesul public general (combaterea tăierilor ilegale) și la integritatea mediului.
„România, într-adevăr, trebuie să lupte împotriva tăierilor ilegale și Ministerul Mediului implementează sisteme eficiente prin care combatem acest fenomen.”