Stenogramă plen · Senatul · 10 iulie 2000 · monitorul.ai

Stenogramă plen · Senatul · 10 iulie 2000 · monitorul.ai

Emilian Brânzan

## Domnilor colegi,

## Domnule preºedinte,

Eu propun sã se modifice titlul de la lit. A, în sensul ca în loc de ”ratificare de tratateÒ sã menþionãm ”aprobare de tratateÒ sau ”acceptareÒ. Daþi-mi voie sã vã citesc din Convenþia de la Viena la care am aderat noi. Cu privire la dreptul tratatelor, se precizeazã în art. 2 lit. B cã:

”Prin expresiile ratificare, acceptare ºi aderare se înþelege, dupã caz, actul internaþional astfel denumit prin care un stat stabileºte pe plan internaþional consimþãmântul sãu de a fi legat prin tratat. Ratificare este actul prin care, de regulã, organul legiuitor confirmã semnãtura pusã pe textul de tratat de cãtre diplomat sau reprezentanþii statului respectiv.Ò

Acceptare ºi adoptare sunt modalitãþi prin care Executivul confirmã anumite acorduri ce au fost semnate la nivelul guvernelor. Diferenþa dintre aceste categorii este una de formã ºi de fond, întrucât tratatele supuse ratificãrii privesc domenii importante, în timp ce tratatele aprobãrii sau acceptãrii se referã în mod frecvent la probleme curente, de rutinã.

Deci, în opinia mea, ar trebui modificat Ñ într-adevãr Ñ ”ratificare de tratateÒ ºi sã spunem cã este vorba de acceptare sau aprobare de tratate. Pentru cã existã ºi tratate care nu sunt de importanþã covârºitoare, ca sã ducã la ratificarea de cãtre Parlament.

vigoare Constituþia, este cel mai bun, este acoperitor ºi Parlamentul nu se aflã în nici un fel de pericol, ca autoritate legislativã.

Vã rog sã revenim la text, sã-l acceptãm. Bineînþeles cã are prioritate amendamentul de eliminare care trebuie supus la vot, dar încã o datã, ºi încã o datã vã rog sã acceptaþi cã cel mai bun, cel mai acoperitor, cel mai perfect Ñ iertaþi-mi aceastã inadvertenþã, aceastã expresie inadmisibilã, dar la noi este permis aºa ceva Ñ este textul pe care îl avem în faþã, pe care vã sugerez cu respect sã-l adoptãm prin votul necesar. Vã mulþumesc.

Szab— K‡roly-Ferenc

Éºi care este limitatã numai în ceea ce priveºte legile organice. Prin urmare, este permisã delegarea legislativã la orice acte care au putere de lege. Aici este vorba de împuternicirea sau abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe având ca obiect ratificarea tratatelor, acordurilor, indiferent de importanþa, puterea acelei înþelegeri între naþiuni sau de gradul ei de clasificare, aºa cum a fãcut-o antevorbitorul, care nu are obiect în ceea ce priveºte textul legii.

Vã rog, distinºi senatori, sã acceptaþi cã textul pe care îl avem în faþã, adoptat de Camera Deputaþilor, ºi adoptat în nenumãrate sesiuni precedente, de când este în

Domnule preºedinte, în momentul în care la punctul A se vorbeºte de aderarea României la tratate, mie mi se pare cã ieºim din atribuþiile noastre. Asta nu este o chestiune pe care trebuie sã o dãm noi Guvernului ca abilitare. Este atribuþia Guvernului prin lege sã semneze acte prin care România aderã la tratate, convenþii ºi aºa mai departe.

Nu vãd de ce trebuie sã-i dãm noi abilitare ca sã adere România la aceste convenþii, tratate. Este atribuþia Guvernului. Noi avem atribuþiune, ca Parlament, sã ratificãm.

Prin urmare, ceea ce cere Guvernul acum este ca, dupã ce semneazã anumite acorduri internaþionale, sã-l delegãm sã le ºi ratifice! Adicã Guvernul sã le semneze ºi tot el sã le ratifice. Acest punct A, în esenþã, oricum, este formulat greºit.

Prima parte, aderarea României. Nu este deloc necesar sã abilitãm Guvernul, pentru cã are atribuþiune prin lege sã semneze în numele României aderarea la convenþii, tratate º.a.m.d. Nu trebuie sã-i dãm abilitare pentru asta.

Ceea ce se cere aici Ð ºi asta este discuþia Ð este sã ratifice ceea ce a semnat. Aici e chestiunea. Noi, Parlamentul României, delegãm Guvernul sã ºi ratifice dupã ce a semnat anumite convenþii sau nu?

Data trecutã eu mi-am expus punctul de vedere cã nu este normal sã fie dublu semnat de acelaºi. Nu existã nici o motivaþie în acest sens, pentru cã un acord, o convenþie, o datã semnatã, ea produce efecte juridice, urmând ca, ulterior Ñ dacã Parlamentul nu o ratificã Ñ sã înceteze aplicarea. Exact ca o ordonanþã de urgenþã care, o datã ce se emite, produce efecte juridice ºi îi înceteazã efectele juridice numai dacã Parlamentul o respinge sau continuã sã aibã efecte dacã Parlamentul o aprobã. Prin urmare, punctul A, oricum l-am lua, este greºit formulat. Aderarea României este o chestiune care þine strict de atribuþiunea Guvernului ºi nu trebuie sã-l abilitãm pentru treaba asta.

Ratificarea. S-a fãcut un amendament sã fie eliminatã.

