Paul Ghiþiu

Pãi, bineînþeles cã ãsta-i tot ºpilul!... Iar cine vrea sã producã, pentru cã are acel caiet de sarcini ºi are, sã producã... Dar de ce sã vãd 50... aici 45... 50... De ce nu 5.000?!... Cã sunt 600.000Ð800.000 de maºini... Acum...

Or, noi mergem pe ideea... eu cred cã toþi suntem de acord cã ºi comerþul ºi celelalte se vor dezvolta ºi cã va fi nevoie de un milion... sau de douã milioane de astfel de maºini...

Deci, ce se întâmplã? Aºa cum a fost construitã aceastã ordonanþã mã duce cu gândul, deºi n-am prins acele vremuri, la perioada în care Germania, Franþa, Spania, Portugalia colonizau Africa sau alte þãri. Atunci era normal cã se duceau, îºi luau o bucatã de pãmânt, sã aducã tot ce era nevoie acolo pentru dezvoltarea industrialã, de la ei sau de la prieteni. Dar ca noi sã ne autocolonizãm astãzi, mi se pare absurd. Eu înþeleg motivele ºi le înþelegem cu toþii, chiar dacã unii se fac cã nu le înþeleg. E adevãrat, banul e ban ºi foloseºte fiecãruia, dar haideþi o datã sã gândim ºi în perspectivã, haideþi o datã sã pornim niºte lucruri ºi aici. Am înþeles foarte bine. A pornit INTRAROM-ul. 10.000... Dar esenþa ordonanþei rãmâne... avizarea rãmâne... bacºiºul rãmâne... De ce trebuie tot timpul avizat!? De ce sã tot avizãm?!...