Victor Apostolache

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

În primul rând doresc un rãspuns de la reprezentantul Ministerului Agriculturii referitor la acest sistem de platã pe cupoane, pe bonuri valorice, pe care l-au introdus anul trecut ºi care, practic, a adus mari necazuri agriculturii. Cupoanele acestea... practic motorina care s-a cumpãrat pe cupoane s-a folosit în alte direcþii ºi nicidecum pentru culturile de toamnã, pentru arãturile de toamnã, ele ajungând la aºa-ziºii producãtori în ianuarie. Mã intereseazã dacã în buget existã asemenea sume, pentru cã altfel numai dupã o rectificare se poate veni cu asemenea ordonanþã ºi cred cã este pus acest punct numai pentru un scop, probabil electoral, ca sã se arate cã se sprijinã agricultura. Cã, dupã câte ºtiu eu, în buget nu este prevãzutã nici o sumã pentru alocarea acestor bonuri valorice.

Referitor la ultimul punct, sã acceptãm ca Guvernul sã emitã ordonanþe pentru aprobarea unei prime de grâu de 500 de lei pentru grâul de panificaþie, dar sunt surprins cã Ministerul Agriculturii nu se gândeºte ºi la grâul de sãmânþã. Probabil cã se are în vedere sã importãm ºi grâu de sãmânþã în aceastã toamnã. Pãi, dacã dau pentru grâul de consum 500 de lei primã, sã ºtiþi cã ce am produs grâu de sãmânþã, în condiþiile în care preþul e aproximativ egal, va lua drumul consumului. Ca atare, eu aº ruga sã se analizeze foarte serios aceastã situaþie, pentru cã recoltarea grâului este în toi ºi inclusiv loturile semincere au început sã fie contractate pentru panificaþie. Dacã nu venim sã acordãm aceeaºi primã ºi pentru grâul de sãmânþã înseamnã cã, practic, noi pentru toamnã nu o sã avem ce semãna.

De aceea vã propun, stimaþi colegi, ca acest punct sã sune în felul urmãtor: ”Aprobarea primei de 500 de lei pe kilogram producãtorilor agricoli pentru grâul de panificaþie ºi sãmânþã livrat din recolta anului 2000, destinat consumului internÒ.

Triþã Fãniþã

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

Eu cred cã este vorba de o mare neînþelegere. În primul rând cã este vorba de un import guvernamental. ªi dacã este guvernamental, aprobat iniþial de cãtre primministru pe o notã, domnul Theodor Stolojan, care scrie pe nota Ministerului Agriculturii prin care cere aprobare... Domnul Stolojan scrie: ”Eu sunt de acord cu achiziþia, vã rog sã gãsiþi modalitatea de platãÒ. Domnul Mugur Isãrescu, a doua zi, emite garanþia Bãncii Naþionale pentru valutã, se executã ºi în urmãtoarele zile apare Hotãrârea nr. 540/1992 prin care exclude acest import.

Deci e vorba de un import guvernamental.

Societatea de comerþ exterior, ca toate societãþile, nu fãcea altceva decât, pe baza contractelor de comision pe care le avea cu centralele respective Ñ al nostru se cheamã Contract economic de comision ºi prestãri servicii pentru exporturi-importuri de cereale Ñ, sã încheie în numele lor, al Guvernului, acest contract.

Deci, ca urmare a interpelãrii fãcute în Senat, domnul ministru Remeº Ñ de aceea am ºi ridicat astãzi problema Ñ se adreseazã Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei cu o scrisoare recentã prin care îi cere ca împreunã sã elaboreze o notã pe baza cãreia sã redacteze o ordonanþã în vederea plãþii ºi spune ºi de unde Ñ ”pentru aprobarea plãþii despãgubirilor de cãtre stat din sume alocate cu aceastã destinaþie, din bugetul Ministerului Finanþelor.Ò

Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei rãspunde în acest sens Ministerului Finanþelor cã sunt de acord la rândul lor ºi îºi propun sã se întâlneascã pentru redactarea acestei...

Eu sunt surprins de comentariile colegilor, pentru cã aici nu este vorba de o operaþiune în cont a ”AgroexportÒ, este o operaþiune de import.

Ce s-ar întâmpla cu ”PetrolexportÒ sau altele care aduc materii prime... Grâul este o materie primã, ºi dacã statul n-ar plãti-o, ºi dacã toate sumele neplãtite ar rãmâne sã fie plãtite de cãtre societãþile de comerþ exterior...?

De ce am ridicat problema includerii în aceastã lege de abilitare a Guvernului? Pentru cã, pe baza acestor douã scrisori ºi a aprobãrilor de principiu, s-a discutat ºi cu domnul prim-ministru Isãrescu, nu era trecutã ºi riscam sã rãmânã în afara acestei legi.

Dacã mai sunt întrebãri în legãturã cu aceasta?

În plus, aº mai avea de spus, domnule senator Predescu, cã tot dumneavoastrã, aici, în Senat, aþi aprobat, nu de mult, douã astfel de cazuri pentru 9 milioane 367 dolari import de citrice în 1991 Ñ de citrice, nu de grâu Ñ ºi o altã compensare pentru societatea CHIMIMPEX SIROM-AGRIMEX ºi o altã sumã societãþii ”ProdexportÒ, o diferenþã de curs la lei. Deci existã precedente ºi ceea ce se comenteazã cred cã nu are legãturã cu situaþia pe fond.

## **Domnul Ion Predescu**